APRECIEREA EFICATCITĂȚII CREDITULUI PRIN INTERMEDIUL EFECTULUI DE

LEVIER FINANCIAR
Muntean Neli, dr., conf.univ., ASEM, Chișinău, Republica Moldova,
slobonel333@yahoo.com
Nicolai Jieri, st. anul III, facultatea “Contabilitate”, gr. CON 132, ASEM,

Abstract. “A face din bani- bani” a fost şi este una din cele mai mari preocupări , care a
existat vreodată în intelectul uman. Putem afirma cu certitudine, că unul dintre cei mai importanți
factori ai unei afaceri prospere, dar şi a unei evoluții economice în timp este capitalul.
Key-words: capital, credit, decizie, investiție.
JEL Classification:
1. Introducere.
De-a lungul timpului, decizia de finanțare, reprezentată prin alegerea surselor de finanțare şi
stabilirea structurii financiare optime a constituit una dintre preocupările principale pentru teoria şi
practica financiară. În încercarea de a explica modul în care întreprinderile își finanțează activele şi
factorii care influențează aceste decizii de finanțare, au fost propuse de-a lungul timpului o serie de
modele teoretice şi practice ale structurii capitalului. Acesta poate apărea sub diferite forme, dar în
linii generale ia forma banilor- această materie care a provocat atâtea minți omenești şi a implicat
atâtea studii asupra lor. În pofida faptului, că sunt elemente necesare în desfășurarea activității
normale a entității economice se propune un studiu care implică tehnici raționale în ceea ce privește
atragerea disponibilităților în patrimoniul unei entități. De aici putem delimita importanta efectuării
analizei financiare pentru mai multe categorii de utilizatori :
 Guvernanța corporativă ;
 Investitorii potențiali ;
 Investitorii actuali ;
 Angajații ;
 Creditorii financiari (Bănci si alte instituții de credit) ;
 Furnizorii si alți creditori comerciali ;
 Clienții, Guvernul și instituțiile sale ;
 Publicul ;

1
 Însă indiferent de categoria de utilizatori ce efectuează analiza financiară, aceasta se realizează
din anumite considerente :
 Maximizarea valorii entității ;
 Creșterea performanțelor globale a întregii activități ;
 Stabilirea strategiilor viitoare de activitate ;
 Menținerea echilibrului financiar ;
 Evitarea riscului de faliment
 Cunoașterea esenței fenomenelor și proceselor financiare.
În acest context, deosebim mai multe căi de asigurare cu resurse financiare, dar şi de acoperire
a unui eventual deficit financiar :
a) modificarea programului plăților prin amânarea achitărilor cu creditorii sau accelerând
încasările de la debitori;
b) reevaluarea programului de producție, a entității, care necesită imobilizarea numerarului;
c) emiterea suplimentară de acțiuni;
d) utilizarea înlesnirilor fiscale acordate;
e) utilizarea creditului, etc.
2. Noțiunea de Efect de Levier Financiar.
Dorim să accentuăm ultima modalitate din această enumerare, dar nu cea din urmă, deci
utilizarea creditului a fost şi este una dintre cele mai solicitate soluții în ceea ce privește lărgirea
activităților economice, satisfacerea unor cerințe financiare problematice pentru entitățile
economice. De menționat, că este foarte important de a studia, calcula şi aprecia eficiența unui
credit înainte de a-l solicita. Așadar, pentru determinarea efectului pozitiv în acest sens, în lit. de
specialitate este utilizat indicatorul Efectul de Levier Financiar (ELF), care arată în ce măsură şi
cum se va modifica rentabilitatea capitalului propriu în urma atragerii resurselor împrumutate, în
acelaşi timp oferindu-ne posibilitatea de a calcula valoarea unui credit cu minim de risc financiar.
Deci formula de calcul al acestui indicator este:
ELF = (RAO/A - Rd) (1-i) • TD/CPr = (Re - Rd) (1-i) • TD/CPr , unde:
RAO - rezultatul din activitatea operațională obținut până la calculul dobânzilor;
Re - rentabilitatea economică;
CPr - valoarea medie a capitalului propriu;
TD - valoarea medie a datoriilor financiare purtătoare de dobânzi;

2
A - valoarea medie a activelor întreprinderii;
Rd- rata dobânzii pentru capitalul împrumutat;
i - cota impozitului pe venit.

