Management Sem 2 PDF

Informațiile conținute în această temă nu sunt destinate publicității
TEMA 10: ACORDAREA GRADELOR MILITARE.

AVANSAREA/ÎNAINTAREA ÎN GRADUL URMĂTOR
10.1. Acordarea gradelor militare absolvenţilor care nu promovează examenul de licenţă.

10.2. Acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a ofiţerilor, maiştrilor militari şi
subofiţerilor în activitate.
10.3. Acordarea gradului de general de brigadă cu o stea.
10.1. Acordarea gradelor militare absolvenţilor care nu promovează examenul de licenţă.
Absolventului instituţiei de învăţământ superior pentru formarea ofiţerilor M.A.I. - cadre

militare, care nu promovează examenul de licenţă din prima sesiune organizată în anul absolvirii, i
se acordă gradul militar de sergent major, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
După promovarea examenului de licenţă absolventului i se acordă primul grad de ofiţer.
Absolventul şcolii militare de subofiţeri, care nu promovează examenul de absolvire în prima
sesiune organizată în anul absolvirii, nu dobândeşte grad militar şi nu se repartizează în vreo
unitate a M.A.I.
10.2. Acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a ofiţerilor, maiştrilor militari şi

subofiţerilor în activitate
Acordarea gradelor şi înaintarea în gradele următoare se fac după cum urmează:

a) ministrul afacerilor interne, pentru conducătorii unităţilor Ministerului Afacerilor Interne
pe care le coordonează direct şi adjuncţii acestora, pentru cadrele militare din unităţile aparatului
central şi unităţile subordonate Ministerului Afacerilor Interne ai căror conducători nu au calitatea
de ordonatori de credite, la propunerea şefului unităţii, precum şi pentru conducătorii unităţilor
subordonate Ministerului Afacerilor Interne şi adjuncţii/locţiitorii acestora, la propunerea
secretarului de stat/secretarului general care coordonează activitatea structurii în care sunt încadrate
cadrele militare;
b)inspectorii generali/similari pentru cadrele militare din inspectoratul general/similar şi
unităţile din subordinea inspectoratului general/similar ai căror conducători nu au calitatea de
ordonatori de credite, precum şi pentru conducătorii unităţilor subordonate inspectoratului
general/similar şi adjuncţii/locţiitorii acestora;
c) şefii unităţilor Ministerului Afacerilor Interne care au calitatea de ordonatori de credite,
pentru cadrele militare din subordine, altele decât cele prevăzute la lit. a) şi b).
Acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor
în activitate se realizează, potrivit legii, după cum urmează:
a) cu ocazia zilelor armelor;
b) la absolvirea instituţiilor de învăţământ;
c) la rechemarea în activitate;
d) la încadrarea directă;
e) la trecerea subofiţerilor/maiştrilor militari în corpul ofiţerilor;
f) la trecerea în rezervă sau direct în retragere;
g) post-mortem.
Înaintarea în grad, potrivit legii, a cadrelor militare în activitate se realizează după cum
urmează:
a) la termen, anual, de regulă la data de 1 august;
b) înainte de termen, anual, de ziua armei şi la data de 1 decembrie - Ziua Naţională a

României;
c) în mod excepţional, în tot cursul anului.
Personalului încadrat direct/rechemat în activitate în funcţii cu specializări prevăzute în fişa
postului pentru studiile absolvite şi care a lucrat efectiv înainte de încadrare în asemenea
specializări, i se acordă grade militare în funcţie de vechimea în specialitatea dobândită pe timpul
studiilor, raportat la atribuţiile din fişa postului şi la stagiile minime în grad, dar nu inferioare celor
deţinute anterior, după cum urmează:
a) pentru acordarea gradelor militare personalului încadrat direct/rechemat în activitate ca
ofiţer:
* la un stagiu de până la 3 ani - sublocotenent şi aspirant;
* la un stagiu între 3 şi 7 ani - locotenent;
* la un stagiu între 8 şi 12 ani - căpitan;
* la un stagiu între 13 şi 17 ani - maior şi locotenent-comandor;
* la un stagiu între 18 şi 22 ani - locotenent-colonel şi căpitan-comandor;
* la un stagiu de 23 ani şi peste - colonel şi comandor.
b) pentru acordarea gradelor personalului încadrat direct/rechemat în activitate ca subofiţer
sau rechemat în activitate ca maistru militar:
* la un stagiu de până la 4 ani - maistru militar clasa a IV-a şi sergent major;
* la un stagiu între 4 şi 8 ani - maistru militar clasa a III-a şi plutonier;
* la un stagiu între 9 şi 15 ani - maistru militar clasa a II-a şi plutonier major;
* la un stagiu între 16 şi 21 ani maistru militar clasa I şi plutonier adjutant;
* la un stagiu de 22 ani şi peste - plutonier adjutant şef.
Maistrului militar/subofiţerului care îndeplineşte condiţiile legale pentru trecerea în corpul
ofiţerilor i se acordă, indiferent de vechimea în activitate, gradul militar de sublocotenent, cu
excepţia situaţiei în care are o vechime anterioară în specialitatea dobândită pe timpul studiilor
superioare absolvite, raportat la atribuţiile din fişa postului, cărora li se acordă grade militare
conform alin. (1) lit. a).
10.3. Acordarea gradului de general de brigadă cu o stea.
În vederea acordării gradului de general de brigadă cu o stea cadrul militar trebuie să

promoveze examenul organizat în acest sens.
Poate participa la examen colonelul care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are o vechime în grad de cel puţin 2 ani;
b) este încadrat cu cel puţin un an înainte de data la care se fac înaintările în grad într-o
funcţie prevăzută în statul de organizare cu grad superior celui deţinut;
c) a fost apreciat cu calificativul de cel puţin „Foarte bun” în ultimii 5 ani de activitate.
Candidatul la examenul pentru acordarea gradului de general de brigadă cu o stea este propus
ierarhic de către şeful inspectoratului general din care face parte sau, pentru cel provenit din
unităţile aparatului central al M.A.I. şi cele subordonate acestuia, de către şeful D.G.M.R.U.
Fiecare propunere este consemnată într-o notă de fundamentare la care se anexează fişa de
personal.
D.G.M.R.U. centralizează propunerile înaintate şi certifică îndeplinirea condiţiilor legale şi
prezintă ministrului afacerilor interne lista candidaţilor pentru participarea la examen, însoţită de
notele de fundamentare şi fişele de personal ale acestora.
Ministrul afacerilor interne stabileşte, după consultarea Colegiului ministerului, lista
candidaţilor la examenul pentru acordarea gradului de general de brigadă cu o stea şi o supune
aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
2
TEMA 11: NAŞTEREA ŞI MODIFICAREA RAPORTURILOR DE

SERVICIU, SUSPENDAREA DIN FUNCŢIE ŞI TRECEREA ÎN REZERVĂ A
CADRELOR MILITARE
1. Norme generale privind naşterea şi modificarea raportului de serviciu şi suspendarea din
funcţie a cadrului militar
1.1. Naşterea şi modificarea raportului de serviciu şi suspendarea din funcţie a cadrului
militar
Raportul de serviciu al cadrului militar ia naştere odată cu acordarea primului grad militar,
prin act administrativ emis potrivit competenţelor de acordare a gradelor militare stabilite prin lege.
Raportul de serviciu al cadrului militar se poate modifica prin:
a) detaşare;
b) participare la misiuni internaţionale;
c) împuternicire pe o funcţie de conducere;
d) transfer;
e) schimbare din funcţie în cadrul aceleiaşi unităţi sau mutare, la cerere sau în interesul
serviciului, în altă unitate;
f) punere la dispoziţie.
Modificarea raportului de serviciu prin detaşare, împuternicire şi mutare se poate realiza după
finalizarea procedurii disciplinare sau a tutelei profesionale cu excepţia situaţiilor în care a
intervenit reorganizarea unităţii.
Cadrul militar se suspendă din funcţie de drept sau din iniţiativa sa.
În perioada concediului pentru incapacitate temporară de muncă, concediului de maternitate,
concediului de creştere a copilului, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav ori a copilului cu
handicap pentru afecţiuni intercurente, concediului de acomodare, concediului paternal, precum şi
a suspendării din funcţie, raportul de serviciu al cadrului militar nu poate fi modificat decât din
iniţiativa sau, după caz, cu acordul scris al acestuia, cu excepţia următoarelor situaţii:
a) postul ocupat a fost desfiinţat ca urmare a reorganizării;
b) este trimis în judecată sau este judecat de către instanţele judecătoreşti în stare de
libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiei în care este încadrat;
c) s-a dispus măsura arestării preventive sau a arestului la domiciliu;
d) s-a dispus măsura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune, cu
interdicţia exercitării profesiei.
Pentru scopurile ordinului se pot utiliza state anexă, după cum urmează:
a) „statul anexă M”, care constituie anexă la Statul de organizare al DGMRU;
b) „statul anexă S”, încadrat cu personal care desfăşoară misiuni în afara teritoriului
ţării.
Modificarea raportului de serviciu şi suspendarea din funcţie a cadrului militar se dispun sau,
după caz, se constată, prin act administrativ emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor
umane. Actul administrativ se comunică/se aduce la cunoştinţa cadrului militar, cu respectarea
prevederilor legale referitoare la protecţia informaţiilor clasificate.
1.2. Detaşarea
Detaşarea cadrului militar constă în schimbarea temporară a locului de muncă în vederea
îndeplinirii unor misiuni în cadrul altor unităţi/structuri din MAI, ori la alte instituţii sau autorităţi
publice.
Detaşarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult un an. Perioada de un an se poate
prelungi, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, până la cel mult 2 ani.
Pe timpul detaşării în cadrul altor unităţi/structuri din MAI, cadrul militar rămâne încadrat în
funcţia din care a fost detaşat. Detaşarea cadrului militar în afara MAI se realizează după numirea
în statul anexă „M”.
Detaşarea cadrului militar în afara MAI se poate face, în condiţiile legii, şi fără numirea în
statul anexă, situaţie în care unitatea are obligaţia de a rezerva postul ocupat de către cadrul militar
anterior detaşării. Cadrul militar poate fi detaşat în cadrul organismelor şi organizaţiilor
internaţionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Încetarea detaşării determină revenirea cadrului militar în unitatea din care a plecat, în
vederea numirii în funcţie.
Cadrul militar poate refuza detaşarea dacă se află în una din următoarele situaţii:
a) graviditate;
b) îşi creşte singur copilul minor;
c) starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical eliberat/avizat de structurile medicale
ale MAI, face contraindicată detaşarea, raportat la atribuţiile de serviciu şi condiţiile de muncă
specifice locului de muncă unde este detaşat;
d) este singurul întreţinător al familiei;
e) alte motive personale temeinic justificate.
Detaşarea încetează în următoarele situaţii:
a) la data expirării perioadei pentru care s-a dispus;
b) desfăşurarea activităţii care a impus detaşarea nu mai este necesară;
c) şeful unităţii în care este încadrat cadrul militar îşi retrage acordul cu privire la
detaşarea cadrului militar;
d) la cererea cadrului militar, când a intervenit una dintre situaţiile prevăzute mai sus.
Detaşarea se realizează la solicitarea şefului unităţii în care cadrul militar urmează să îşi
desfăşoare activitatea, cu acordul şeful unităţii din care face parte cadrul militar. În vederea
detaşării cadrului militar, şeful structurii în care cadrul militar urmează să îşi desfăşoare activitatea
propune şefului unităţii, printr-o notă de prezentare, demararea procedurilor privind identificarea
unui cadru militar care să fie detaşat.
Detaşarea cadrului militar la alte autorităţi şi instituţii publice se realizează la solicitarea
acestora. Pentru detaşarea cadrului militar la alte autorităţi şi instituţii publice se prevăd funcţii în
statul anexă „M”. Pentru a fi detaşat, cadrul militar este mutat, cu acordul scris al acestuia, la
DGMRU şi se numeşte într-o funcţie prevăzută în Statul anexă „M”.
Detaşarea cadrului militar la alte instituţii ori autorităţi publice se poate face cu acordul scris
al acestuia şi fără prevederea unor funcţii în Statul anexă „M”. În acest caz, asimilarea funcţiei în
care este detaşat cadrul militar se realizează, în condiţiile legii, prin ordin al ministrului afacerilor
interne, cu avizul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.
Detaşarea cadrului militar la alte autorităţi şi instituţii publice se realizează cu avizul şefului
unităţii în care este încadrat.
1.3. Participarea la misiuni internaţionale

Participarea cadrului militar la o misiune internaţională care presupune desfăşurarea altor
activităţi decât cele corespunzătoare postului, se realizează după numirea în statul anexă „S”.
Încheierea misiunii internaţionale determină revenirea cadrului militar în unitatea din care a
plecat, în vederea numirii în funcţie astfel:
a) în funcţia ocupată anterior, corespunzătoare postului ocupat, dacă este vacant, caz în
care acordul cadrului militar nu mai este necesar;
b) într-o funcţie similară, în unitatea din care face parte;
c) într-o funcţie similară, în altă unitate;
d) într-o funcţie prevăzută cu un coeficient egal sau inferior celei ocupate anterior, în
unitatea din care face parte;
e) într-o funcţie prevăzută cu un coeficient egal sau inferior celei ocupate anterior, în
altă unitate;
f) într-o funcţie prevăzută cu un grad militar inferior sau superior celui deţinut, în
2
g) într-o funcţie prevăzută cu un grad militar inferior sau superior celui deţinut, în altă
unitate.
Pentru participarea cadrului militar la misiuni internaţionale, acesta este mutat în interesul
serviciului la inspectoratul general sau, după caz, la DGMRU şi se încadrează în Statul anexă „S”,
înfiinţat la nivelul acestor structuri.
1.4. împuternicirea
Împuternicirea reprezintă exercitarea cu caracter temporar a atribuţiilor unei funcţii prevăzute
cu soldă de comandă, pe un post vacant sau pe un post al cărui titular este împuternicit să exercite
atribuţiile unei funcţii prevăzute cu soldă de comandă ori nu este prezent în unitate mai mult de o
lună, cu excepţia perioadei concediului de odihnă.
Poate fi împuternicit cadrul militar care îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute în fişa
postului şi nu se află în curs de cercetare disciplinară sau sub efectul unei sancţiuni disciplinare.
Cadrul militar poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni.
Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, pentru
maximum 6 luni, perioadă în care este obligatorie organizarea şi desfăşurarea concursului pentru
ocuparea postului vacant.
Împuternicirea încetează în următoarele situaţii:
a) la data expirării perioadei pentru care s-a dispus;
b) la ocuparea postului;
c) la revenirea titularului postului;
d) la solicitarea scrisă, temeinic motivată, a cadrului militar împuternicit;
e) la iniţiativa persoanei care a dispus-o.
Împuternicirea se realizează la propunerea şefului nemijlocit care coordonează activitatea
postului de conducere. Propunerea se materializează într-o notă de prezentare care trebuie să
conţină cel puţin următoarele menţiuni:
a) existenţa postului de conducere vacant sau, după caz, a unui post al cărui titular este
împuternicit să exercite atribuţiile unei funcţii prevăzute cu soldă de comandă ori nu este prezent în
unitate mai mult de o lună, cu excepţia perioadei concediului de odihnă;
b) persoana propusă, funcţia deţinută şi unitatea din care face parte;
c) îndeplinirea condiţiilor de studii prevăzute în fişa postului, precum şi menţiuni cu
privire la existenţa/inexistenţa unei sancţiuni disciplinare sau la faptul că persoana propusă nu se
află în curs de cercetare disciplinară;
d) acordul scris al cadrului militar;
e) motivarea propunerii;
f) perioada pentru care se propune împuternicirea.
În situaţia în care persoana propusă a fi împuternicită este din altă unitate, nota de prezentare
conţine şi acordul şefului unităţii cedente.
Nota se prezintă persoanei competente să aprobe împuternicirea, care poate dispune cu
privire la persoana care urmează a fi împuternicită. Pentru posturile de conducere aflate în
subordinea nemijlocită a persoanei competente să aprobe împuternicirea, structura de resurse
umane prezintă, printr-o notă, fişa postului vacant sau a postului al cărui titular este împuternicit să
exercite atribuţiile unei funcţii prevăzute cu soldă de comandă ori nu este prezent în unitate mai
mult de o lună, cu excepţia perioadei concediului de odihnă, urmând ca aceasta să dispună cu
privire la împuternicirea unui cadru militar.
Împuternicirea cadrului militar poate fi prelungită cu aprobarea ministrului afacerilor interne.
1.5. Transferul
Transferul cadrului militar se realizează, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, la
instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
Transferul se realizează:
a) la cererea conducătorului instituţiei la care se transferă;
3
b) cu acordul conducătorului instituţiei la care se transferă.

