DUCA ANDREI DATA:09.07.

2020
ANUL III A

Testarea sensibilității la antibiotice

Testarea sensibilităţii la antibiotice reprezintă o testare cutanată utilizată
pentru a se stabili sensibilitatea la un anumit antibiotic a organismului, în
scopul prevenirii șocului anafilactic.
Testarea sensibilității la antibiotice se va realiza după tehnica injecţiei
intradermice.

Scop testării
 explorator.

Materiale necesare
– ac şi seringă sterilă
– alcool
– tampoane de vată
– mănuşi de unică folosință
– antibioticul ce urmează a fi testat şi administrat
– ser fiziologic pentru realizarea diluţiei

Realizarea procedurii de testare – raport de diluție

1/100
 se spală mâinile şi se pun mănuşile de unică folosinţă;

 se realizează diluarea unui gram de substanţă activă (a

medicamentului) cu 10 ml ser fiziologic (dacă flaconul are 1,5 grame, se
diluează cu 15 ml ser fiziologic)
 din această diluție: 1+10=11, se aspiră 1ml, care, la rândul ei se
diluează cu încă 9 ml ser fiziologic.
 din soluţia obţinută 1+ 9=10ml, se aspiră 0,1ml soluţie ce se
administrează pe faţa anterioară a antebraţului, intradermic.
 Locul injectării va fi însemnat .
 după maxim 30 de minute se interpretează sensibilitatea în funcţie
de reacţia locală.
 În cazul unei alergii: la locul injectării medicamentului (antibioticului),
apare eritem,eventual papulă puriginoasă (prurit=senzaţie de
mâncărime), cu tendinţa la extindere.
Citirea se face în maxim 30 de minute:
o rezultatul este negativ dacă diametrul este <10mm şi, deci, soluţia se
poate administra;
o rezultatul este pozitiv dacă diametrul este >10mm şi, deci, soluţia nu
se poate administra.
Înainte de realizarea testării se va avea în vedere, o eventuală,
posibilă reacţie alergică, de aceea vor fi pregătite medicamentele necesare
pentru a putea interveni – adrenalină, hemisuccinat de hidrocortizon.