35 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile

Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

analiza vt [At: ODOBESCU, S. III, 50 / Pzi: ~zez / E: fr analyser] 1 A

cerceta un întreg, un fenomen etc., examinând fiecare element în
parte. 2 A examina un text din diferite puncte de vedere. 3 (Chm) A
identifica compoziția unei substanțe. 4 (Muz) A studia și a aprecia o lucrare
muzicală din punctul de vedere al formei, al fondului și al armoniei.

 sursa: MDA2 (2010)

 adăugată de blaurb.

 acțiuni 

ANALIZÁ, analizez, vb. I. Tranz. 1. A cerceta un întreg, un fenomen etc.,

examinând fiecare element în parte. ♦ A examina un text din diferite puncte
de vedere. 2. (Chim.) A identifica compoziția unei substanțe. –
Din fr. analyser.

 sursa: DEX '09 (2009)

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni 

    +1 definiție identică
 ANALIZÁ, analizez, vb. I. T r a n z .  1. A examina un întreg
descompunîndu-l în părțile lui componente; a identifica (prin procedee
științifice) compoziția unei substanțe. A analizat compoziția acidului
clorhidric. 2. (Cu privire la fenomene sociale, procese de gîndire etc.) A
cerceta îndeaproape, examinînd fiecare element în parte, pentru a trage
concluzii documentate. Marxism-leninismul analizează mișcarea de
eliberare națională în cea mai strînsă legătură cu lupta revoluționară a
proletariatului împotriva imperialismului. CONTEMPORANUL, S. II,
1952, nr. 26, 5/1. Obiceiuri tradiționale care, fără îndoială, pot, cînd sînt
bine descrise și bine analizate, să constituie titluri istorice patriei
noastre. ODOBESCU, S. III 231. ♦ A cerceta un text din punct de vedere
gramatical, descompunîndu-l în părțile lui constitutive.

 sursa: DLRLC (1955-1957)

 adăugată de blaurb.

 acțiuni 

ANALIZÁ, analizez, vb. I. Tranz. A cerceta de aproape un întreg, un

fenomen etc., examinând fiecare element în parte; a identifica compoziția
unei substanțe. – Fr. analyser.

 sursa: DLRM (1958)

 adăugată de lgall

 acțiuni 

ANALIZÁ vb. I. tr. 1. A cerceta un lucru descompunându-l în părțile lui

componente. 2. A examina cu atenție în vederea unor concluzii
documentate. ♦ A examina un text sub aspect gramatical, stilistic, literar
etc. [< fr. analyser].

 sursa: DN (1986)
  

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni 

ANALIZÁ vb. tr. 1. a cerceta un lucru, un fenomen etc. descompunându-l

în elementele lui componente. ◊ a identifica compoziția unei substanțe. 2. a
examina cu atenție în vederea unor concluzii documentate. ◊ a examina un
text (gramatical, literar, stilistic etc.). (< fr. analyser)

 sursa: MDN '00 (2000)

 adăugată de raduborza

 acțiuni 

A ANALIZÁ ~éz tranz. 1) A supune unei analize; a cerceta; a studia; a

investiga. 2) chim. (structura unor substanțe) A determina prin analiză.
/<fr. analyser

 sursa: NODEX (2002)

 adăugată de siveco

 acțiuni 

analizà v. a face analiză, a descompune un tot în părțile sale spre a-l

studia.

 sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)

 
 adăugată de LauraGellner

 acțiuni 

analiză sf [At: (a. 1847) URICARIUL VII,

237 / V: (înv) ~lis / Pl: ~ze / E: fr analyse] (Îoc sinteză) 1 Descompunere a
unui lucru (prin mijloace chimice sau fizice) în părțile (sau elementele) sale
componente, spre a-l studia. 2 (Chm; îs) ~ calitativă Descompunere
chimică a unei substanțe pentru a determina natura componenților
ei. 3 (Chm; îs) ~ cantitativă Descompunere chimică a unei substanțe pentru
a determina raportul cantitativ în care se găsesc componenții
ei. 4 (Chm; fiz; îs) ~ spectrală Metodă care permite să se recunoască, într-
o substanță, prezența unuia sau a mai multor corpi simpli, prin examinarea
radiațiilor luminoase emise de acea substanță. 5 (Fig) Cercetare printr-o
examinare minuțioasă a unui corp, a unui fapt, a unei situații etc. 6 (Îs) ~
matematică Ramură a matematicii care studiază, limitele, derivatele și
aplicațiile lor. 7 (Îs) ~ gramaticală Descompunere a unei propoziții în părțile
ei componente. 8 (Îs) ~ logică Relevare a propozițiilor unei fraze și a
părților unei propoziții. 9 (Îs) ~ literară Punere în evidență a ideilor
principale, a valorii artistice, a caracterelor distinctive etc. ale unei scrieri
literare. 10 (Îs) ~ psihologică Examinare a diferitelor stări sufletești și a
motivelor lor (într-o scriere dramatică etc.). 11 (Îs) ~za muncii Cercetare a
modului cum s-a muncit (într-o instituție, într-un colectiv, într-o anumită
perioadă de timp etc.). 12 (Flz) Metodă prin care cineva (un gânditor, un
cercetător etc.) pleacă de la efect la cauză, de la general la particular, de la
compus la simplu. 13 (Muz) Apreciere a unei compoziții din punctul de
vedere al formei, fondului, armoniei, melodiei, modulațiilor etc. 14 (Îlav) În
ultimă ~ În concluzie. corectată