Cadrul militar poate fi transferat la celelalte instituţii din sistemul de apărare naţională, ordine
publică şi securitate naţională, în condiţiile legii. Pentru efectuarea transferului, conducătorul
instituţiei la care se transferă solicită, prin scrisoare de transfer, acordul conducătorului
ministerului/instituţiei din care face parte cadrul militar. Transferul se realizează cu acordul
cadrului militar.
Pentru efectuarea transferului cu acordul conducătorului instituţiei la care se transferă, cadrul
militar depune un raport scris la instituţia la care solicită transferul. Raportul se înaintează, pe cale
ierarhică, ministrului afacerilor interne.
Aprobarea transferului se realizează de către ministrul afacerilor interne, la propunerea
conducătorului unităţii cedente. Actul administrativ de transfer se întocmeşte de către DGMRU.
Data transferului se prevede expres în conţinutul actului administrativ de transfer, avându-se
în vedere şi termenul necesar predării gestiunii/lucrărilor.
1.6. Schimbarea din funcţie şi mutarea

Cadrul militar poate fi schimbat din funcţie în cadrul aceleiaşi unităţi sau poate fi mutat într-o
altă unitate din cadrul MAI, din aceeaşi localitate sau din altă localitate, cu acordul
comandanţilor/şefilor unităţilor cesionare şi cedente, în următoarele situaţii:
a) în interesul serviciului;
b) la cerere.
Mutarea în interesul serviciului se face numai cu acordul scris al cadrului militar. Cadrul
militar poate refuza schimbarea din funcţie în cadrul altei localităţi dacă se află în una dintre
următoarele situaţii:
a) graviditate;
b) îşi creşte singur copilul minor;
c) starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical eliberat/avizat de structurile medicale
ale MAI, face contraindicată schimbarea din funcţie, raportat la atribuţiile de serviciu şi condiţiile
de muncă specifice locului de muncă unde este schimbat din funcţie;
d) este singurul întreţinător al familiei;
e) când schimbarea din funcţie urmează să se realizeze pe o funcţie prevăzută cu un
coeficient inferior celui al funcţiei în care este încadrat;
f) alte motive personale temeinic justificate.
Mutarea şi schimbarea din funcţie a cadrului militar se face pe o funcţie vacantă, cu
respectarea condiţiilor de ocupare prevăzute în fişa postului.
Mutarea şi schimbarea din funcţie a cadrelor militare se poate face şi dacă posturile nu sunt
vacante, numai cu acordul acestora, în situaţia în care modificarea raporturilor de serviciu se
realizează prin mutarea/schimbarea din funcţie concomitentă a acestora pe posturile vizate, cu
respectarea condiţiilor de ocupare prevăzute în fişele posturilor.
Prin excepţie mutarea cadrului militar în unitatea din care a plecat se poate face şi fără
existenţa unui post vacant, la încetarea situaţiilor care au determinat numirea în statul anexă.
Schimbarea din funcţie a cadrului militar, în interesul serviciului, se realizează la propunerea
şefului nemijlocit al structurii în care este prevăzut postul vacant, materializată într-o notă de
prezentare, cu aprobarea şefului unităţii, fie la iniţiativa acestuia din urmă.
În vederea fundamentării deciziei privind schimbarea din funcţie, şeful unităţii/şeful
nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a cadrului militar.
Schimbarea din funcţie a cadrului militar, la cerere, se realizează prin raport scris adresat
şefului unităţii. Raportul, înregistrat la secretariatul unităţii, se transmite structurii de resurse umane
pentru a confirma existenţa postului vacant şi îndeplinirea condiţiilor de ocupare prevăzute în fişa
postului. Raportul, avizat de şeful structurii la care se solicită mutarea, se prezintă şefului unităţii.
În vederea fundamentării deciziei privind schimbarea din funcţie, şeful unităţii/şeful nemijlocit
poate realiza un interviu de cunoaştere a cadrului militar. Refuzul privind schimbarea din funcţie se
motivează şi se comunică cadrului militar.
4
Mutarea cadrului militar, în interesul serviciului, se realizează la propunerea şefului

nemijlocit al structurii în care este prevăzut postul vacant, cu aprobarea şefului unităţii, fie la
iniţiativa acestuia din urmă. În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, şeful unităţii
cesionare poate solicita şefului unităţii cedente acordul de principiu, precum şi transmiterea
dosarului personal al cadrului militar. Şeful unităţii/şeful nemijlocit poate realiza un interviu de
cunoaştere a cadrului militar. În situaţia în care a fost adoptată decizia privind mutarea cadrului
militar, şeful unităţii cesionare solicită acordul scris al cadrului militar, precum şi al şefului unităţii
cedente. Unitatea cedentă, în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la primirea raportului de
mutare, întreprinde demersurile necesare în vederea emiterii actului administrativ de mutare sau,
după caz, transmite unităţii cesionare motivarea refuzului aprobării mutării.
Mutarea cadrului militar, la cerere, se realizează prin raport scris adresat şefului unităţii
cesionare. Raportul se înregistrează la secretariatul acestei unităţi. Şeful unităţii cesionare poate
solicita şefului unităţii cedente acordul de principiu, precum şi transmiterea dosarului personal al
cadrului militar. În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, şeful unităţii cesionare/şeful
nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a cadrului militar. În situaţia în care a fost
adoptată decizia privind mutarea cadrului militar, şeful unităţii cesionare transmite unităţii cedente
raportul de mutare al cadrului militar şi solicită acordul şefului unităţii cedente. Unitatea cedentă,
în termen de maxim 20 de zile lucrătoare de la primirea raportului de mutare, întreprinde
demersurile necesare în vederea emiterii actului administrativ de mutare, sau, după caz, comunică
unităţii cesionare motivele care au stat la baza refuzului mutării.
Mutarea cadrului militar şi schimbarea din funcţie se efectuează o singură dată pe an. Prin
excepţie, cadrele militare pot fi mutate sau schimbate din funcţii, pe tot parcursul anului, în
a) când intervin modificări în statele de organizare sau au loc reorganizări ale unităţilor
MAI;
b) pentru încadrarea posturilor unicat care devin vacante;
c) când sunt sancţionate cu retrogradarea în funcţie;
d) când sunt eliberate din funcţii;
e) în alte situaţii deosebite, determinate de necesitatea îndeplinirii
misiunilor/obiectivelor unităţilor MAI, apreciate ca atare de persoana competentă să emită actul
administrativ de mutare/schimbare din funcţie.
1.7. Punerea la dispoziţie

Cadrul militar este eliberat din funcţie şi pus la dispoziţie în vederea numirii într-o funcţie,
prin aplicarea prevederilor ordinului (a) în funcţia ocupată anterior, corespunzătoare postului
ocupat, dacă este vacant, caz în care acordul cadrului militar nu mai este necesar; b) într-o funcţie
similară, în unitatea din care face parte; c) într-o funcţie similară, în altă unitate; d) într-o funcţie
prevăzută cu un coeficient egal sau inferior celei ocupate anterior, în unitatea din care face parte;
e) într-o funcţie prevăzută cu un coeficient egal sau inferior celei ocupate anterior, în altă unitate;
f) într-o funcţie prevăzută cu un grad militar inferior sau superior celui deţinut, în unitatea din
care face parte; g) într-o funcţie prevăzută cu un grad militar inferior sau superior celui deţinut, în
altă unitate), în următoarele situaţii:
a) ca urmare a desfiinţării efective a postului ocupat, prin reorganizarea activităţii
M.A.I. sau a unei unităţi;
b) când nu poate fi repus în funcţia deţinută anterior, la încetarea motivului numirii într-
un stat anexă;
c) ca urmare a clasării „apt limitat” de către comisiile de expertiză medico-militară,
atunci când nu mai poate îndeplini atribuţiile funcţiei deţinute;
d) ca urmare a limitării nivelului de acces la informaţii clasificate, în condiţiile art. 85
alin. (1) lit. n) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare - n) după punerea la
dispoziţie, potrivit legii, ca urmare a limitării nivelului de acces la informaţii clasificate, atunci
5
când nu se identifică o funcţie corespunzătoare gradului deţinut cu o prevedere a nivelului de

acces la informaţii clasificate înscrisă în fişa postului, la nivelul acordat după limitare;
e) când un alt cadru militar este repus în funcţia deţinută anterior, ca urmare a
reintegrării, prin hotărâre judecătorească definitivă;
f) la solicitarea motivată, în scris, a cadrului militar;
g) pe timpul cât este în captivitate;
h) în alte cazuri prevăzute de lege.
Alin (11) Cadrul militar este pus la dispoziţie când, la încetarea suspendării dispuse potrivit
art. 22 alin. (1) – concedii fără plată/formare profesională -, nu poate fi numit în funcţia deţinută
anterior sau, după caz, într-o funcţie vacantă.
Cadrul militar este pus la dispoziţie când este trimis în judecată sau judecat de către instanţele
judecătoreşti în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiei în care
este încadrat.
Cadrul militar este pus la dispoziţia unităţii din care face parte. Cu acordul său, cadrul militar
poate fi pus la dispoziţia altei unităţi.
Situaţia cadrului militar pus la dispoziţie se soluţionează astfel:
a) pentru cadrul militar prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. a)-f) şi alin. (11), în termen de cel
mult 3 luni, care poate fi prelungit cu încă cel mult 3 luni, cu aprobarea ministrului afacerilor
interne;
b) pentru cadrul militar care a fost suspendat pe timpul cât este în captivitate, în termen
de cel mult 3 luni de la înapoierea în ţară;
c) pentru cadrul militar pus la dispoziţie când este trimis în judecată sau judecat de
către instanţele judecătoreşti în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuţiilor
funcţiei în care este încadrat, atunci când se dispune achitarea, încetarea procesului penal,
renunţarea la aplicarea pedepsei, clasarea ori renunţarea la urmărirea penală, precum şi amânarea
aplicării pedepsei.
Pe perioada punerii la dispoziţie, cadrul militar îndeplineşte acele sarcini şi atribuţii stabilite
în scris de şeful unităţii, comunicate sub semnătură.
Cadrului militar pus la dispoziţie când este trimis în judecată sau judecat de către instanţele
judecătoreşti în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiei în care
este încadrat i se stabilesc sarcini şi atribuţii de serviciu care nu sunt de natură a impieta buna
desfăşurare a procesului penal.
Punerea la dispoziţie se constată la data luării la cunoştinţă a situaţiilor care au determinat-o
şi operează cu data:
a) constatării imposibilităţii îndeplinirii atribuţiilor funcţiei deţinute, în situaţia clasării
„apt limitat” de către comisiile de expertiză medico-militară, atunci când nu mai poate îndeplini
atribuţiile funcţiei deţinute;
b) luării la cunoştinţă de către şeful unităţii despre intervenirea uneia din următoarele
situaţii:
* ca urmare a limitării nivelului de acces la informaţii clasificate;
* cadrul militar este pus la dispoziţie când este trimis în judecată sau judecat de
către instanţele judecătoreşti în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuţiilor
funcţiei în care este încadrat;
c) repunerii altui cadru militar în funcţia deţinută anterior sau reintegrării acestuia, în
situaţia când un alt cadru militar este repus în funcţia deţinută anterior, ca urmare a reintegrării,
prin hotărâre judecătorească definitivă;
1.8. Suspendarea
Suspendarea din funcţie are ca efect suspendarea îndeplinirii atribuţiilor de către cadrul
militar şi poate interveni de drept sau la iniţiativa cadrului militar.
Cadrul militar se suspendă din funcţie de drept în următoarele situaţii:
a) este arestat preventiv sau se află în arest la domiciliu;
6
b) se află sub control judiciar sau control judiciar pe cauţiune şi s-a dispus interdicţia
exercitării profesiei;
c) este dispărut, iar dispariţia a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;
d) a fost instituită carantina, în condiţiile legii;
e) forţă majoră;
f) în alte cazuri expres prevăzute de lege.
Cadrul militar se poate suspenda din funcţie, la iniţiativa sa, în următoarele situaţii:
a) pe o perioadă de cel mult 4 ani, pentru efectuarea concediilor fără plată, când solicită
să îşi urmeze soţia sau soţul trimis în străinătate de către Ministerul Afacerilor Externe, de alte
ministere, autorităţi administrative autonome, organe ori alte instituţii de specialitate ale
administraţiei publice centrale, pentru îndeplinirea unei misiuni permanente în străinătate la
misiunile diplomatice, la oficiile consulare sau la alte reprezentanţe naţionale, structuri şi
comandamente din cadrul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, pentru o
perioadă mai mare de 6 luni;
b) pe o perioadă de cel mult 4 ani, pentru efectuarea concediilor fără plată, când a fost
selectat pentru a ocupa temporar un post în structurile din cadrul organizaţiilor internaţionale din
care România face parte, în baza aprobării prealabile a ministrului afacerilor interne;
b1) pe o perioadă de cel mult 4 ani, pentru formarea profesională, atunci când este
confirmat în serviciul medical;
c) pe o perioadă de cel mult un an, pentru efectuarea concediilor fără plată pentru alte
cazuri, temeinic motivate.
În situaţia suspendării raportului de serviciu pe o perioadă de cel mult 4 ani, pentru formarea
profesională, atunci când este confirmat în serviciul medical, unitatea are obligaţia de a rezerva
postul ocupat de către cadrul militar anterior suspendării, cu excepţia cazului în care acesta a fost
desfiinţat ca urmare a reorganizării unităţii.
Prelungirea cu un an a perioadei de suspendare din funcţie se aprobă de persoana care are
competenţa de emitere a actului administrativ de numire în funcţie a cadrului militar.
Încetarea suspendării are loc la data prevăzută în actul administrativ, emis în acest scop. În
situaţia în care în actul administrativ de suspendare nu este prevăzută perioada suspendării, în
termen de 5 zile lucrătoare de la data încetării motivului care a determinat suspendarea, cadrul
militar este obligat să informeze în scris despre acest fapt unitatea din care face parte.
Cadrului militar suspendat i se retrag lucrările, armamentul şi echipamentele care i-au fost
repartizate în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.
Suspendarea din funcţie a cadrului militar, intervenită de drept, se constată prin act
administrativ emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane. Suspendarea din funcţie
a cadrului militar, la iniţiativa sa, se dispune prin act administrativ emis potrivit competenţelor de
gestiune a resurselor umane.
Solicitările formulate de către cadrul militar privind suspendarea din funcţie se analizează în
termen de 10 zile de la înregistrarea acestora la secretariatul unităţii. În situaţia în care persoana
competentă nu este de acord cu suspendarea din funcţie, comunică acest aspect cadrului militar,
precum şi motivele care au stat la baza refuzului. În situaţia în care prin acte normative de nivel
superior incidente situaţiilor de suspendare sunt stabilite proceduri speciale, se aplică acestea.
La soluţionarea definitivă a cauzei, cadrul militar este repus în funcţia deţinută sau într-una
una echivalentă, precum şi în toate drepturile avute la data punerii la dispoziţie sau a suspendării,
inclusiv de compensare a celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie sau a
suspendării, atunci când s-a dispus clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, renunţarea la
aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului penal.
La încetarea concediului fără plată acordat, cadrul militar este repus în funcţia ocupată
anterior suspendării, cu excepţia situaţiei în care postul a fost desfiinţat ca urmare a reorganizării,
caz în care cadrul militar se pune la dispoziţie.
Atunci când pentru o infracţiune săvârşită din culpă s-a dispus prin hotărâre judecătorească
definitivă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere ori a amenzii, precum şi în cazurile
7
când au beneficiat de amnistie sau graţiere înainte de începerea executării pedepsei, menţinerea în
activitate a cadrului militar se analizează la nivelul unităţii din care acesta face parte.
1.9. Numirea în funcţie şi recunoaşterea unor drepturi

Ordinea de prioritate în vederea numirii în funcţie este următoarea:
a) în funcţia ocupată anterior, corespunzătoare postului ocupat, dacă este vacant, caz în
care acordul cadrului militar nu mai este necesar;
b) într-o funcţie similară, în unitatea din care face parte;
c) într-o funcţie similară, în altă unitate;
d) într-o funcţie prevăzută cu un coeficient egal sau inferior celei ocupate anterior, în
e) într-o funcţie prevăzută cu un coeficient egal sau inferior celei ocupate anterior, în
altă unitate;
f) într-o funcţie prevăzută cu un grad militar inferior sau superior celui deţinut, în
g) într-o funcţie prevăzută cu un grad militar inferior sau superior celui deţinut, în altă
unitate.
În vederea numirii în funcţie, cadrului militar i se prezintă funcţiile vacante în ordinea de
prioritate prevăzută anterior. În situaţia în care acesta nu îşi exprimă acordul pentru una dintre
funcţiile prezentate, procedura se repetă, o singură dată.
În situaţia în care nu se realizează numirea în funcţie după parcurgerea procedurii prevăzute
cadrul militar este numit, fără acordul său, într-o funcţie potrivit ordinii de priorităţi, în aceeaşi
unitate sau într-o unitate din aceeaşi localitate.
Prevederile se aplică cu respectarea dispoziţiilor art. 81 alin. (1) din Legea nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare - Ofiţerii în activitate pot fi numiţi în funcţii inferioare gradelor pe
care le au, în următoarele situaţii: a) când se produc modificări în statele de organizare sau în
cazul reorganizării armatei; b) în cazuri excepţionale, la cererea ofiţerilor sau când sunt propuşi
prin aprecierile de serviciu, pentru motive bine justificate; c) când sunt sancţionaţi cu
retrogradarea în funcţie
Perioada în care cadrul militar a exercitat atribuţiile unei funcţii de conducere prin
împuternicire constituie vechime în funcţii de conducere.
2. Trecerea în rezervă a cadrelor militare