Analiza efectului de levier impune, mai întâi, formularea a 3 ipoteze simplificatoare, adaptate
la normele şi cerințele SNC din Republica Moldova, care permit izolarea efectelor negative care ar
putea influența rezultatele acestei analize. Conținutul acestor ipoteze poate fi redat astfel [1, p.116]:
 Admiterea faptului că întregul capital procurat de întreprindere, propriu sau atras, este
investit numai în activitatea operațională (de bază).
 Trebuie luate în calcul doar datoriile financiare pe termen lung şi pe termen scurt, adică doar
cele generatoare de cheltuieli aferente plății dobânzilor pentru credite şi împrumuturi. Astfel,
activul bilanțului convențional poate fi obținut ca o însumare a capitalului propriu şi a
datoriilor financiare.
 Raportarea profitului obținut la valoarea medie a capitalului propriu trebuie să se facă,
avându-se în vedere rezultatul curent operațional net obținut din activitatea de bază, adică
eliminându-se incidența operațiunilor de investiții, financiare şi excepționale, deoarece ele nu
au o legătură directă cu indicatorii examinați care reflectă rezultatele activității de bază a
întreprinderii. Totodată, incidența diferențelor temporare şi permanente nu se ia în calcul.

Având în vedere că rata dobânzii şi rentabilitatea economică reprezintă factori piloni în

calculul ELF, putem obține situații diferite, cum ar fi:
a) Re > Rd, va crește gradul rentabilității financiare a întreprinderii în funcţie de gradul de
apelare la credit, în asemenea condiții e favorabil de a mări valoarea pârghiei (adică sporirea
ponderii capitalului împrumutat în capitalul întreprinderii);
b) Re = Rd, procesul de împrumut a unui nou credit nu prezintă nici pericol, nici avantaj;
c) Re < Rd, apelarea la credit duce la reducerea performanțelor întreprinderii şi creșterea
riscului.
Ca să evităm cazul când Re < Rd, putem calcula la ce cotă maximă a dobânzii se poate apela
astfel încât rentabilitatea financiară să rămână la același nivel, folosind următoarea formulă:
Rd=[Re • TD/CPr • (1-i) + Re • (1-i) - Rf] / TD/CPr • (1-i), unde:
Rf reprezintă rentabilitatea financiară.

3
 Deci, utilizând modelul efectului de levier financiar în scopul efectuării analizei vom
determina o decizie rațională de atragere a creditului şi/sau împrumutului la două entități. Pentru
aceasta vom apela la un exemplu concret pe baza a două entități „Alfa” şi „Beta”, datele inițiale
fiind preluate din Bilanț, dar și din Situația de profit și pierdere a acestora, în privința ratei dobânzii
vom culege informații din contractele de acordare a creditelor a entităților respective, în rest
indicatorii vor fi determinați în baza tehnicilor și calculelor analizei economice.
Tabelul 1
Date inițiale pentru analiza influenței ELF asupra Rf în cazul solicitării unui credit

Indicator Entitatea „Alfa” Entitatea „Beta”

A 1 2
1. Valoarea medie anuală a capitalului propriu, lei 9.705.578 2.998.000
2. Valoarea medie anuală a datoriilor financiare, lei 15.955.486 1.621.000

3. Valoarea medie anuală a activelor, lei (rd.1+rd.2) 25.661.064 4.619.000

4. Profitul operațional obținut până la calculul
2.917.246 789.758
dobânzilor, lei
5. Rata medie a dobânzii, % (rd.6:rd2*100) 10,81 11,41
6.Cheltuieli aferente dobânzilor, lei 1.724.245 185.000
7. Profit operațional obținut după calculul dobânzilor, lei
1.193.001 604.758
(rd4-rd6)
8.Cheltuieli privind impozitul pe venit, lei (rd7*0,18) 214.740 108.856
9. Profitul net operațional, lei (rd7-rd8) 978.261 495.902
10. Rentabilitatea economică calculată până la plata
11,37 17.1
impozitelor și a creditului, % (rd4:rd3*100%)
11. Rentabilitatea financiară, %(rd9:rd1*100%) 10,08 16,54

12. Levierul financiar, (rd2:rd1) 1,64 0,54

13.Marja levierului financiar , (rd.10 – rd.5) 0,56 5,69

14. Efectul de levier financiar, [(rd10-rd5)*rd12*(1-
0,75 2,52
0,18)]
Notă: În scopurile analizei presupunem o cotă a impozitului pe venit de 18%.
Analizând situaţia celor două entități economice, putem concluziona că deşi ambele au
diferenţiale şi efecte de levier pozitive („Alfa” – 0,56 și 0,75; „Beta” – 5,69 și 2,52), în cazul
întreprinderii „Alfa” un credit nou nu e recomandabil, deoarece rata de îndatorare este destul de
mare din cauza ponderii înalte a datoriilor financiare în structura capitalului societății, în plus, mai