 sursa: MDA2 (2010)

 adăugată de blaurb.

 acțiuni 
 ANALÍZĂ, analize, s. f. 1. Metodă științifică de cercetare care se bazează
pe studiul sistematic al fiecărui element în parte; examinare amănunțită a
unei probleme. ◊ Expr. În ultimă analiză = în concluzie. 2. (Chim.)
Identificare, determinare a compoziției unei substanțe prin descompunerea
ei în elementele constitutive. 3. (În sintagma) Analiză matematică = ramură
a matematicii care studiază funcțiile, limitele, derivatele și aplicațiile lor. –
Din fr. analyse.

 sursa: DEX '09 (2009)

 adăugată de LauraGellner

 acțiuni 

ANALÍZĂ, analize, s. f. 1. Metodă științifică de cercetare care se bazează

pe studiul sistematic al fiecărui element în parte; examinarea amănunțită a
unei probleme. ◊ Expr. În ultimă analiză = în concluzie. 2. (Chim.)
Identificare, determinare a compoziției unei substanțe prin descompunerea
ei în elementele constitutive. 3. (în sintagma) Analiză matematică = ramură
a matematicii care studiază funcțiile, limitele, derivatele și aplicațiile lor. –
Din fr. analyse.

 sursa: DEX '98 (1998)

 adăugată de ana_zecheru

 acțiuni 

ANALÍZĂ, analize, s. f. Metodă științifică de cercetare a fenomenelor,

bazată pe descompunerea lor în părțile componente în scopul unei
examinări mai amănunțite; examinare amănunțită a unei
probleme. Gîndirea constă în aceeași măsură în descompunerea unor
obiecte ale conștiinței în elementele lor, ca și în reunirea unor elemente
corelate într-o unitate. Fără analiză nu există sinteză. ENGELS, A. 50.
[«Capitalul» lui Marx este un] model de analiză științifică făcută după
metoda materialistă, analiza unei formații sociale din cele mai complicate,
model recunoscut de toată lumea și neîntrecut de nimeni. LENIN, O. I
133. Congresul [al V-lea al Partidului Comunist din Romînia, din ianuarie
1932] a făcut pentru prima dată o analiză profundă a perspectivelor
mișcării revoluționare din Romînia, criticînd toate abaterile și devierile de la
linia leninist-stalinistă și risipind confuziile ideologice din
partid. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 528. ◊ Analiză literară = examinare
critică a unei opere literare, făcută pentru a scoate în evidență procesul de
creație al autorului și valoarea artistică a operei. Analiză gramaticală =
cercetare a unui text din punct de vedere morfologic și sintactic. Analiza
muncii = metodă comunistă de examinare critică și autocritică a muncii pe
o anumită perioadă de timp, făcută în scopul îmbunătățirii continue a
activității unei organizații politice, a unei instituții, a unui colectiv
etc. Adunările generale ale gospodăriilor colective au fost un bun prilej de a
se face o analiză a muncii, de a examina în spirit critic și autocritic
problemele și sarcinile principale care stau în fața gospodăriilor
colective. GHEORGHIU-DEJ, GOSP. AGR. 6. Analiză matematică =
disciplină care se ocupă cu studiul funcțiunilor matematice și al relațiilor
dintre ele. Analiza prețurilor = examinare a cantităților de materiale, a
cheltuielilor de regie etc., necesară pentru stabilirea prețurilor pe fiecare
articol în parte, cu prilejul alcătuirii unui deviz. Analiza solului = cercetarea
solului la diferite adîncimi, din punct de vedere fizico-chimic, biologic etc.,
pentru a-i cunoaște compoziția și proprietățile. ◊ E x p r .  În ultimă
analiză = în definitiv, în concluzie. Lupta științei materialiste înaintate împot