Trecerea în rezervă are loc în condiţiile legii. Trecerea în rezervă se realizează de la data
prevăzută în actul administrativ emis în acest sens sau, în lipsa unei astfel de menţiuni, de la data
emiterii acestuia.
Cadrul militar are obligaţia de a notifica în scris şefului unităţii în care este încadrat intenţia
privind trecerea în rezervă prin demisie. Notificarea reprezintă un aviz şi se realizează, cu cel puţin
15 zile calendaristice, în cazul funcţiei de execuţie, respectiv cu cel puţin 30 de zile calendaristice,
în cazul funcţiilor de conducere.
Persoana competentă să emită actul administrativ de trecere în rezervă poate renunţa integral
sau parţial la termenul de preaviz.
Cadrului militar i se comunică actele administrative privind trecerea în rezervă, în termen de
cel mult 5 zile lucrătoare de la data emiterii sau, după caz, de la data comunicării la unitatea în care
acesta este/a fost încadrat.
8
TEMA 12: APRECIEREA DE SERVICIU A CADRELOR MILITARE
1. Dispoziţii generale
Aprecierea competenţei profesionale individuale şi a conduitei cadrului militar se
realizează o dată pe an. Perioada apreciată este cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 decembrie din anul
pentru care se face aprecierea, iar în cazul personalului didactic şi didactic auxiliar, perioada
apreciată este corespunzătoare anului de învăţământ.
Prin excepţie, aprecierea de serviciu se realizează şi pentru o perioadă mai mică de un an în
a) la acordarea gradului militar următor;
b) la modificarea raportului de serviciu sau suspendarea din funcţie, care produce
consecinţe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la trecerea în rezervă;
c) la modificarea raportului de serviciu sau suspendarea din funcţie, care produce
consecinţe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau în alte situaţii decât cele
prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. i) - j) sau art. 87 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 80/1995 privind
statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, al persoanei care are
competenţa de a întocmi aprecierea;
d) în alte situaţii decât cele prevăzute la lit. a) - c), atunci când activitatea
desfăşurată de cadrul militar este mai mare de 30 de zile.
Aprecierea de serviciu realizată pentru perioadă de 1 an reprezintă apreciere de serviciu
anuală, iar celelalte reprezintă aprecieri de serviciu parţială.
Cadrului militar i se întocmeşte apreciere de serviciu anuală numai dacă perioada de
activitate desfăşurată este, cumulat, de cel puţin 6 luni inclusiv.
În situaţia în care perioada de 1 an este rezultatul mai multor perioade de activitate
profesională însumate, apreciate parțial, rezultatul aprecierii de serviciu anuale se stabileşte pe
baza punctajului obţinut ca medie ponderată a punctajelor obţinute la aprecierile de serviciu
parţiale.
Aprecierea de serviciu anuală se realizează între 1 ianuarie şi 15 februarie din anul
următor perioadei apreciate.
Aprecierea de serviciu se întocmeşte de către şeful nemijlocit şi se aprobă de şeful
ierarhic al acestuia.
Nu poate realiza aprecierea de serviciu persoana care se află în una dintre următoarele
situaţii:
a) este soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu cadrul militar
apreciat;
b) a fost trecută în rezervă în condiţiile art. 85 alin. (1) lit. i) -j) sau art. 87 alin. (1)
din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările
ulterioare.
În aceste situaţii aprecierea de serviciu se întocmeşte, respectiv se aprobă, de către persoanele
desemnate, în scris, de şeful unităţii.
Aprecierea de serviciu se realizează în baza următoarelor criterii:
a) modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor înscrise în fişa
postului;
b) legalitatea folosirii competenţelor conferite de funcţie;
c) nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor specifice, raportat la cerinţele postului;
d) aptitudini personale şi respectarea normelor de etică şi deontologie aplicabile
cadrului militar;
e) aptitudini organizatorice sau, exclusiv pentru personalul care îndeplineşte atribuţiile
funcţiilor prevăzute cu soldă de comandă, capacităţi manageriale demonstrate în îndeplinirea
atribuţiilor.
Pentru fiecare dintre criteriile prevăzute în formularul de apreciere de serviciu se prevăd

indicatori de apreciere. Pe baza punctajului acordat fiecărui indicator de apreciere se calculează
punctajul general.
În funcţie de punctajul general obţinut, cadrului militar i se acordă unul dintre următoarele
calificative: ,,excepţional,, ,,foarte bun", "bun", "corespunzător", "mediocru" sau
"necorespunzător".
Punctajul acordat fiecărui indicator de apreciere, punctajul general, constatările şi concluziile
aprecierii de serviciu şi calificativul se consemnează în formularul de apreciere de serviciu.
Rezultatul aprecierii de serviciu se aduce la cunoştinţa cadrului militar, în termen de 5 zile
lucrătoare de la data aprobării. Cadrul militar nemulţumit de rezultatul aprecierii de serviciu poate
formula contestaţie în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoştinţă.
Contestaţia formulată, cu precizarea motivelor contestării şi a argumentelor corespunzătoare,
se depune la secretariatul unităţii din care face parte persoana care a aprobat aprecierea.
Contestaţia, împreună cu formularul de apreciere de serviciu, se înaintează de către şeful
care a aprobat aprecierea, în termen de 3 zile lucrătoare, şefului ierarhic superior al acestuia.
În termen de 2 zile lucrătoare, şeful ierarhic superior numeşte o comisie de soluţionare a
contestaţiei formată dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puţin de 3, dintre care unul este
desemnat preşedinte. Comisia soluţionează contestaţia în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de
la data constituirii.
Modul de soluţionare a contestaţiei se consemnează într-un proces-verbal semnat de
membrii comisiei şi se aduce la cunoştinţa cadrului militar în termen de 5 zile lucrătoare de la
soluţionare.
Cadrul militar nemulţumit de rezultatul contestaţiei se poate adresa instanţei de contencios
administrativ, în condiţiile legii.
2. Metodologia privind aprecierea cadrelor militare

Rezultatele aprecierii de serviciu a cadrelor militare se consemnează în formularul de
apreciere de serviciu. În situaţia în care se întocmesc mai multe aprecieri de serviciu parţiale, se
completează fişa sintetică cu aprecierile parţiale de serviciu şi calificativul final.
Activitatea de apreciere de serviciu este o obligaţie de serviciu a şefilor care poartă întreaga
răspundere pentru obiectivitatea realizării acesteia.
În vederea realizării unei aprecieri complete şi corecte a cadrelor militare, şeful unităţii,
precum şi şeful structurii de resurse umane din cadrul acesteia, au obligaţia să asigure continuitatea
cunoaşterii activităţii, conduitei şi potenţialului de dezvoltare profesională a cadrelor militare din
subordine, respectiv a cadrelor militare din unităţile pentru care asigură gestiunea resurselor
umane.
Şeful unităţii ia măsuri pentru desfăşurarea următoarelor activităţi de pregătire a aprecierii de
serviciu anuale:
a) emiterea ordinului de zi privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de apreciere de
serviciu anuală a cadrelor militare;
b) instruirea personalului care participă la activitatea de apreciere de serviciu a cadrelor
militare subordonate;
c) difuzarea formularelor de apreciere de serviciu a cadrelor militare.
Aceste activităţi se realizează în perioada 1-31 decembrie sau, în situaţia în care cadrul
militar apreciat are statut de personal didactic sau didactic auxiliar, în perioada 1-30 septembrie.
Rezultatele aprecierii de serviciu susţin activitatea de:
a) luare a deciziilor privind acordarea gradului militar următor;
b) stabilire a obiectivelor profesionale de perspectivă şi planificare a carierei;
c) identificare a nevoilor de formare profesională continuă;
d) validare a programelor de recrutare, selecţie, încadrare, formare profesională
continuă;
2
e) înlesnire a dialogului dintre şef şi subordonat în vederea creşterii performanţei

profesionale;
f) acordare a unor drepturi stabilite de actele normative în vigoare.
Calificativele care se acordă cadrelor militare la aprecierea de serviciu sunt:
a) excepţional E;
b) foarte bun FB;
c) bun B;
d) corespunzător C;
e) mediocru M;
f) necorespunzător N;
În vederea realizării aprecierii de serviciu anuale sau parţiale se parcurg următoarele etape:
a) completarea datelor de identificare din formularul de apreciere de serviciu;
b) stabilirea, de către şeful care are competenţă de întocmire a aprecierii de serviciu, a
indicatorilor de apreciere specifici postului, pentru criteriului de apreciere "modul de îndeplinire a
sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor înscrise în fişa postului", în baza atribuţiilor cuprinse
în fişa postului, potrivit frecvenţei şi importanţei sarcinilor şi atribuţiilor îndeplinite în perioada
apreciată, şi înscrierea lor în formularul aprecierii de serviciu;
c) planificarea şi desfăşurarea, de către şeful care are competenţă de întocmire a
aprecierii de serviciu, a interviului de apreciere realizat potrivit anexei nr. 21 la ordin, precum şi
consemnarea în formularul de apreciere de serviciu a unor date şi informaţii culese în această etapă,
respectiv a factorilor care au afectat performanţa cadrului militar, solicitările cadrului militar
apreciat, precum şi confirmarea studiilor şi a programelor de formare profesională continuă pe care
le-a absolvit/la care a participat cadrul militar;
d) acordarea, de către şeful care are competenţă de întocmire a aprecierii de serviciu, a
punctajului pentru fiecare criteriu/indicator de apreciere, calcularea punctajului mediu, a
punctajului ponderat, precum şi a punctajului general, respectiv a calificativului general rezultat,
care este propus pentru aprobare; înscrierea constatărilor şi concluziilor sintetice, raportat la modul
de îndeplinire a criteriilor şi indicatorilor de apreciere, precum şi a aprecierii potenţialului de
dezvoltare profesională şi a propunerilor privind evoluţia profesională, potrivit prevederilor din
anexa nr. 22 la ordin; transmiterea formularului de apreciere de serviciu completat persoanei cu
competenţă de aprobare a aprecierii de serviciu;
e) analiza, de către şeful care are competenţă de aprobare a aprecierii de serviciu a
cadrului militar, a modului de apreciere realizat de şeful care are competenţă de întocmire a
aprecierii, acordarea calificativului general şi înscrierea concluziilor şi recomandărilor cu privire la
cadrul militar apreciat în formularul de apreciere de serviciu; modificarea punctajelor acordate de
şeful care a întocmit aprecierea şi, după caz, a calificativului general propus de către acesta, în
situaţia în care apreciază că aceasta nu corespunde realităţii, potrivit Îndrumarului de completare a
formularului de apreciere de serviciu a cadrelor militare, prevăzut în anexa nr. 22 la ordin;
transmiterea formularului de apreciere de serviciu completat către şeful care a întocmit aprecierea
de serviciu;
f) comunicarea, de către şeful care a întocmit aprecierea de serviciu, a rezultatului
aprecierii şi prezentarea formularului de apreciere de serviciu în vederea luării la cunoştinţă de
către cadrul militar apreciat, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data aprobării; în situaţia
în care cadrul militar apreciat nu poate lua cunoştinţă de rezultatele aprecierii de serviciu,
formularul de apreciere de serviciu aprobat se păstrează la şeful care a întocmit aprecierea de
serviciu, până la data la care încetează situaţia care a condus la imposibilitatea aducerii la
cunoştinţă a rezultatului aprecierii;
g) transmiterea, de către şeful care a întocmit aprecierea de serviciu, după încheierea
termenului legal în care cadrul militar apreciat poate formula contestaţie, a formularului de
apreciere de serviciu aprobat, la structura de resurse umane care gestionează dosarul personal al
cadrului militar apreciat.
3
Cadrului militar care, în perioada apreciată a fost trimis să urmeze programe de

formare profesională continuă, i se iau în considerare rezultatele activităţii desfăşurate în
această perioadă la aprecierea de serviciu.
În situaţia în care au fost întocmite mai multe aprecieri de serviciu parţiale, şeful care are
competenţă de întocmire a aprecierii de serviciu anuale are obligaţia de a completa, după
finalizarea aprecierii de serviciu parţiale fişa sintetică cu aprecierile parţiale de serviciu şi
calificativul final.
În situaţia în care cadrul militar apreciat a formulat contestaţie cu privire la rezultatul
aprecierii de serviciu, şeful care a aprobat aprecierea de serviciu transmite contestaţia şefului
ierarhic superior, însoţită de formularul de apreciere de serviciu a cadrului militar şi fişa postului
acestuia.
Şeful ierarhic superior nominalizează comisia de soluţionare a contestaţiei în stabilind
totodată şi cine este preşedintele acesteia.
Comisia verifică dacă termenul legal de depunere a contestaţiei a fost respectat, precum şi
dacă sunt prezentate motivele contestării şi argumentele corespunzătoare.
În cazul în care se constată formularea contestaţiei cu respectarea condiţiilor prevăzute
comisia solicită persoanei care a întocmit aprecierea de serviciu şi persoanei care a aprobat-o să
întocmească în termen de 3 zile lucrătoare un raport care să cuprindă motivaţia corespunzătoare a
propunerii/acordării punctajelor şi calificativelor contestate.
Cercetarea contestaţiei se realizează pe baza datelor înscrise în formularul de apreciere de
serviciu, a fişei postului cadrului militar apreciat, a rapoartelor persoanei care a întocmit aprecierea
de serviciu şi persoanei care a aprobat-o, a interviului realizat de comisie cu cadrul militar care a
contestat rezultatul aprecierii şi, dacă este cazul, cu persoanele care au întocmit/aprobat aprecierea,
precum şi a oricăror documente în baza cărora comisia îşi poate formula un punct de vedere
obiectiv asupra activităţii profesionale şi conduitei avute în perioada apreciată de cadrul militar
care a contestat rezultatul aprecierii.
Contestaţia se soluţionează în termenul prevăzut, iar rezultatul cercetării se consemnează într-
un proces-verbal şi constă în una dintre următoarele soluţii:
a) respingerea contestaţiei ca tardiv formulată;
b) respingerea contestaţiei ca nemotivată;
c) respingerea contestaţiei ca neîntemeiată şi menţinerea rezultatului aprecierii de
serviciu;
d) admiterea contestaţiei cu precizarea noului calificativ care urmează să fie trecut în
formularul de apreciere.
Procesul-verbal împreună cu celelalte documente se prezintă şefului care a desemnat comisia.
O copie a procesului-verbal întocmit de comisie, precum şi formularul de apreciere de
serviciu, se transmit cadrului militar care a contestat rezultatul aprecierii în vederea luării la
cunoştinţă, pe bază de semnătură.
Documentele întocmite în urma verificărilor se clasează la structura care asigură gestiunea
resurselor umane pentru unitatea din care face parte cadrul militar apreciat, iar formularul de
apreciere şi o copie a procesului-verbal se introduc în dosarul personal al celui în cauză.
4
TEMA 13: TUTELA PROFESIONALĂ
1. Exercitarea tutelei profesionale

Tutela profesională reprezintă activitatea desfăşurată pentru sprijinirea integrării socio-
profesionale a cadrelor militare, precum şi pentru integrarea în activitatea practică a elevilor şi
studenţilor în unităţi militare.
Tutela se exercită asupra:
a) absolventului instituţiei de învăţământ care pregăteşte personal pentru nevoile MAI,
forma de învăţământ cu frecvenţă, încadrat în funcţie de cadru militar;
a1) absolventului instituţiei de învăţământ care pregăteşte personal pentru nevoile MAI,
forma cu frecvenţă redusă, dacă dobândeşte o nouă specialitate şi/sau i s-a schimbat profilul de
activitate;
b) cadrului militar rechemat în activitate;
c) cadrului militar încadrat direct, precum şi celui transferat dintr-o instituţie din sistemul
de apărare, ordine publică şi securitate naţională;
d) cadrului militar care a dobândit o nouă specialitate şi/sau i s-a schimbat profilul de
activitate ca urmare a mutării sau schimbării din funcţie;
e) maistrului militar/subofiţerului care a trecut în corpul ofiţerilor, dacă a dobândit o nouă
specialitate şi/sau i s-a schimbat profilul de activitate;
f) elevului sau studentului instituţiei de învăţământ care pregăteşte personal pentru nevoile
MAI, în cadrul perioadei de stagiu de practică în unităţile militare.
Poate fi tutore profesional lucrătorul M.A.I. desemnat de conducerea unităţii, care
îndeplineşte cumulativ următoarele criterii:
a) are experienţă de cel puţin 2 ani în specialitatea/profilul/domeniul în care îşi
desfăşoară activitatea persoana tutelată;
b) a obţinut calificativul de cel puţin „foarte bun” la ultima apreciere anuală de
serviciu;
c) are, de regulă, vechime de cel puţin un an în unitatea în cadrul căreia va fi numit
tutore;
d) este, de regulă, mai mare cu cel puţin un grad militar faţă de persoana tutelată.
Nu poate fi tutore:
a) ruda şi afinul până la gradul al patrulea inclusiv;
b) şeful unităţii;
c) cadrul militar aflat în perioada de tutelă.
Îndeplinirea atribuţiilor de tutore este o îndatorire de serviciu.
Tutorele, persoana tutelată şi perioada tutelei se stabilesc prin dispoziţia/ordinul de zi pe
unitate.
Atribuţiile tutorelui se prevăd într-o anexă la fişa postului, actualizată ori de câte ori este
nevoie.
Intervalul de timp pentru care se exercită tutela este următorul:
a) 6 luni pentru cadrul militar aflat în următoarele situaţii:
* provine din absolvent al unei instituţii de învăţământ care pregăteşte personal pentru
nevoile MAI, forma de învăţământ cu frecvenţă;
* este încadrat direct;
* a fost transferat de la altă instituţie din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate
naţională;
* a fost rechemat în activitate.
b) 3 luni pentru:
* cadrul militar care a dobândit o nouă specialitate şi/sau i s-a schimbat profilul de
activitate ca urmare a mutării sau schimbării din funcţie;
* maistrul militar/subofiţerul care a trecut în corpul ofiţerilor, dacă a dobândit o nouă
specialitate şi/sau i s-a schimbat profilul de activitate;
c) durata fiecărei perioade de practică în unităţi militare, pentru elevi şi studenţi.