4
persistă un diferențial critic, care la orice ridicare a cotei dobânzilor sau apariției anumitor
întreruperi în procesul de activitate poate duce la modificarea semnului efectului de levier. Totuși,
dacă conducerea entității e fermă în acțiunile sale, ea poate lua un credit, dar la o cotă ce nu va
depăși mărimea de 10,80% :
Rd = [Re • TD/CPr • (1-i) + Re • (1-i) - Rf] / [TD/CPr • (1-i)] = [11,37 • 1,64 • (1-0,18) + 11,37 • (1-0,18) –
10,08] : [1,64 • (1-0,18)] = 10,80 %, la o astfel de cotă rentabilitatea financiară va rămâne neschimbată, adică
la nivelul de 10,80 %,
Rf = [Re + (Re - Rd) • TD/CPr] • (1-i) = [11,37 + (11,37 - 10,81) • 1,64] • 0,82 = 10,08 %.
Totuși, trebuie de menționat că în cazul dat e prea mare riscul de atragere a creditului nou, din
cauza posibilității de a pierde controlul asupra diferențialului şi a transforma efectul de levier
financiar în factor negativ, şi în opinia noastră ar fi irațional pentru întreprinderea dată de a apela la
împrumuturi. Ea trebuie să caute alte modalități de acoperire a deficitului de numerar.
În ceea ce privește întreprinderea „Omega”, situația e total diferită. Pe lângă faptul că ea
dispune de un înalt efect de levier financiar, care va duce la îmbunătățirea rentabilității capitalului
propriu (2,52), ea mai înregistrează şi o valoare mare a diferențialului (5,69), care permite fără nici
un risc financiar de a atrage noi credite și/sau împrumuturi. Astfel, un nou credit va permite entității
să-şi îmbunătățească situația financiară fără vre-un pericol de risc financiar. Deci, în continuare vom
calcula cel mai important factor pentru o entitate economică, atunci când aceasta ar avea intenția de
atragere a unui nou credit, adică cota maximă admisibilă a ratei dobânzii pentru condiția ca Rf să
rămână la același nivel:
Rd = [Re • TD/CPr • (1-i) + Re • (1-i) - Rf] / TD/CPr • (1-i) = [(17,1 • 0,54 • 0,82) + (17,1 • 0,82) -16,54] /
(0,54 • 0,82) = 11,41 %
La așa o cotă Rf va fi menținută la nivelul de 16,54%:
Rf = [Re + (Re - Rd) • TD/CPr] • (1-i) = (17,1+ 5,69 • 0,54) • 0,82 = 16,54 %
3. Concluzie.
În concluzie, dacă entitatea economică „Omega” ar avea nevoie de un credit ei pot fără
îndoială apela la acesta. Din cele expuse mai sus deducem că modelul levierului financiar poate fi
apreciat ca fiind un instrument cu succes utilizat în fundamentarea deciziilor de politică financiară,
menit să contribuie la alegerea unei structuri echilibrate a capitalului entității şi la menținerea unei
situații economice satisfăcătoare, prin amplificarea ecartului dintre rata rentabilității economice şi
rata medie a dobânzii.
Referințe bibliografice:

5
1) Muntean N., Fratea N., “Estimarea raționalității de atragere a creditelor”, vizualizat
http://catalog.bnrm.md/opac/author;
2) Crecană D., “Rentabilitatea entităților economice”, Iași 2012;
3) Țiriulnicova N., “Analiza rapoartelor financiare”, ASEM, 2004- 384 p.
4) Muntean N., Balanuţă V. Analiza și evaluarea riscurilor la nivel de întreprindere: Aspecte
teoretice și aplicative. Chişinău: ASEM, 2010, 207p.
5) Ion Stancu, Finanţe, Ediţia a treia, Editura Economică, Bucureşti, 2002.
6) Niculescu M., Diagnostic financiar – vol.2.// Editura Economica, Bucureşti, 2005.-384 p.
7) Paladi V., Modalităţi de calcul şi de apreciere a efectului de pîrghie financiară.// Conf.inter.
„Problemele contabilităţii şi auditului în condiţiile globalizării”, 15-16 aprilie 2005,
Chişinău, Editura ASEM, 2005. – p. 139-141 p..
8) В. Савицкая, Экономический анализ, Москва, ООО «Новое Знание», 2005
9) Ковалёв В.В., Финансовый менеджмент: теория и практика.// М.: ТК Велби, Изд-во
Проспект, 2006. – 1016 p.
10) www.bnm.md
11) www.minfin.md
12) http://www.ifrs.org