Perioada de tutelă se suspendă odată cu suspendarea din funcţie a cadrului militar, precum şi
pe perioada concediului de creştere a copilului.
Tutorele poate tutela profesional cel mult două persoane în acelaşi timp. Prin excepţie un
tutore poate tutela mai mult de două persoane în următoarele situaţii:
a) pe timpul perioadei de practică a elevilor/studenţilor;
b) când în unitate nu sunt posibilităţi pentru asigurarea numărului de tutori care
corespund criteriilor.
Cu privire la integrarea socio-profesională a personalului M.A.I., respectiv la integrarea în
activitatea practică a elevilor/studenţilor, tutorele are următoarele atribuţii principale:
a) îndrumă persoana tutelată în procesul de studiere şi însuşire a legislaţiei aplicabile
structurii din care face parte;
b) explică modul de desfăşurare a activităţilor de serviciu;
c) instruieşte şi desfăşoară activităţi practice de întocmire a lucrărilor şi documentelor
de serviciu;
d) desfăşoară activităţi de serviciu cu rol demonstrativ;
e) îndrumă şi verifică persoana tutelată în îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor primite;
f) monitorizează activitatea profesională şi conduita persoanei tutelate şi ia măsuri de
îmbunătăţire a pregătirii acesteia;
g) întocmeşte raportul final cu privire la activitatea de integrare socio-
profesională/integrare practică a persoanei tutelate.
Aprecierea de serviciu a cadrului militar care a avut calitatea de tutore trebuie să se refere şi
la activitatea desfăşurată în această calitate, iar constatările şi concluziile se consemnează sintetic în
formularul de apreciere a activităţii anuale.
2. Organizarea şi desfăşurarea tutelei profesionale a cadrelor militare

În unităţile militare ale M.A.I., tutela, cu excepţia elevilor şi studenţilor aflaţi în stagiu de
practică, se organizează şi se desfăşoară conform Programului activităţilor de tutelă profesională.
Programul activităţilor de tutelă se stabileşte pe întreaga perioadă de tutelă, se întocmeşte de
către tutore, se avizează de către ofiţerul cu atribuţii de formare profesională şi se aprobă de către
şeful unităţii în care este încadrat cadrul militar tutelat.
La începutul perioadei de tutelă se desfăşoară, după caz, următoarele activităţi:
a) prezentarea persoanei tutelate colectivului unităţii;
b) prezentarea misiunilor/atribuţiilor unităţii;
c) prezentarea zonei de responsabilitate/competenţă a unităţii, cu referire la specificul
local/regional;
d) prezentarea condiţiilor de muncă şi instruire cu privire la tehnica din dotare,
poligoane, săli de specialitate, echipamente ş.a.m.d., precum şi a Regulamentului de organizare şi
funcţionare a unităţii.
Tutorele se ghidează în aplicarea atribuţiilor sale după:
a) actele normative care reglementează domeniul de activitate al cadrului militar tutelat;
b) fişa postului cadrului militar tutelat;
c) programul activităţilor de tutelă.
Tutorele realizează lunar o testare a cunoştinţelor dobândite de cadrul militar tutelat, pe baza
Programului activităţilor de tutelă profesională, iar la finalul perioadei de tutelă le anexează la
referatul de evaluare pentru a fi incluse în dosarul de tutelă.
Tutorele poate consulta, pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice care îi revin, Fişa de
evaluare a activităţii absolventului, întocmită de către instituţia de învăţământ absolvită.
În activitatea de tutelă, tutorele solicită, la nevoie, consiliere şi sprijin din partea şefului
nemijlocit al cadrului militar tutelat, psihologului şi ofiţerului/personalului cu atribuţii de resurse
umane/de formare profesională din unitate.
Cadrul militar tutelat consemnează zilnic activităţile desfăşurate.
2
Activitatea de tutelă cuprinde, pentru cadrul militar tutelat, următoarele:

a) studiu individual dirijat, într-un cuantum de minimum 40 de ore/lună;
b) asistenţă în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
c) participarea la diferite programe de formare profesională organizate de către
inspectoratul general/alte structuri ale M.A.I.
La stabilirea activităţilor pentru cadrul militar tutelat se respectă principiul gradualităţii
planificării şi desfăşurării acestora, de la cele mai simple la cele cu un nivel crescut de complexitate
şi risc.
3. Organizarea şi desfăşurarea evaluării cadrelor militare la finalizarea perioadei de tutelă

profesională
Evaluarea activităţii cadrului militar tutelat se face în termen de 5 zile lucrătoare de la
încheierea perioadei de tutelă, de către şeful nemijlocit al cadrului militar tutelat.
Nu poate avea calitatea de evaluator, cadrul militar care:
a) are vechimea în funcţie mai mică de un an;
b) a avut calitatea de şef nemijlocit al cadrului militar evaluat mai puţin de 50% din
perioada tutelei;
c) a fost tutorele cadrului militar evaluat.
Atunci când se constată existenţa uneia dintre aceste situaţii, şeful unităţii desemnează, prin
dispoziţie/ordin de zi pe unitate, un alt evaluator.
Evaluarea activităţii cadrului militar tutelat se face pe baza:
a) referatului tutorelui;
b) raportului de încheiere a tutelei profesionale realizat de cadrul militar care
urmează să fie evaluat.
c) raportului de evaluare a perioadei de tutelă profesională, întocmit de evaluator
Referatul tutorelui împreună cu testele lunare aplicate cadrului militar evaluat, se pun la
dispoziţia evaluatorului. Cadrul militar care urmează să fie evaluat întocmeşte raportul de încheiere
a tutelei profesionale pe care îl prezintă evaluatorului.
În vederea completării raportului de evaluare a perioadei de tutelă profesională evaluatorul
desfăşoară următoarele activităţi:
a) analizează documentele;
b) realizează interviul pe baza concluziilor rezultate în urma analizării documentelor şi
a criteriilor stabilite în cuprinsul raportului de evaluare a perioadei de tutelă profesională.
c) acordă fiecărui criteriu de evaluare puncte de la 1 (cel mai mic) la 5 (cel mai mare) şi
face media aritmetică pentru stabilirea punctajului final; transformă punctajul final obţinut în
calificativ de evaluare astfel:
* între 1,00 - 2,99 – Necorespunzător;
* între 3,00 - 5,00 - Corespunzător;
d) propune sesizarea Consiliul de judecată în cazul cadrului militar căruia i-a fost
acordat calificativul „Necorespunzător” pentru perioada evaluată.
Notarea criteriilor de evaluare se face astfel:
* 1 punct = nesatisfăcător;
* 2 puncte = satisfăcător;
* 3 puncte = bun;
* 4 puncte = foarte bun;
* 5 puncte = excepţional.
Punctajul final se calculează astfel:
[(60 x punctajul criteriului A) + (10 x punctajul criteriului B) + (10 x punctajul criteriului C)
+ (10 x punctajul criteriului D) + (10 x punctajul criteriului E) ] /100.
Rezultatul final al evaluării se aduce la cunoştinţa cadrului militar evaluat în termen de 3 zile
de la data finalizării evaluării.
3
Cadrul militar nemulţumit de rezultatul evaluării poate formula contestaţie, adresată

şefului/comandantului unităţii, în termen de 3 zile de la data luării la cunoştinţă, pe care o depune
la secretariatul unităţii.
Şeful/comandantul unităţii analizează documentele şi soluţionează contestaţia în termen de 3
zile lucrătoare de la data înregistrării. În urma analizei, şeful/comandantul unităţii poate modifica,
prin decizie motivată, rezultatul evaluării.
Rezultatul contestaţiei se comunică cadrului militar, în scris, în termen de 3 zile de la data
soluţionării.
După finalizarea activităţii de evaluare, documentele întocmite în perioada de tutelă se
introduc în dosarul personal.
I.G.J.R., prin structurile de formare profesională, aplică absolvenţilor şi cadrelor militare
încadrate direct, la 2 ani de la absolvire/numirea în prima funcţie, un chestionar standardizat de
evaluare privind sistemul de formare, pregătire de bază şi integrare socio-profesională. Cu această
ocazie sunt chestionaţi şi şefii/comandanţii direcţi ai acestora, precum şi cadrele militare care au
îndeplinit atribuţii de tutelă profesională, iar concluziile se trimit, spre valorificare, instituţiilor de
învăţământ şi D.G.M.R.U.
Rezultatele activităţii de tutelă sunt înscrise în fişa de apreciere anuală a tutorelui la
indicatorii de apreciere specifici. Pentru activitatea desfăşurată în calitatea de tutore, conducerea
unităţii poate recompensa tutorele, în condiţiile legii.
În vederea organizării şi desfăşurării tutelei, şefii/comandanţii unităţilor militare pot stabili
atribuţii specifice personalului din compartimentele de resurse umane.
4
TEMA 14: MANAGEMENTUL CARIEREI OFIŢERILOR DIN CADRUL

JANDARMERIEI ROMÂNE
1. Managementul carierei – concept
Pentru a defini cariera trebuie să avem în vedere următorii factori:
a) contribuţia individului la dezvoltarea propriei cariere;
b) contribuţia structurilor organizaţionale în care evoluează;
c) contextele pe care le intersectează;
d) calitatea legislaţiei specifice şi maniera de aplicare a acesteia.
Ca şi definiţii ale carierei enumerăm în continuare pe cele care le considerăm mai relevante:
a) cariera este o succesiune de activităţi şi poziţii profesionale pe care o persoană le
atinge, ca şi atitudinile, cunoştinţele şi componentele asociate, care se dezvoltă de-a lungul
timpului;
b) cariera reprezintă o succesiune de funcţii, în ordinea crescătoare a prestigiului prin
care trece un individ în mod ordonat, după o regulă previzibilă.
c) totalitatea poziţiilor, strategiilor schimbărilor urmate de acesta de-a lungul vieţii
sale.
d) ansamblul situaţiilor juridice şi efectele produse, care intervin de la data naşterii
raportului de serviciu până în momentul încetării acestui raport, potrivit actelor normative în
vigoare şi opţiunilor individuale, în funcţie de nevoile instituţiei, cunoştinţele, aptitudinile,
abilităţile, experienţa şi motivaţiile profesionale şi personale;
De fapt, cariera constă în acea succesiune de posturi într-o ierarhie, acea succesiune de
experienţe, separate, corelate între ele, prin care orice persoană trece de-a lungul vieţii.
Un aspect deosebit de important legat de carieră îl reprezintă planificarea carierei.
Planificarea carierei este activitatea desfăşurată individual de către fiecare persoană în vederea
dezvoltării propriei cariere profesionale. Planificarea carierei nu este numai un atribut al
angajatului ci şi al şefului ierarhic şi a managementului structurii organizaţionale. De aceea trebuie
să aibă în vedere numeroase aspecte:
a) membrii organizaţiei trebuie să fie recunoscuţi şi trataţi ca indivizi cu nevoi, dorinţe
şi abilităţi unice;
b) indivizii sunt mult mai motivaţi într-o organizaţie care răspunde aspiraţiilor lor;
c) indivizii pot dezvolta, schimba şi descoperi noi direcţii de acţiune dacă le sunt arătate
cât mai exact oportunităţile sau dacă sunt încurajaţi şi îndrumaţi.
Fiecare dintre cele 3 elemente are responsabilităţile lui pentru planificarea carierei astfel:
a) responsabilitatea angajatului referitor la faptul că planificarea carierei nu este un
serviciu pe care cineva îl face pentru altul, ea trebuie să pornească de la cel interesat. Numai el
poate şti ceea ce doreşte cu adevărat şi, de aceea, lui îi revine, în primul rând, responsabilitatea
planificării propriei cariere.
b) responsabilitatea conducătorilor - deşi nu i se poate cere să fie un consilier
profesional, managerul poate şi trebuie să joace un rol important în sprijinirea carierei
colaboratorilor săi; el trebuie să le indice cum trebuie să-şi planifice cariera, să-i ajute să se
dezvolte profesional, să-i evalueze corect pentru a le da posibilitatea să-şi cunoască mai bine
punctele tari şi slăbiciunile.
c) responsabilitatea organizaţiei - organizaţia este răspunzătoare, în primul rând, de
dezvoltarea şi comunicarea opţiunilor de carieră în interiorul său. Ea trebuie să informeze angajaţii
privind posibilele etape (succesiuni de posturi) în carierele lor în cadrul organizaţiei. Organizaţia
trebuie să asigure toate condiţiile şi să creeze mediul necesar dezvoltării carierei propriilor angajaţi.
Dezvoltarea acestuia trebuie să aibă la bază patru etape principale:
a) evaluarea de către individ a propriilor abilităţi, interese şi etape ale carierei;
b) aprecierea de către organizaţie a abilităţilor şi potenţialului propriilor subordonaţi;
c) comunicarea opţiunilor de carieră şi a oportunităţilor în cadrul organizaţiei;
d) consilierea subordonaţilor pentru stabilirea unor ţeluri realiste şi pentru planificarea

carierei în scopul îndeplinirii acestor ţeluri.
2. Cursuri de carieră
2.1. Cursuri pentru iniţierea în carieră, realizate în cadrul instituţiilor de învăţământ ale
M.A.I.
Cursul pentru iniţierea în carieră:
a) se adresează cadrelor militare care au dobândit acest statut, în următoarele situaţii:
* prin încadrare directă sau transfer din instituţiile publice de apărare, ordine
publică şi securitate naţională, în calitate de specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor
postului;
* prin încadrare directă sau transfer din instituţiile publice de apărare, ordine
publică şi securitate naţională, pe funcţii de execuţie vacante de cadru militar, a persoanelor cu
studii corespunzătoare cerinţelor postului.
b) trebuie promovat în primul an de activitate, perioadă maximă prevăzută pentru
încheierea formării iniţiale a cadrului militar.
c) se desfăşoară, de regulă, la forma de învăţământ cu frecvenţă şi are o durată de cel
puţin:
* 4 săptămâni - 160 de ore, din care minimum 120 ore de curs în cazul militarilor
care au dobândit acest statut prin încadrare directă sau transfer din instituţiile publice de apărare,
ordine publică şi securitate naţională, în calitate de specialişti;
* 3 luni - 480 de ore, din care minimum 360 ore de curs în cazul militarilor care
au dobândit acest statut prin încadrare directă sau transfer din instituţiile publice de apărare, ordine
publică şi securitate naţională, pe funcţii de execuţie vacante de cadru militar.
În situaţia în care cursul pentru iniţierea în carieră se organizează în sistem modular, durata
acestuia se prelungeşte până la asigurarea minimului orelor de curs.
d) se organizează şi se desfăşoară pe corpuri militare, în grupe cuprinse între 7 şi 30 de
cursanţi.
e) se organizează şi se desfăşoară de către instituţiile de formare profesională
specializate din structura I.G.J.R., de către Institutul de Studii pentru Ordine Publică şi centrele de
perfecţionare a pregătirii personalului din subordinea D.G.M.R.U., pentru cadrele militare din
structurile care nu au în subordine instituţii de formare profesională specializate sau pentru
situaţiile în care la nivelul inspectoratelor generale nu se întruneşte numărul minim de cursanţi.
Curricula cursurilor pentru iniţierea în carieră se întocmesc de instituţiile de formare
profesională specializate organizatoare, se avizează de I.G.J.R. în calitate de beneficiar şi se aprobă
de D.G.M.R.U.
Ponderea tematicilor în curricula cursurilor pentru iniţierea în carieră este stabilită procentual
din orele de curs pe unităţi de competenţă cheie/generale/specializate, astfel:
* pentru cursul de cel puţin 4 săptămâni: 20/50/30;
* pentru cursul de cel puţin 3 luni: 20/30/50.
f) se promovează prin certificarea tuturor competenţelor la cursanţii cu o frecvenţă de
minim 75 % a fiecărei unităţi de competenţă şi care dovedesc că le-au dobândit la nivelul
indicatorilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate solicitate prin curricula.
Competenţa nepromovată poate fi susţinută ulterior, la data stabilită de instituţia de
învăţământ. Susţinerea reverificărilor este în responsabilitatea cadrului militar. Cadrul militar nu
poate urma niciun program din cadrul formării continue în cadrul M.A.I. fără promovarea formării
iniţiale. Rezultatele obţinute la cursul de iniţiere în carieră se valorifică în mod corespunzător de
către tutorele profesional, atunci când perioada cursului se suprapune cu perioada de tutelă
profesională.
2.2. Cursuri pentru dezvoltarea carierei

În categoria cursurilor pentru dezvoltarea carierei intră:
2
a) cursuri de capacitate profesională pentru acordarea gradului de colonel;

b) cursuri de perfecţionare în specialitate pentru acordarea gradului de maior;
c) cursuri pentru schimbarea specialităţii/profilului de muncă;
d) alte cursuri şi programe formative necesare îndeplinirii atribuţiilor postului,
desfăşurate în ţară sau în străinătate.
Cursurile de capacitate profesională şi de perfecţionare în specialitate sunt programe
formative în domeniul ordinii şi siguranţei publice cu durata de două săptămâni la forma cu
frecvenţă, organizate anual potrivit competenţelor în cadrul instituţiilor de învăţământ ale M.A.I.
Este exceptat de la absolvirea cursurilor de capacitate profesională pentru acordarea gradului
de colonel ofiţerul care a absolvit un curs postuniversitar, un program universitar de master sau
care a dobândit titlul ştiinţific de doctor în domeniul management sau în specialitatea studiilor
funcţiei de bază.
Este exceptat de la absolvirea cursurilor de perfecţionare în specialitate pentru acordarea
gradului de maior ofiţerul care a absolvit studii superioare, cu diplomă de licenţă sau echivalentă,
în specialitatea studiilor funcţiei de bază.
Exceptarea de la aceste cursuri se realizează de şeful unităţii la propunerea şefului nemijlocit
şi a structurii de resurse umane, în baza raportului motivat al cadrului militar în cauză.
Are competenţa de organizare a cursurilor de capacitate profesională pentru acordarea
gradului de colonel D.G.M.R.U., în cadrul Şcolii de Aplicaţie pentru Ofiţeri „Mihai Viteazul”.
Au competenţa de organizare a cursurilor de perfecţionare în specialitate pentru acordarea
gradului de maior I.G.J.R., în cadrul instituţiilor de formare profesională specializate din subordine.
I.G.J.R. organizează cursurile de perfecţionare în specialitate şi pentru cadrele militare din
structurile care nu au în subordine instituţii de formare profesională specializate.
Pentru înscrierea la cursurile de capacitate şi de perfecţionare în specialitate, cadrele militare
trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt propuse de I.G.J.R.;
b) se află în ultimii doi ani ai stagiului minim în grad;
c) au fost evaluate cu calificative care le permit obţinerea gradelor militare următoare.
Admiterea la cursurile de capacitate şi de perfecţionare în specialitate se face la propunerea
unităţilor din care cadrele militare fac parte; grupele de studiu se organizează între 5 şi 20 de
cursanţi.
Cursurile de capacitate şi de perfecţionare în specialitate se finalizează prin examen de
absolvire cu rol integrator al competenţelor curriculare organizat cu cel puţin două forme de
desfăşurare a probelor - teorie şi practică - potrivit tematicii, bibliografiei şi curriculei cursului
stabilite de unităţile organizatoare. La probele examenului de absolvire participă cadrul militar care
îndeplineşte în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) a dobândit competenţele curriculare potrivit indicatorilor de performanţă şi
condiţiilor de aplicabilitate, respectiv nota/media 5,00;
b) a participat la cel puţin 75 % din orele de curs.
Promovează cursurile de capacitate şi de perfecţionare în specialitate cadrul militar care
îndeplineşte în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) a obţinut minimum nota 6,00 la fiecare formă de desfăşurare a probelor examenului
de absolvire stabilite în curriculum;
b) media probelor examenului de absolvire este de minimum 7,00.
În caz de nepromovare, cursul de capacitate şi de perfecţionare în specialitate se reia
începând cu seria anului următor.
Cursul pentru schimbarea specialităţii/profilului de muncă, se organizează în termen de cel
mult un an de la producerea schimbării, sub coordonarea unităţilor aparatului central al
M.A.I./subordonate acestora ori, după caz, a unităţii/instituţiei/structurii aflate în subordinea/în
cadrul M.A.I., pentru specialităţile/profilurile de muncă/domeniile de activitate care nu există la
nivelul aparatului central al M.A.I.
Cursul are o desfăşurare de minim 60 de ore de curs, astfel:
3
a) la forma cu frecvenţă, cu o durată de minimum 2 săptămâni;

b) modular, cu o durată de minimum o lună;
c) la distanţă, cu o durată de minimum 2 luni.
Cursul se organizează şi se desfăşoară pe categorii de personal, pe grupe cuprinse între 7 şi
20 de cursanţi.
Cursul se încheie cu examen de absolvire a celor care au dobândit competenţele curriculare la
fel ca şi în cazul cursurilor de capacitate şi de perfecţionare în specialitate.
2.3. Alte cursuri necesare îndeplinirii atribuţiilor postului

Participarea la aceste cursuri se realizează în strânsă legătură cu ocupaţia şi cerinţele de
ocupare ale postului şi se centrează pe obţinerea de competenţe profesionale aplicabile la locul de
muncă.
Din categoria altor cursuri şi programe formative necesare îndeplinirii atribuţiilor postului fac
parte cursurile de perfecţionare şi specializare, precum şi programele formative efectuate după cum
urmează:
a) pe linii conexe de muncă în sprijinul specialităţii, cum ar fi, de exemplu, manager
de proiect, evaluator de competenţe, formatori ş.a.m.d. - minimum 2 săptămâni, la forma de
învăţământ cu frecvenţă;
b) pe linia formării continue pe post, cum ar fi, de exemplu, instructori de tragere,
instructori de educaţie fizică ş.a.m.d. - minimum 4 luni în sistem modular, din care minimum 4
săptămâni la forma de învăţământ cu frecvenţă;
c) misiuni internaţionale - cursuri cu examen de admitere şi durată de desfăşurare de
minimum 2 săptămâni, la forma de învăţământ cu frecvenţă;
d) pentru atestări/reatestări mijloace mobilitate navală, instruire a conductorilor şi
dresajul animalelor de serviciu - potrivit normelor specifice domeniului;
e) cursuri de reintegrare profesională - cu durata de 2 săptămâni, la forma de
învăţământ cu frecvenţă, pentru personalul care s-a aflat într-o perioadă de mai mult de doi ani,
neîntrerupt, în una sau mai multe dintre următoarele situaţii: concediu (fără plată, creştere copil,
studii ş.a.), suspendarea din funcţie, detaşare la alte autorităţi şi instituţii din afara MAI,
reprezentare externă, misiuni internaţionale etc., precum şi pentru personalul rechemat în activitate;
f) programe/stagii de formare pe linii de activitate, cum ar fi, de exemplu, convocări
tematice, şedinţe lucrative, exerciţii tactice ş.a.m.d. - cu durata sub 60 ore de curs, indiferent de
forma de organizare şi contextul de realizare a învăţării;
g) cursuri de management - cu durata de minimum 60 ore de curs, indiferent de forma
de organizare în context formal a învăţământului;
h) limbi moderne, în funcţie de nivelul de cunoaştere al cursanţilor şi a celui propus
potrivit cadrului european - minimum 2 luni pentru iniţiere şi minimum 1 lună pentru perfecţionare,
la forma de învăţământ cu frecvenţă; acestea pot fi organizate şi în alte forme ale învăţământului cu
respectarea corespunzătoare a cerinţei minime de durată de la contextul formal cu frecvenţă;
i) cursuri organizate la instituţii de formare profesională specializate din afara
M.A.I.: furnizori acreditaţi, instituţii din cadrul sistemului naţional de apărare şi securitate
naţională ş.a.m.d.;
j) programe/stagii de studii în străinătate.
3. Angajamente încheiate de către cadrul militar care urmează programe de formare

profesională iniţială sau continuă
Candidatul admis în instituţiile de formare profesională iniţială, pentru care M.A.I. suportă
cheltuieli aferente şcolarizării, este obligat să încheie, în cel mult 15 zile de la data începerii
cursurilor, un angajament că va lucra în cadrul acestei instituţii, pentru o perioadă de 10 ani de la
data naşterii raportului de serviciu. Angajamentul se completează la instituţiile de formare
profesională iniţială ale M.A.I. sau, după caz, la structurile de resurse umane din unităţile M.A.I.
care au efectuat recrutarea, şi se introduc în dosarul personal.
4
Cadrul militar care urmează, în ţară sau în străinătate, un program de formare profesională
continuă finanţat din bugetul M.A.I. sau un curs de iniţiere în carieră, ori care primeşte în această
perioadă drepturi salariale şi/sau alte drepturi materiale şi băneşti pentru participarea la astfel de
programe/cursuri, este obligat să se angajeze, în scris, înainte de începerea acestora, că va lucra în
cadrul instituţiei după finalizarea programului/cursului, o perioadă stabilită după cum urmează:
Perioada de
Durata formării profesionale
angajament
a) între 8 şi 27 de zile 1 an
b) între 28 şi 60 de zile 2 ani
c) între 61 şi 90 de zile 3 ani
d) 91 de zile sau mai mult 5 ani
În situaţia în care cadrul militar beneficiază de mai multe programe de formare profesională
continuă într-un an calendaristic, perioada de angajament se calculează prin cumularea perioadei
rămase din angajamentele precedente cu perioada aferentă programului de formare profesională la
care participă.
La stabilirea perioadei de angajament se ia în calcul numai numărul total de zile de pregătire
desfăşurate cu scoatere din activitate. Refuzul de a semna angajamentul determină atrage
neparticiparea la program/curs şi, după caz, răspunderea juridică, potrivit legii.
Elevul, studentul sau cadrul militar îndepărtat sau care întrerupe din motive imputabile
frecventarea programelor/cursurilor sau nu respectă condiţiile angajamentelor încheiate este obligat
să restituie cheltuielile efectuate de M.A.I. pe timpul şcolarizării/desfăşurării
programelor/cursurilor, potrivit reglementărilor în vigoare.
5
TEMA 15: REGIMUL DISCIPLINAR AL PERSONALULUI DIN

STRUCTURILE JANDARMERIEI ROMÂNE
15.1. Noţiuni generale.

15.2. Recompensarea cadrelor militare.
15.3. Răspunderea disciplinară.
15.3.1. Abateri disciplinare şi sancţiuni.
15.3.2. Aplicarea şi executarea sancţiunilor disciplinare.
15.3.3. Suspendarea, amânarea, anularea şi radierea sancţiunilor disciplinare.
15.3.4. Răspunderea disciplinară.
15.3.5. Analiza stării disciplinare.
15.3.6. Procedura cercetării prealabile.
15.4. Consiliile de onoare.
15.4.1. Organizarea Consiliilor de onoare.
15.4.2. Activitatea Consiliilor de onoare.
15.4.3. Hotărârea Consiliilor de onoare
15.1. Noţiuni generale
Disciplina militară constituie unul dintre factorii determinanţi ai capacităţii operaţionale a

forţelor armate şi se bazează atât pe acceptarea conştientă a normelor de comportament stabilite,
cât şi pe acordarea recompenselor şi aplicarea sancţiunilor disciplinare
Disciplina militară se realizează prin:
a) respectarea strictă a actelor normative în vigoare şi a jurământului militar;
b) întărirea coeziunii în cadrul structurilor militare şi afirmarea spiritului camaraderesc;
c) exigenţa faţă de sine şi faţă de subordonaţi;
d) aplicarea cu corectitudine şi obiectivitate a măsurilor stimulative şi a celor coercitive;
e) desfăşurarea activităţilor cu caracter preventiv şi educativ, pe categorii de militari şi
individual;
f) exemplul personal în relaţiile de serviciu şi în societate
Disciplina militară implică următoarele măsuri preventive:
a) exercitarea actului de comandă de către comandanţi/şefi;
b) îndeplinirea întocmai şi la timp a ordinelor, îndatoririlor şi atribuţiilor funcţionale de către
subordonaţi;
c) respectarea normelor de ordine interioară, de comportare ostăşească şi civică de către
militari;
d) asumarea răspunderii pentru faptele proprii de către tot personalul.
Factorii care diminuează disciplina militară sunt:
a) neîndeplinirea de către comandanţi/şefi a tuturor responsabilităţilor şi atribuţiilor pe linia
prevenirii şi sancţionării faptelor incompatibile cu calitatea de militar, încercarea de a ascunde
abaterile disciplinare săvârşite de către subordonaţi sau de a diminua gravitatea acestora;
b) subminarea coeziunii structurilor militare şi/sau a coeziunii dintre diferitele categorii de
personal;
c) tolerarea unor manifestări, atitudini, acţiuni denigratoare sau discriminatorii în rândul
personalului;
d) lipsa de fermitate, ineficienţa aplicării sancţiunilor disciplinare, precum şi inconsecvenţa
acţiunilor educativ-preventive;
e) nivelul de trai al personalului subordonat;
f) cunoaşterea insuficientă a subordonaţilor;

g) lipsa de profesionalism.
Comandantul/şeful răspunde de aplicarea normelor de disciplină militară în structura pe care
o comandă. Potrivit funcţiei pe care este încadrat şi autorităţii date de aceasta, comandantul este
obligat:
a) să cunoască şi să aplice, în toate împrejurările, îndatoririle ce îi revin conform actelor
normative privind disciplina militară;
b) să ia decizii, să le exprime prin ordine scurte, clare şi precise, să asigure condiţiile
necesare îndeplinirii acestora şi să urmărească executarea lor, asumându-şi întreaga răspundere
privind disciplina militară;
c) să cultive şi să dezvolte la subordonaţi sentimentul demnităţii şi onoarei militare,
răspunderea personală faţă de îndeplinirea atribuţiilor funcţionale şi a ordinelor primite, respectarea
prevederilor actelor normative;
d) să ordone executarea unor acţiuni numai în temeiul dispoziţiilor legale;
e) să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale subordonaţilor, precum şi
personalitatea şi demnitatea acestora;
f) să rezolve cererile subordonaţilor în limitele competenţelor pe care le are sau să raporteze
ierarhic când acestea depăşesc posibilităţile sale de soluţionare;
g) să fie principial, drept şi exigent în relaţiile de serviciu cu subordonaţii şi în aprecierea
activităţii lor;
h) să fie exemplu pozitiv pentru subordonaţi în toate împrejurările;
i) să aplice măsuri ferme pentru prevenirea şi combaterea faptelor care afectează disciplina
militară;
j) să acorde recompense şi să aplice sancţiuni disciplinare în concordanţă cu competenţele
conferite de prezentul regulament;
k) să analizeze starea disciplinei militare la termenele prevăzute prin reglementările în
vigoare sau ori de câte ori este nevoie şi să ia măsurile ce se impun;
l) să permită subordonaţilor să îşi justifice faptele ce le sunt imputate
Neîndeplinirea unui ordin dat de comandant/şef sau altă autoritate legală nu constituie abatere
de la disciplina militară dacă ordinul nu este dat în forma prevăzută de lege şi nu este în
concordanţă cu actele normative în vigoare, obiceiurile războiului şi convenţiile internaţionale la
care România este parte.
Recompensele şi sancţiunile disciplinare se acordă şi, respectiv, se aplică numai pe linie
directă de autoritate ierarhică.
Când mai mulţi militari îndeplinesc o activitate/misiune în comun, iar situaţia lor de
subordonare nu a fost stabilită, comandant/şef este cel mai mare în grad, iar la grade egale
comandant/şef este cel mai mare în funcţie; acesta poate propune acordarea recompenselor şi,
respectiv, aplicarea sancţiunilor disciplinare corespunzătoare nivelului funcţiei pe care o deţine în
unitatea militară din care face parte.
Şeful comisiei care conduce activitatea de control are competenţe de a propune aplicarea de
sancţiuni disciplinare. Sancţiunile disciplinare se propun prin raportul asupra controlului înaintat
comandantului/şefului care a organizat controlul
15.2. Recompensarea cadrelor militare
Pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu, cadrelor militare li se pot acorda

următoarele recompense morale şi materiale:
a) mulţumiri;
b) felicitări;
c) diplome de merit;
d) citarea prin ordin de zi pe unitate;
2
e) distincţii onorifice, altele decât cele reglementate de prevederile legale privind sistemul
naţional de decoraţii al României;
f) arme de apărare şi pază;
g) ridicarea unei sancţiuni disciplinare.
Recompensele se acordă fără părtinire, diferenţiat şi, după caz, individual sau în grup. Pentru
aceeaşi faptă se acordă o singură recompensă.
Mulţumirile pot fi verbale sau scrise.
Felicitările se adresează verbal sau în scris, individual sau în grup.
Citarea prin ordin de zi pe unitate se face prin înscrierea gradului, numelui, prenumelui şi a
faptei în ordinul de zi pe unitate dat de comandantul/şeful care îl recompensează.
Distincţiile onorifice, care se acordă în conformitate cu normele legale în vigoare, sunt
însemne care simbolizează aprecierea faptelor deosebite săvârşite pe timpul îndeplinirii misiunilor
militare încredinţate sau în sprijinul acestora, în timp de pace, în situaţii de criză ori război, a
rezultatelor meritorii obţinute în procesul formării profesionale sau cu ocazia participării la
activităţi culturale, ştiinţifice şi sportive.
Armele de apărare şi pază se acordă, în conformitate cu normele legale în vigoare, ca
recompense materiale pentru acte de eroism, curaj, devotament şi pentru merite deosebite în
îndeplinirea îndatoririlor care le revin, ori cu ocazia pensionării, pentru întreaga activitate
desfăşurată.
Ridicarea unei sancţiuni disciplinare se acordă prioritar în raport cu celelalte recompense, în
cazul cadrului militar aflat sub efectul unei sancţiuni disciplinare, şi determină încetarea imediată a
acesteia.
Recompensele se aduc la cunoştinţa cadrelor militare verbal sau în scris. Evidenţa
recompenselor se ţine în fişa matricolă.
Recompensele ce se pot acorda studenţilor din instituţiile de învăţământ superior militar sunt:
a) mulţumiri;
b) felicitări;
c) permisii de merit;
d) premii în bani sau în obiecte (se acordă în conformitate cu normele legale în vigoare;
obiectele pe care se pot grava înscrisuri pot fi de utilitate personală sau simbolice);
e) fotografierea lângă drapelul de luptă desfăşurat al unităţii militare din care fac parte;
f) diplome de merit;
g) citarea prin ordin de zi pe unitate (se face prin înscrierea gradului, numelui, prenumelui şi
a faptei în ordinul de zi pe unitate dat de comandantul/şeful care îl recompensează);
h) scrisori de mulţumire (se trimit părinţilor, soţiei sau, după caz, altor rude ale studentului
recompensat din instituţia militară de învăţământ superior);
i) certificat de merit (se acordă la terminarea studiilor, pentru rezultate foarte bune în
procesul de instruire şi o conduită exemplară);
j) conferirea de decoraţii;
k) înaintarea în gradul următor;
l) acordarea de distincţii şi însemne militare onorifice.
Studenţilor din instituţiile de învăţământ superior militar li se acordă recompense pentru:
a) acte de eroism, curaj, devotament şi iniţiativă manifestate în îndeplinirea misiunilor
încredinţate în timp de pace, în situaţii de criză şi în timp de război;
b) rezultate foarte bune obţinute constant în îndeplinirea îndatoririlor, procesul de pregătire
militară, pregătirea academică, exploatarea, întreţinerea şi păstrarea armamentului şi aparaturii din
dotare, exploatarea şi îmbunătăţirea bazei materiale folosite la instrucţie, concursurile sportive şi
aplicativ militare şi în procesul de creaţie ştiinţifică şi tehnică;
c) fapte deosebite în acţiunile de salvare a populaţiei şi a bunurilor materiale în cazul
dezastrelor;
d) servicii excepţionale aduse ţării;
e) rezultate foarte bune obţinute în alte domenii decât cel militar;
3
f) comportament ireproşabil în toate împrejurările;

g) alte situaţii prin care se aduce prestigiu instituţiei militare.
Recompensele se acordă fără părtinire, diferenţiat şi, după caz, individual sau în grup; pentru
aceeaşi faptă se acordă o singură recompensă.
Recompensele se acordă de către comandanţii/şefii unităţilor militare care au competenţa de
numire în funcţie a personalului militar, din proprie iniţiativă sau la propunerea
comandanţilor/şefilor personalului militar care nu au competenţă de numire în funcţie a acestuia
ori, după caz, de către şefii ierarhici superiori ai acestora, care au competenţă de gestiune a
resurselor umane
Competenţele comandanţilor/şefilor de a propune recompense sunt:
a) comandantul de pluton:
* mulţumiri;
* felicitări;
* propune pentru „Citarea prin ordin de zi pe unitate”;
b) comandantul de companie:
* mulţumiri;
* felicitări;
* propune pentru „Premii în bani sau obiecte”;
c) comandantul de batalion:
* mulţumiri;
* felicitări;
* propune pentru „Premii în bani sau obiecte”;
* propune pentru „Diplome de merit”;
Recompensele se aduc la cunoştinţa militarilor astfel:
a) cadrelor militare, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti - verbal sau în scris, conform
prezentului regulament;
b) studenţilor şi elevilor din instituţiile militare de învăţământ - verbal, în faţa personalului
subunităţii/unităţii.
Evidenţa recompenselor se ţine astfel:
a) pentru cadrele militare, în fişa matricolă din memoriul original al acestora şi în registrul de
evidenţă a recompenselor pentru cadrele militare;
b) pentru soldaţii şi gradaţii profesionişti, în fişa matricolă din dosarul personal al acestora şi
în registrul de evidenţă a recompenselor pentru soldaţi şi gradaţi profesionişti;
c) pentru studenţii/elevii din instituţiile militare de învăţământ, la companie/similare, în
registrul de evidenţă nominală a studenţilor/elevilor, şi/sau în Registrul cu evidenţa recompenselor
şi sancţiunilor disciplinare acordate studenţilor, unde se înscriu data acordării, recompensa,
descrierea faptei, numele comandantului care a acordat acea recompensă, precum şi la nivel de
instituţie de învăţământ militar, în fişele de evidenţă a studenţilor/elevilor, acolo unde acestea se
întocmesc
15.3. Răspunderea disciplinară
15.3.1. Abateri disciplinare şi sancţiuni
Constituie abateri disciplinare faptele săvârşite cu vinovăţie de către cadrele militare prin care
au încălcat normele legale, regulamentele militare, ordinele şi dispoziţiile legale ale
comandanţilor/şefilor ierarhici, dacă acestea nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie
considerate infracţiuni, potrivit legii penale.
4
Constituie abateri de la disciplina militară următoarele fapte care compromit onoarea şi

demnitatea militară:
a) acordarea de recompense nemeritate sau aplicarea de sancţiuni disciplinare nejustificate
subordonaţilor;
b) împrumuturile de bani şi/sau bunuri materiale de la subordonaţi;
c) dezinformarea sau tăinuirea unor fapte de indisciplină săvârşite în unitatea militară sau
subunitate;
d) lipsa de sinceritate sau a curajului răspunderii pentru faptele comise;
e) prezentarea de rapoarte, scrisori, cereri şi sesizări individuale/petiţii în grup neconforme cu
realitatea;
f) ascunderea sau nedeclararea identităţii în cazul comiterii unor abateri sau refuzul de a se
legitima la cererea comandanţilor/şefilor şi superiorilor în grad sau a organelor militare de control;
g) prezentarea la program sau la intrarea în serviciu sub influenţa băuturilor
alcoolice/drogurilor/substanţelor halucinogene/substanţelor etnobotanice sau consumul acestora în
timpul programului, serviciului, exerciţiilor şi misiunilor;
h) lipsa de respect manifestată faţă de comandanţi/şefi, superiori, egali sau inferiori în grad;
i) participarea voluntară la manifestările unor comunităţi religioase sau organizaţii prin care
se aduce atingere demnităţii militarului, statului sau naţiunii române şi emiterea unor opinii
discriminatorii faţă de grupuri de persoane sau entităţi sociale;
j) participarea la activităţi cu caracter politic care au ca efect implicarea instituţiei militare;
k) portul neregulamentar al uniformei, gradelor şi însemnelor militare;
l) nerespectarea regulilor de igienă individuală şi colectivă;
m) instigarea altor militari sau favorizarea cu intenţie a acestora la săvârşirea de fapte care
constituie abateri disciplinare;
n) participarea voluntară la perturbarea gravă a ordinii şi liniştii publice.
Constituie abateri de la disciplina militară următoarele fapte privind exercitarea atribuţiilor
funcţionale:
a) încălcarea normelor de evaluare a performanţelor subordonaţilor;
b) nerespectarea atribuţiilor de serviciu sau superficialitate în îndeplinirea acestora;
c) neexecutarea la timp a controalelor stabilite prin reglementările în vigoare, din cauze ce ţin
de persoana respectivă;
d) neacordarea la timp a drepturilor legale ce se cuvin personalului;
e) dezinteres în perfecţionarea pregătirii militare şi de specialitate;
f) neîntreţinerea armamentului şi a tehnicii din dotare;
g) încălcarea reglementărilor în vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate naţionale,
NATO şi UE;
h) ruperea de sigilii sau deschiderea neautorizată a corespondenţei;
i) introducerea sau deţinerea, fără aprobarea persoanelor în drept, într-o unitate militară, la
bordul unei nave ori aeronave sau în orice alt loc unde staţionează militari a băuturilor alcoolice,
drogurilor/substanţelor halucinogene/substanţelor etnobotanice sau a materialelor periculoase;
j) introducerea uneia sau a mai multor persoane, fără aprobare, într-o unitate militară, la
bordul unei nave sau aeronave, în raionul de dispunere/tabere sau cartiruire;
k) manifestarea de slăbiciune şi părtinire faţă de subordonaţii care comit abateri de la
disciplina militară;
l) încălcarea normelor de conduită militară în unitatea militară.
Constituie abateri de la disciplina militară următoarele fapte privind îndeplinirea
misiunilor/activităţilor:
a) neîncadrarea în programul orar al unităţii;
b) devierea, fără motiv, de la itinerarul fixat;
c) absenţa nemotivată de la serviciu, până la 24 de ore;
d) neraportarea despre executarea ordinelor primite;
e) întârzierile în executarea sau transmiterea ordinelor primite;
5
f) încredinţarea vehiculului, navei sau aeronavei altei persoane, ori părăsirea acestora fără
aprobare;
g) neîndeplinirea misiunii în condiţiile ordonate;
h) sustragerea de la activităţile ordonate pe linie de garnizoană;
i) părăsirea fără aprobare a unităţii militare sau a locului de dispunere/cartiruire ori a taberei;
j) pătrunderea fără autorizare într-un loc cu acces limitat, semnalizat sau cunoscut în acest
sens;
k) sustragerea de la îndeplinirea serviciului sau de la desfăşurarea activităţilor specifice;
l) nerespectarea actelor normative specifice în domeniile protecţiei mediului, securităţii şi
sănătăţii în muncă, precum şi a normelor de apărare împotriva incendiilor;
m) nerespectarea actelor normative specifice din domeniul informării şi relaţiilor publice
referitoare la condiţiile de acordare de către personalul M.A.I. a interviurilor şi declaraţiilor de
presă către reprezentanţii mass-mediei civile.
Comandantul/Şeful aplică sancţiuni disciplinare cadrelor militare din subordinea sa ori de
câte ori constată sau este sesizat că acestea au săvârşit o abatere disciplinară, în mod direct sau,
după caz, pe baza rezultatului cercetării disciplinare prealabile ori a hotărârii consiliului de onoare.
Sancţiunile disciplinare (mai puțin amânarea înaintării în gradul următor pe timp de un an
sau 2 ani; retrogradarea în funcţie până la cel mult nivelul gradului deţinut; trecerea în rezervă) se
aplică de către:
a) comandanţii/şefii unităţilor militare în care sunt încadrate cadrele militare care au săvârşit
abaterile disciplinare;
b) comandanţii/şefii unităţilor militare în care sunt detaşate cadrele militare care au săvârşit
abaterile disciplinare;
c) comandanţii/şefii ierarhici ai celor prevăzuţi la lit. a) şi b).
Cadrelor militare li se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare:
a) avertisment (sancţiune aplicată pentru o abatere de la disciplina militară, prin care se
atrage atenţia militarului să ia măsuri de îndreptare şi că la o nouă abatere poate primi o sancţiune
mai severă);
b) mustrare scrisă (constă în notificarea scrisă făcută militarului de comandantul/şeful unităţii
pentru faptele care constituie abateri de la disciplina militară şi reprezintă o sancţiune mai severă
decât avertismentul);
c) diminuarea soldei de funcţie cu un procent de până la 10% pe o perioadă de maximum 3
luni;
d) diminuarea soldei de comandă cu un procent de 5-10% pe o perioadă de maximum 3 luni;
e) amânarea înaintării în gradul următor pe timp de un an sau 2 ani (se aplică în situaţia când
aceştia săvârşesc în mod repetat abateri de la disciplina militară, dacă s-au aplicat anterior sancţiuni
disciplinare mai puţin severe sau săvârşesc abateri de la disciplina militară cu impact major la
nivelul structurii militare din care fac parte);
f) retrogradarea în funcţie până la cel mult nivelul gradului deţinut (este considerată numirea
într-o funcţie cu coeficient de ierarhizare inferior celui avut anterior şi se aplică în situaţia
neîndeplinirii în mod repetat a atribuţiilor funcţionale ori când dovedesc constant lipsă de exigenţă
şi de răspundere pentru menţinerea şi întărirea disciplinei militare sau ca urmare a săvârşirii unei
fapte ce constituie abatere gravă de la disciplina militară);
g) trecerea în rezervă (se aplică atunci când se comit abateri grave de la prevederile
regulamentelor militare sau ale dispoziţii legale)..
15.3.2. Aplicarea şi executarea sancţiunilor disciplinare
Abaterea de la disciplina militară este singurul temei al aplicării sancţiunii disciplinare.

Sancţiunea disciplinară se stabileşte individual şi se aplică numai după ce s-a probat vinovăţia celui
în cauză.
Modul de aplicare a sansțiunilor disciplinare:
6
a) avertismentul și mustrarea scrisă se aplică direct de către comandanţii/şefii care au

competenţe în acest sens.
b) celelalte sancțiuni se aplică după efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
c) amânarea înaintării în gradul următor pe timp de un an sau 2 ani; retrogradarea în funcţie
până la cel mult nivelul gradului deţinut și trecerea în rezervă - se aplică numai în baza hotărârii
Consiliului de onoare.
Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data constatării, dar nu
mai târziu de 2 ani de la data săvârşirii faptei; termenul de 6 luni este termen de prescripţie, iar cel
de 2 ani este termen de decădere.
Termenul de 6 luni se suspendă, de drept, pe perioada şi în situaţiile următoare:
a) de la data sesizării, în condiţiile legii, a organelor de urmărire penală şi până la data
soluţionării definitive a cauzei, dacă pentru fapta care constituie abatere disciplinară s-a dispus
sesizarea organelor de urmărire penală;
b) de la data suspendării raporturilor de serviciu şi până la data reluării activităţii;
c) pe durata concediilor, permisiilor, învoirilor, misiunilor, stării de captivitate ori în alte
situaţii de absenţă motivată, în condiţiile legii.
Pentru aceeaşi abatere se poate aplica doar o singură sancţiune disciplinară.
Prin excepţie, sancţiunile disciplinare se pot aplica după expirarea termenului de 2 ani de la
data săvârşirii faptei, doar în situaţia în care organele de urmărire penală sesizate decid că fapta
săvârşită nu constituie infracţiune şi comunică decizia după expirarea acestui termen. În acest caz
sancţiunea se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data comunicării deciziei organului de
urmărire penală, care este termen de decădere.
La individualizarea sancţiunii disciplinare se ţine seama de:
a) împrejurările în care a fost săvârşită fapta;
b) gradul de vinovăţie;
c) dimensiunile disfuncţiilor create în activitatea instituţiei;
d) gradul de afectare a ordinii şi disciplinei militare;
e) natura şi gravitatea consecinţelor faptei;
f) motivul săvârşirii faptei şi scopul urmărit;
g) existenţa, în antecedentele disciplinare ale militarului, a altor sancţiuni disciplinare care nu
au fost radiate.
Cadrele militare au dreptul să conteste aplicarea sancţiunilor în termen de 5 zile lucrătoare de
la comunicarea deciziei de sancţionare, prin raport adresat în scris comandantului/şefului ierarhic
superior celui care a emis decizia. Comandantul/Şeful ierarhic se pronunţă prin decizie motivată, în
termen de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării contestaţiei, pe baza unei cercetări, astfel:
a) menţine decizia contestată, când constată că este temeinică şi legală;
b) anulează decizia contestată, când constată că aceasta a fost emisă fără temei legal sau
asupra altei persoane;
c) anulează decizia contestată şi aplică o sancţiune mai uşoară, când constată că sancţiunea
aplicată este prea aspră în raport cu gravitatea faptelor;
d) anulează decizia contestată şi decide trimiterea în faţa consiliului de onoare, pe baza
propunerilor cuprinse în raportul de cercetare, când gravitatea faptelor săvârşite impune aplicarea
unei sancţiuni mai aspre.
Decizia este definitivă, se comunică cadrelor militare contestatare în termen de 5 zile de la
data pronunţării şi poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă.
Sancțiunile de retrogradare în funcţie până la cel mult nivelul gradului deţinut și trecerea în
rezervă pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei de sancţionare, la
instanţa de contencios administrativ competentă.
7
15.3.3. Suspendarea, amânarea, anularea şi radierea sancţiunilor disciplinare
Sancţiunile disciplinare pot fi:

a) suspendate - măsură care implică întreruperea executării sancţiunii disciplinare faţă de
termenele legale, pe o perioadă determinată; executarea sancţiunii disciplinare reluându-se la
terminarea situaţiei care a determinat suspendarea;
b) amânate - măsură care implică întârzierea începerii executării sancţiunii disciplinare faţă
de termenele legale; amânarea executării sancţiunii disciplinare are loc până când situaţia revine la
normalitate;
c) anulate - măsură prin care o sancţiune disciplinară este desfiinţată, retroactiv, de la data
emiterii deciziei privind aplicarea sancţiunii disciplinare, efectele sale fiind înlăturate; anularea
unei sancţiuni disciplinare se consemnează în documentele de evidenţă. Sancţiunilor pot fi anulate
înainte de executare sau pe timpul executării acestora;
d) radierea - se consideră că acea sancţiune nu mai există pentru viitor.
Executarea sancţiunilor disciplinare se poate suspenda sau amâna, iar sancţiunile disciplinare
se pot anula numai prin:
a) decizia persoanei care le-a aplicat;
b) decizia şefilor direcţia ai persoanei care a aplicat sancţiunea;
c) decizia eşalonului superior sau a instanţei de contencios.
Suspendarea sau amânarea executării sancţiunilor disciplinare pot interveni în următoarele
situaţii:
a) starea de urgenţă;
b) starea de asediu;
c) starea de mobilizare;
d) război;
e) în situaţia excepţiilor prevăzute anterior;
Comandantul/şeful care a aplicat o sancţiune disciplinară, comandanţii/şefii direcţi ai
acestuia, precum şi comandantul/şeful eşalonului superior, când iau cunoştinţă, pe orice cale, de
aplicarea eronată a acesteia, fără temei legal sau asupra altei persoane, este obligat să emită o
decizie de anulare a sancţiunii disciplinare aplicate, imediat după ce a constatat acest fapt.
Sancţiunile disciplinare se radiază de drept după cum urmează:
a) avertismentul şi mustrarea scrisă - se radiază după 6 luni de la aplicare;
b) retrogradarea în funcţie/retrogradarea din funcţie - se radiază după trecerea unui an
calendaristic de la data aplicării sancţiunii disciplinare şi nu are ca efect numirea pe funcţia
anterioară; după radiere, cadrul militar poate candida pentru ocuparea oricărei funcţii în condiţiile
legii;
c) amânarea înaintării în gradul următor pe timp de 1-2 ani/amânarea promovării în grad pe o
perioadă de la 1 la 2 ani - se radiază după trecerea unui an de la expirarea termenului pentru care a
fost aplicată
15.3.4. Răspunderea disciplinară
Încălcarea de către cadrele militare, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu angajează

răspunderea acestora disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz.
Comandantul/şeful care are competenţa de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare
militarilor din subordinea sa, ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară,
astfel:
a) în mod direct;
b) sau având ca bază:
* rezultatul cercetării disciplinare prealabile executată de către comisia desemnată;
* hotărârea consiliului de onoare;
8
Acesta stabileşte sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare

săvârşite de militar, avându-se în vedere următoarele:
a) împrejurările în care fapta a fost săvârşită;
b) gradul de vinovăţie a militarului;
c) consecinţele abaterii disciplinare;
d) comportarea generală în serviciu a militarului;
e) eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.
În cazul săvârşirii unei fapte cu caracter infracţional de către un militar subordonat,
comandantul/şeful unităţii militare trebuie să sesizeze imediat organul de urmărire penală şi să
raporteze comandantului/şefului ierarhic despre această situaţie.
Chiar dacă pentru fapta săvârşită s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub
urmărire penală, încetarea procesului penal intentat militarului ori achitarea acestuia, militarul
poate fi sancţionat, dacă fapta comisă constituie abatere de la disciplina militară.
Militarii nemulţumiţi de sancţiunea disciplinară aplicată în urma săvârşirii abaterilor de la
disciplina militară, cu excepţia celor aplicate ca urmare a propunerilor comisiilor de cercetare
prealabilă, consiliilor de onoare sau consiliilor de judecată, se pot adresa, printr-un raport în maxim
2 zile lucrătoare de la data comunicării deciziei privind aplicarea sancţiunii disciplinare, doar
comandantului/şefului nemijlocit al celui care a emis decizia de sancţionare, printr-un raport scris
în care să argumenteze demersul lor, înştiinţând în scris despre aceasta şi comandantul/şeful care a
aplicat sancţiunea. Înaintarea raportului suspendă aplicarea sancţiunii disciplinare.
Sancţiunile disciplinare se aduc la cunoştinţa militarilor astfel:
a) cadrelor militare, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti - în scris şi, după caz, şi la adunarea
ordonată a cadrelor militare, respectiv a soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, unde participă numai
militarii cu grade egale sau mai mari decât ale militarilor sancţionaţi;
b) studenţilor şi elevilor din instituţiile militare de învăţământ - verbal, în faţa
subunităţii/unităţii şi în scris.
15.3.5. Analiza stării disciplinare
Starea disciplinei militare se analizează la fiecare structură militară în cadrul activităţii de

evaluare periodică a stării structurilor militare, astfel:
a) la grupă/pluton - zilnic;
b) la detaşament/similar - săptămânal;
c) la batalion/similar - lunar;
d) la brigadă/IJJ/Grupări mobile – semestrial sau când comandantul/inspectorul şef apreciază
că este necesar, în cadrul şedinţelor de lucru;
e) la I.G.J.R. - anual sau când inspectorul general apreciază că este necesar, în cadrul
şedinţelor de lucru;
f) la instituţiile de învăţământ - la sfârşitul fiecărui an de învăţământ sau când comandantul
apreciază că este necesar, în cadrul şedinţelor de lucru;
15.3.6. Procedura cercetării prealabile
Comandantul/Şeful unităţii militare unde îşi desfăşoară activitatea cadrul militar care a
săvârşit fapta dispune efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către un ofiţer sau o comisie,
în funcţie de complexitatea faptelor.
Cadrele militare desemnate pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile nu se pot afla
în una dintre următoarele situaţii:
a) este persoana care a sesizat comiterea faptei sau parte vătămată prin comiterea faptei;
b) este soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv al/a cadrului militar ale cărui
fapte sunt cercetate, ale persoanei care a sesizat comiterea faptei sau ale părţii vătămate prin
comiterea faptei;
9
c) este subordonat nemijlocit sau direct faţă de oricare dintre persoanele prevăzute la lit. a) şi
b);
d) are grad inferior cadrului militar ale cărui fapte sunt cercetate;
e) se găseşte în alte situaţii de conflict de interese prevăzute de lege.
În situaţia în care, la nivelul unităţii militare în care îşi desfăşoară activitatea cadrul militar
ale cărui fapte sunt cercetate, nu sunt identificate cadre militare care să corespundă criteriilor
comandantul/şeful unităţii militare solicită sprijin eşalonului ierarhic superior.
Procedura disciplinară nu este publică.
Cadrului militar ale cărui fapte sunt cercetate i se aduce la cunoştinţă, de îndată, în scris,
despre efectuarea cercetării disciplinare prealabile, despre obiectul acesteia, precum şi despre
drepturile şi obligaţiile pe care le are
Ofiţerul sau comisia întocmeşte un raport, pe care îl prezintă comandantului/şefului ierarhic
care a dispus efectuarea cercetării, în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la data desemnării.
Raportul conţine concluziile cercetării şi propuneri privind aplicarea/neaplicarea unei sancţiuni
disciplinare cadrului militar a cărui fapte au fost cercetate sau trimiterea acestuia în faţa consiliului
de onoare, după caz.
Comandantul/Şeful ierarhic analizează raportul cercetării prealabile şi poate adopta una
dintre următoarele decizii:
a) clasarea dosarului de cercetare prealabilă, în cazul inexistenţei faptei, prescrierii faptei,
constatării nevinovăţiei cadrului militar sau în cazul încetării raportului de serviciu al acestuia;
b) aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute de art. 35 alin. 1 lit. a) - d);
c) trimiterea în faţa consiliului de onoare, pe baza propunerilor cuprinse în raportul de
cercetare, când gravitatea faptelor săvârşite impune aplicarea unei sancţiuni mai aspre.
În termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii raportului, comandantul/şeful ierarhic aduce
la cunoştinţa cadrului militar în cauză decizia în formă scrisă.
Ofiţerul desemnat efectuează cercetarea şi întocmeşte dosarul cauzei, pe care îl prezintă
comandantului în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data numirii prin ordin/dispoziţie.
Pentru motive temeinice, termenul poate fi prelungit cu cel mult 5 zile lucrătoare la solicitarea
ofiţerului desemnat, cu aprobarea comandantului care a emis ordinul/dispoziţia.
În situaţia în care pe parcursul cercetării cadrul militar cercetat absentează în mod justificat -
misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situaţii de forţă majoră -, ofiţerul desemnat încheie
un proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei, termenul cercetării fiind suspendat până la
data încetării situaţiei.
În vederea întocmirii dosarului cauzei, ofiţerul desemnat poate solicita, în scris, copii ale
acelor acte care pot constitui probe pentru aflarea adevărului cu privire la existenţa sau inexistenţa
abaterii disciplinare, gravitatea şi condiţiile care au cauzat sau au favorizat săvârşirea acesteia. Pe
timpul cercetării, cu respectarea prevederilor legale, se pot desfăşura următoarele activităţi:
a) verificarea unor înscrisuri, inclusiv privind activitatea desfăşurată anterior de cadrul militar
cercetat;
b) constatarea, la faţa locului, a unor situaţii de fapt;
c) inventarieri, audierea altor persoane, controale financiar-contabile, ridicări de înscrisuri,
precum şi alte activităţi necesare lămurii cauzei.
Ofiţerul desemnat are obligaţia de a asculta punctul de vedere al cadrului militar cercetat.
Cadrele militare cercetate, precum şi persoanele audiate au obligaţia de a da note explicative.
La finalizarea cercetării, ofiţerul desemnat întocmeşte un referat care cuprinde, în mod
obligatoriu:
a) numărul ordinului/dispoziţiei prin care a fost desemnat cu efectuarea cercetării;
b) descrierea faptei sesizate şi cadrele militare implicate;
c) procedeele şi modalităţile de verificare;
d) prevederile legale încălcate de cadrul militar şi încadrarea juridică a faptelor reţinute, cu
indicarea probelor şi a dovezilor pe care se întemeiază;
e) cauzele şi condiţiile care au generat şi au favorizat comiterea abaterilor;
10
f) modul de comportare anterioară a cadrului militar cercetat;

g) sancţiunile aplicate neradiate şi recompensele acordate pe parcursul carierei cadrului
militar cercetat;
h) concluziile privind existenţa sau inexistenţa aspectelor sesizate şi a vinovăţiei cadrului
militar cercetat;
i) alte date şi elemente apreciate ca necesare, după caz.
Dosarul cauzei trebuie să cuprindă:
a) opis privind documentele existente în dosarul cauzei;
b) materialul de sesizare a faptei care face obiectul cercetării sau, după caz, cererea formulată
în scris de cadrele militare care se consideră lezate în onoarea şi demnitatea lor;
c) copia ordinului/dispoziţiei de numire a ofiţerului desemnat;
d) referatul întocmit de ofiţerul desemnat;
e) nota explicativă a cadrului militar cercetat sau, după caz, procesul-verbal întocmit de
ofiţerul desemnat, prin care se menţionează refuzul întocmirii notei;
f) note explicative ale persoanelor audiate;
g) actele întocmite/administrate pe parcursul cercetării;
h) dovada de luare la cunoştinţă de către cadrul militar cercetat a conţinutului
ordinului/dispoziţiei privind cercetarea sau, după caz, procesul-verbal întocmit de ofiţerul
desemnat, prin care se menţionează refuzul luării la cunoştinţă.
Documentele din dosarul cauzei trebuie să fie, în mod obligatoriu, datate şi semnate. Dosarul
cauzei se înregistrează la structura de secretariat.
Dacă în cadrul desfăşurării cercetării sunt identificate şi alte abateri disciplinare, săvârşite de
acelaşi cadru militar sau de alte cadre militare din cadrul unităţii, comandantul/şeful unităţii care a
dispus efectuarea cercetării poate dispune, prin ordin/dispoziţie, extinderea cercetării acestora. În
situaţia în care sunt identificate şi cadre militare din afara unităţii, ofiţerul desemnat aduce la
cunoştinţa comandantului/şefului unităţii această situaţie, care este obligat să îi sesizeze în scris pe
comandanţii/şefii unităţilor din care fac parte cadrele militare respective, în vederea dispunerii
măsurilor legale, potrivit competenţelor.
După efectuarea cercetării, dosarul cauzei se prezintă comandantului/şefului unităţii care a
dispus-o sau înlocuitorului legal al acestuia, cel târziu în ziua următoare, care poate lua una dintre
următoarele măsuri:
a) clasarea dosarului, în cazul inexistenţei faptei, constatării nevinovăţiei cadrului militar
cercetat, prescrierii faptei sau în situaţia trecerii în rezervă a cadrului militar cercetat;
b) restituirea motivată a dosarului pentru completarea cercetării, cu indicarea elementelor
concrete suplimentare, necesare lămuririi cauzei;
c) aplicarea avertismentului sau mustrării scrise;
d) trimiterea cadrului militar cercetat în faţa consiliului de onoare.
În situaţia dispunerii măsurilor prevăzute la lit. a) şi c), dosarul cauzei va fi introdus în
dosarul personal al cadrului militar cercetat. În situaţia dispunerii măsurii prevăzute la lit. d),
comandantul/şeful unităţii emite ordinul/dispoziţia de trimitere în faţa consiliului de onoare, în
termen de cel mult 3 zile lucrătoare.
Ordinul/Dispoziţia de trimitere în faţa consiliului de onoare se transmite, în termen de cel
mult două zile lucrătoare de la emitere, prin grija structurii de resurse umane:
a) preşedintelui şi membrilor consiliului de onoare constituit la nivelul unităţii, împreună cu
dosarul cauzei sau, după caz, ministrului afacerilor interne în vederea constituirii consiliului de
onoare/comandantului/şefului eşalonului superior pentru sesizarea consiliului de onoare constituit
la nivelul acestuia;
b) comandantului/şefului unităţii din care face parte cadrul militar trimis în faţa consiliului de
onoare sau celui la care se află detaşat sau pus la dispoziţie, după caz;
c) ofiţerului desemnat;
d) cadrului militar trimis în faţa consiliului de onoare, pe bază de semnătură. În situaţia în
care cadrul militar refuză să semneze de luare la cunoştinţă şi de primire a ordinului/dispoziţiei de
11
trimitere în faţa consiliului de onoare se încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul

cauzei.
În situaţia în care cadrul militar trimis în faţa consiliului de onoare absentează în mod
justificat - misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situaţii de forţă majoră - se încheie un
proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei, termenul de comunicare către acesta, prevăzut la
alin. (4), urmând să curgă de la data încetării acestei situaţii.
15.4. Consiliile de onoare
15.4.1. Organizarea Consiliilor de onoare.
Pentru apărarea onoarei cadrelor militare în activitate, precum şi pentru cercetarea faptelor
sesizate ca abateri disciplinare, în cadrul instituţiilor militare se constituie Consilii de onoare.
Consiliile de onoare sunt structuri deliberative, fără personalitate juridică, independente în
exercitarea atribuţiilor care le revin, care au competenţa de a analiza faptele cadrelor militare
sesizate ca abateri disciplinare şi de a adopta hotărâri privind constatarea inexistenţei faptei, a
nevinovăţiei sau a prescrierii faptei ori de declarare a vinovăţiei cadrului militar, cu propunerea
aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de art. 35 alin. 1 din Statut.
a) avertisment;
b) mustrare scrisă;
c) diminuarea soldei de funcţie cu un procent de până la 10% pe o perioadă de maximum 3
luni;
d) diminuarea soldei de comandă cu un procent de 5-10% pe o perioadă de maximum 3 luni;
e) amânarea înaintării în gradul următor pe timp de un an sau 2 ani;
f) retrogradarea în funcţie până la cel mult nivelul gradului deţinut;
g) trecerea în rezervă.
Consiliile de onoare se constituie la nivelul unităţilor militare ale M.A.I., precum şi al
aparatului central al M.A.I. Consiliul de onoare:
a) are în componenţă 3 sau 5 membri titulari, ofiţeri în activitate, dintre care, de regulă, cel
puţin unul are studii juridice şi cel puţin 2 sunt ofiţeri cu grade superioare;
b) membrii se aleg pe o perioadă de 2 ani;
c) preşedinte este ofiţerul cu gradul şi funcţia cele mai mari dintre membrii titulari ai
consiliului, iar la grade şi funcţii egale, cel mai vechi în funcţie;
d) pentru fiecare membru titular se alege câte un membru supleant.
e) cadrele militare propuse pentru a fi alese în consiliile de onoare în calitate de membri
titulari sau membri supleanţi trebuie să fie apreciate pentru integritatea morală, competenţă
profesională şi credibilitate.
Nu pot fi propuse pentru a fi alese în Consiliile de onoare cadrele militare aflate în
a) îndeplinesc funcţia de comandant/şef al unităţii sau sunt înlocuitori legali ai acestuia;
b) ocupă funcţia de consilier juridic în/pentru unitatea la nivelul căreia se constituie consiliul
de onoare şi se pot afla în situaţia de a aviza ulterior actul administrativ de sancţionare;
c) ocupă funcţia de ofiţer psiholog sau îndeplinesc atribuţii de asistenţă psihologică în/pentru
unitatea la nivelul căreia se constituie consiliul de onoare;
d) se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare;
e) se află în curs de cercetare prealabilă ori în analiza consiliului de onoare;
f) împotriva acestora a fost dispusă începerea urmării penale, se află în faza de judecată sau
au fost condamnaţi prin hotărâre judecătorească la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării
pedepsei ori la pedeapsa amenzii penale pentru infracţiuni săvârşite din culpă ori faţă de acestea s-a
dispus renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei printr-o hotărâre
judecătorească rămasă definitivă.
12
Membrii Consiliilor de onoare se aleg pentru o perioadă de 2 ani, de regulă în luna ianuarie
(în instituţiile militare de învăţământ membrii Consiliilor de onoare se aleg în prima lună a anului
de învăţământ).
Membrii consiliilor de onoare care se constituie la nivelul unităţilor militare ale M.A.I. se
aleg în adunări ale cadrelor militare, la care participă şi comandantul/şeful unităţii. Adunările sunt
valabile numai dacă la acestea iau parte cel puţin jumătate plus unu din numărul cadrelor militare
încadrate în unitatea pentru care se alege consiliul de onoare.
Adunările cadrelor militare pentru alegerea membrilor consiliilor de onoare se desfăşoară
astfel:
a) comandantul/şeful unităţii deschide adunarea şi comunică scopul pentru care a fost
convocată; se alege apoi, prin vot deschis, un prezidiu format din 3-5 membri, propuşi dintre
participanţi, care să conducă lucrările adunării. Unul dintre membrii acestuia va redacta şi procesul-
verbal. Comandantul/Şeful unităţii nu poate fi ales în prezidiu;
b) participanţii la adunare fac propuneri de candidaţi pentru membrii titulari şi, separat,
pentru membrii supleanţi; candidaturile propuse se supun, pe rând, discuţiei adunării. În cazul când
sunt obiecţii asupra unei propuneri, participanţii hotărăsc prin vot deschis, cu majoritate simplă,
dacă cel propus se trece sau nu pe lista de candidaţi;
c) se alege, prin vot deschis, o comisie pentru numărarea voturilor, formată din 3-5 membri
dintre participanţii care nu figurează pe lista de candidaţi, dintre care unul este ales preşedinte;
d) se trece la alegerea, prin vot secret, a membrilor titulari şi supleanţi ai consiliului de
onoare. Pentru a fi declarat ales, candidatul propus trebuie să întrunească majoritatea simplă a
voturilor exprimate;
e) rezultatul alegerilor se consemnează într-un proces-verbal care este citit, în faţa adunării,
de către preşedintele comisiei de numărare a voturilor. Componenţa consiliilor de onoare se
consemnează în ordinul de zi pe unitate.
Procedura privind alegerea membrilor titulari şi a membrilor supleanţi se reia dacă în urma
votului exprimat nu sunt suficienţi candidaţi care au obţinut majoritatea simplă a voturilor
exprimate, pentru constituirea consiliului de onoare.
Calitatea de membru al Consiliului de onoare încetează în următoarele situaţii:
a) la data mutării/detaşării/împuternicirii în altă unitate a M.A.I. sau a transferului în altă
unitate din afara M.A.I.;
b) la împlinirea termenului pentru care a fost ales;
c) când intervine una dintre situaţiile de incompatibilitate;
d) la trecerea în rezervă/retragere;
e) la data suspendării raportului de serviciu.
Pe locurile devenite vacante sunt aleşi alţi membri în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de
la apariţia situaţiei, pentru perioada rămasă până la împlinirea mandatului consiliului.
Cadrele militare sunt trimise în faţa Consiliului de onoare constituit la nivelul unităţilor din
care fac parte. Prin excepţie cadrele militare sunt trimise în faţa consiliului de onoare constituit la
nivelul eşalonului superior când:
a) efectivul existent nu permite constituirea Consiliului de onoare la nivelul unităţilor din
care fac parte;
b) niciunul dintre membrii Consiliului de onoare constituit la nivelul unităţilor din care fac
parte nu are gradul cel puţin egal cu al acestora;
c) îndeplinesc funcţia de inspector general/comandant/şef de unitate/adjuncţi ai acestora.
Cadrele militare detaşate/împuternicite la alte unităţi militare sunt trimise în faţa Consiliilor
de onoare constituite la nivelul acestora. Cadrele militare detaşate la alte unităţi din M.A.I. sunt
trimise în faţa Consiliilor de onoare constituite la nivelul unităţilor din care fac parte, la propunerea
şefilor unităţilor unde sunt detaşate.
Cadrele militare care urmează cursuri sau susţin examene de carieră în instituţiile de formare
ale M.A.I. sunt trimise în faţa Consiliilor de onoare constituite la nivelul unităţilor din care fac
13
parte, la propunerea comandanţilor/şefilor instituţiilor de formare ale M.A.I. în care urmează

cursuri sau susţin examene de carieră.
Cadrele militare puse la dispoziţie sunt trimise în faţa Consiliilor de onoare constituite la
nivelul unităţilor la care sunt puse la dispoziţie.
15.4.2. Activitatea Consiliilor de onoare.
În situaţia în care, după efectuarea cercetării disciplinare prealabile, este adoptată decizia ca ,
cadrul militar să fie trimis în fața Consiliului de onoare, persoana care a dispus efectuarea cercetării
disciplinare prealabile emite ordinul/dispoziţia de trimitere în faţa Consiliului de onoare, în termen
de cel mult 3 zile lucrătoare.
Ordinul/Dispoziţia de trimitere în faţa Consiliului de onoare se transmite, în termen de cel
mult două zile lucrătoare de la emitere, prin grija structurii de resurse umane:
a) preşedintelui şi membrilor consiliului de onoare constituit la nivelul unităţii, împreună cu
dosarul cauzei sau, după caz, comandantului/şefului eşalonului superior pentru sesizarea consiliului
de onoare constituit la nivelul acestuia;
b) comandantului/şefului unităţii din care face parte cadrul militar trimis în faţa consiliului de
onoare sau celui la care se află detaşat ori pus la dispoziţie, după caz;
c) ofiţerului/comisiei desemnat/desemnate prevăzut/prevăzute la art. 355 alin. 1 din Statut;
d) cadrului militar trimis în faţa consiliului de onoare, pe bază de semnătură. În situaţia în
care cadrul militar refuză să semneze de luare la cunoştinţă şi de primire a ordinului/dispoziţiei de
trimitere în faţa consiliului de onoare se încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul
cauzei.
În situaţia în care cadrul militar trimis în faţa Consiliului de onoare absentează în mod
justificat - misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situaţii de forţă majoră - se încheie un
Proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei, termenul de comunicare către acesta, urmând să
curgă de la data încetării acestei situaţii.
Membrul Consiliului de onoare are obligaţia să se abţină de la desfăşurarea activităţilor în
cadrul consiliului pentru un anumit caz, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a) este persoana care a sesizat comiterea faptei sau parte vătămată prin comiterea faptei;
b) este soţ, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu cadrul militar trimis în faţa
consiliului, cu persoana care a sesizat comiterea faptei sau cu partea vătămată prin comiterea faptei;
c) este subordonat nemijlocit sau direct faţă de persoanele prevăzute la lit. a) şi b);
d) este parte, el sau rudele lui până la gradul al patrulea inclusiv, într-un proces contra celui
trimis în faţa consiliului;
e) este creditor sau debitor al celui trimis în faţa consiliului;
f) urmează să se prezinte ca martor în şedinţa de analiză;
g) a avut calitatea de ofiţer desemnat sau, după caz, a făcut parte din comisia desemnată
pentru cercetarea faptei;
h) se află în alte cazuri de conflict de interese, prevăzute de lege.
Cadrul militar chemat în faţa Consiliului de onoare poate să ceară recuzarea membrilor din
compunerea Consiliului pentru situaţiile prevăzute anterior.
Cererea de recuzare sau declaraţia de abţinere se face în scris, în termen de 24 de ore de la
luarea la cunoştinţă a ordinului/dispoziţiei de trimitere în faţa Consiliului de onoare, şi trebuie să
fie temeinic argumentată.
Preşedintele Consiliului de onoare stabileşte, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la
depunerea cererii de recuzare ori a declaraţiei de abţinere, dacă acestea sunt sau nu întemeiate. În
situaţia admiterii declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare, membrul titular este înlocuit cu
membrul supleant corespunzător, hotărârea luată fiind consemnată într-un proces-verbal care se
introduce în dosarul cauzei.
14
Recuzarea sau abţinerea preşedintelui Consiliului de onoare se soluţionează de persoana care

a emis ordinul/dispoziţia de trimitere în faţa consiliului de onoare prin rezoluţie scrisă pe cererea de
recuzare ori declaraţia de abţinere.
Prevederile referitoare la înlocuirea membrului titular/preşedintelui consiliului de onoare se
aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care membrul titular/preşedintele consiliului de onoare
nu poate participa la analizarea cauzei din motive temeinice (misiuni, concedii etc.).
Şedinţa Consiliului de onoare se ţine în cel mult 15 zile lucrătoare de la momentul
comunicării cadrului militar a ordinului/dispoziţiei de trimitere în faţa Consiliului de onoare timp în
care dosarul este studiat de membrii Consiliului de onoare.
Pe timpul studierii dosarului, precum şi în vederea pregătirii desfăşurării şedinţei, membrii
Consiliului de onoare pot solicita consilierilor juridici asistenţă juridică. Data şi ora începerii
şedinţei se stabilesc de preşedintele consiliului de onoare şi se comunică membrilor,
ofiţerului/comisiei desemnat/desemnate şi cadrului militar trimis în faţa consiliului. Martorii,
precum şi persoanele ale căror declaraţii sunt apreciate ca fiind necesare vor fi încunoştinţate, în
timp util, asupra datei şi locului şedinţei.
Conţinutul dosarului cauzei se aduce la cunoştinţa cadrului militar trimis în faţa consiliului de
onoare de către preşedintele acestuia, pe bază de semnătură, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de
data desfăşurării şedinţei Consiliului de onoare.
În scopul exercitării dreptului la apărare, cadrul militar trimis în faţa Consiliului de onoare
are dreptul:
a) de a fi audiat şi de a propune dovezi în apărarea sa;
b) de a da explicaţii când socoteşte că este necesar, în tot cursul procedurilor desfăşurate de
către consiliul de onoare;
c) de a fi asistat de un apărător ales, care trebuie să aibă studii juridice, cu respectarea
normelor privind protecţia informaţiilor clasificate.
Prezenţa cadrului militar chemat în faţa Consiliului de onoare, precum şi a celorlalte
persoane, la data stabilită pentru desfăşurarea şedinţei acestuia, este obligatorie. Atunci când se
constată absenţa justificată a celor în cauză - misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situaţii
de forţă majoră - se încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei, termenul de
soluționare fiind suspendat, urmând ca şedinţa să se stabilească într-un termen de cel mult 3 zile
lucrătoare de la data încetării situaţiei.
În situaţia în care absenţa persoanelor, respectiv a cadrului militar trimis în faţa Consiliului
de onoare este nejustificată, şedinţa Consiliului de onoare se desfăşoară în lipsa acestora,
specificându-se această situaţie în Procesul-verbal al şedinţei.
Algoritmul defășurării ședinței:
a) în deschiderea şedinţei, preşedintele dă cuvântul ofiţerului/reprezentantului comisiei
desemnat/desemnate de cercetare prealabilă care prezintă raportul cercetării prealabile;
b) se dă cuvântul cadrului militar trimis în faţa Consiliului de onoare, pentru a-şi prezenta
poziţia faţă de faptele reţinute în sarcina sa, precum şi pentru a propune eventualele dovezi în
apărarea sa;
c) se trece la audierea cadrului militar trimis în faţa Consiliului de onoare, apoi la audierea
celorlalte persoane. Întrebările adresate acestora se pun de către membrii Consiliului de onoare prin
sau cu acordul preşedintelui acestuia. În acelaşi mod, cel trimis în faţa Consiliului de onoare sau,
după caz, apărătorul ales poate cere lămuriri persoanelor;
d) dacă în şedinţa de analiză rezultă necesitatea completării dosarului cu noi probe, Consiliul
de onoare poate amâna analiza pentru o altă şedinţă, amânare care se face o singură dată pentru cel
mult 10 zile lucrătoare.
e) preşedintele declară dezbaterile încheiate, iar membrii Consiliului de onoare care au
analizat cazul se retrag pentru deliberare şi adoptarea hotărârii.
Lucrările şedinţei consiliului de onoare se consemnează de unul dintre membrii Consiliului
de onoare desemnat de către preşedinte, într-un Proces-verbal semnat de membrii consiliului.
15
15.4.3. Hotărârea Consiliilor de onoare
În luarea hotărârii, Consiliul de onoare va avea în vedere:

a) împrejurările în care a fost săvârşită fapta;
b) gradul de vinovăţie;
c) dimensiunile disfuncţiilor create în activitatea instituţiei;
d) gradul de afectare a ordinii şi disciplinei militare;
e) natura şi gravitatea consecinţelor faptei;
f) motivul săvârşirii faptei şi scopul urmărit;
g) existenţa, în antecedentele disciplinare ale cadrului militar trimis în faţa consiliului de
onoare, a unor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate.
În vederea luării hotărârii Consiliului de onoare, fiecare membru, începând cu cel mai mic în
grad, iar la grade egale cu cel mai nou în grad, propune una dintre soluţiile:
a) constatarea inexistenţei faptei, a nevinovăţiei sau a prescrierii faptei;
b) declararea vinovăţiei cadrului militar, cu propunerea aplicării uneia dintre sancţiuni.
Se adoptă hotărârea propusă de majoritatea membrilor consiliului.
Concluziile şi hotărârea consiliului de onoare se consemnează în încheiere, care trebuie să
conţină:
a) numărul şi data raportului de cercetare disciplinară prealabilă, cu rezoluţia privind
trimiterea în faţa consiliului de onoare;
b) numărul ordinului/dispoziţiei de trimitere în faţa consiliului de onoare, unitatea în care
funcţionează şi componenţa acestuia, precum şi, după caz, modificările survenite în componenţă
prin înlocuirea unor membri;
c) gradul militar, numele, prenumele şi funcţia cadrului militar trimis în faţa consiliului de
onoare şi unitatea din care face parte;
d) prezentarea pe scurt a faptei sesizate şi a circumstanţelor în care a fost săvârşită;
e) date şi informaţii referitoare la procedura urmată;
f) evaluarea probelor administrate;
g) alte date şi elemente apreciate ca necesare, după caz;
h) hotărârea consiliului de onoare;
i) motivarea hotărârii;
j) gradul militar, numele, prenumele şi semnătura preşedintelui şi ale celorlalţi membri ai
consiliului de onoare;
k) data întocmirii încheierii.
Încheierea se semnează de membrii consiliului care au analizat cauza.
Hotărârea consiliului de onoare se aduce la cunoştinţa cadrului militar trimis în faţa
Consiliului de onoare, pe bază de semnătură, în termen de două zile lucrătoare.
Încheierea Consiliului de onoare, Procesul- verbal al şedinţei, precum şi documentele
rezultate în urma desfăşurării activităţii Consiliului de onoare completează dosarul cauzei, care se
prezintă în termen de două zile lucrătoare comandantului/şefului unităţii care a dispus trimiterea
cadrului militar în faţa consiliului de onoare.
În vederea punerii în aplicare a hotărârii Consiliului de onoare, comandantul/şeful competent
adoptă una dintre următoarele decizii:
a) clasarea dosarului de cercetare prealabilă, în cazul inexistenţei faptei, prescrierii faptei,
constatării nevinovăţiei cadrului militar sau în cazul încetării raportului de serviciu al acestuia;
b) aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute de art. 35 alin. 1 din Statut.
În situaţia aplicării sancţiunii disciplinare în baza unei hotărâri a Consiliului de onoare, actul
administrativ de sancţionare se emite şi se comunică cadrului militar în termen de 20 de zile
lucrătoare de la data înregistrării hotărârii consiliului de onoare la unitatea/structura al cărei
comandant/şef are competenţa de aplicare a sancţiunii disciplinare.
16
Actul administrativ de aplicare a sancţiunii disciplinare se emite, în formă scrisă, de

comandantul/şeful care are competenţe de aplicare a acesteia şi se comunică în scris celui
sancţionat.
Sub sancţiunea nulităţii absolute, în actul administrativ de aplicare a sancţiunii disciplinare se
înscriu în mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor care au fost încălcate;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate în timpul cercetării disciplinare
prealabile, cu excepţia aplicării avertismenyt și mustrare scrisă.
d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică;
e) termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată;
f) organul competent la care sancţiunea disciplinară poate fi contestată.
17

Management Sem 2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Management Sem 2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Informațiile conținute în această temă nu sunt destinate publicității

TEMA 10: ACORDAREA GRADELOR MILITARE.

10.1. Acordarea gradelor militare absolvenţilor care nu promovează examenul de licenţă.

10.1. Acordarea gradelor militare absolvenţilor care nu promovează examenul de licenţă.

Absolventului instituţiei de învăţământ superior pentru formarea ofiţerilor M.A.I. - cadre

10.2. Acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a ofiţerilor, maiştrilor militari şi

Acordarea gradelor şi înaintarea în gradele următoare se fac după cum urmează:

b) înainte de termen, anual, de ziua armei şi la data de 1 decembrie - Ziua Naţională a

10.3. Acordarea gradului de general de brigadă cu o stea.

În vederea acordării gradului de general de brigadă cu o stea cadrul militar trebuie să

TEMA 11: NAŞTEREA ŞI MODIFICAREA RAPORTURILOR DE

1.3. Participarea la misiuni internaţionale

b) cu acordul conducătorului instituţiei la care se transferă.

1.6. Schimbarea din funcţie şi mutarea

Mutarea cadrului militar, în interesul serviciului, se realizează la propunerea şefului

1.7. Punerea la dispoziţie

când nu se identifică o funcţie corespunzătoare gradului deţinut cu o prevedere a nivelului de

1.9. Numirea în funcţie şi recunoaşterea unor drepturi

2. Trecerea în rezervă a cadrelor militare

TEMA 12: APRECIEREA DE SERVICIU A CADRELOR MILITARE

Pentru fiecare dintre criteriile prevăzute în formularul de apreciere de serviciu se prevăd

2. Metodologia privind aprecierea cadrelor militare

e) înlesnire a dialogului dintre şef şi subordonat în vederea creşterii performanţei

Cadrului militar care, în perioada apreciată a fost trimis să urmeze programe de

TEMA 13: TUTELA PROFESIONALĂ

1. Exercitarea tutelei profesionale

c) durata fiecărei perioade de practică în unităţi militare, pentru elevi şi studenţi.

2. Organizarea şi desfăşurarea tutelei profesionale a cadrelor militare

Activitatea de tutelă cuprinde, pentru cadrul militar tutelat, următoarele:

3. Organizarea şi desfăşurarea evaluării cadrelor militare la finalizarea perioadei de tutelă

Cadrul militar nemulţumit de rezultatul evaluării poate formula contestaţie, adresată

TEMA 14: MANAGEMENTUL CARIEREI OFIŢERILOR DIN CADRUL

d) consilierea subordonaţilor pentru stabilirea unor ţeluri realiste şi pentru planificarea

2.2. Cursuri pentru dezvoltarea carierei

a) cursuri de capacitate profesională pentru acordarea gradului de colonel;

a) la forma cu frecvenţă, cu o durată de minimum 2 săptămâni;

2.3. Alte cursuri necesare îndeplinirii atribuţiilor postului

3. Angajamente încheiate de către cadrul militar care urmează programe de formare

TEMA 15: REGIMUL DISCIPLINAR AL PERSONALULUI DIN

15.1. Noţiuni generale.

15.1. Noţiuni generale

Disciplina militară constituie unul dintre factorii determinanţi ai capacităţii operaţionale a

f) cunoaşterea insuficientă a subordonaţilor;

15.2. Recompensarea cadrelor militare

Pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu, cadrelor militare li se pot acorda

f) comportament ireproşabil în toate împrejurările;

15.3. Răspunderea disciplinară

15.3.1. Abateri disciplinare şi sancţiuni

Constituie abateri de la disciplina militară următoarele fapte care compromit onoarea şi

15.3.2. Aplicarea şi executarea sancţiunilor disciplinare

Abaterea de la disciplina militară este singurul temei al aplicării sancţiunii disciplinare.

a) avertismentul și mustrarea scrisă se aplică direct de către comandanţii/şefii care au

15.3.3. Suspendarea, amânarea, anularea şi radierea sancţiunilor disciplinare

Sancţiunile disciplinare pot fi:

15.3.4. Răspunderea disciplinară

Încălcarea de către cadrele militare, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu angajează

Acesta stabileşte sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare

15.3.5. Analiza stării disciplinare

Starea disciplinei militare se analizează la fiecare structură militară în cadrul activităţii de

15.3.6. Procedura cercetării prealabile

f) modul de comportare anterioară a cadrului militar cercetat;

trimitere în faţa consiliului de onoare se încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul

15.4. Consiliile de onoare