1.Lichide reale. Viscozitatea.

Formula
Viscozitatea.Formula lui Newton. Coeficientul de viscozotate, unitati de
masura in[Si] si in practica medicala.

Lichidele reale in lichidele reale fortele de atractie intermoleculare se opun

opun deplasarii relative a
moleculelor vecine

Viscozitatea! frecare interna a lechidelor,proprietate caracteristica lichidelor in timpul curgerii.

Formula lui Newton Forta de frecare (F) dintre straturile fluidului in curgere sub forma de
lamee par
lam paralel
alelee (lam
(lamina
inara)
ra) este pro
propor
portio
tional
nalaa cu sup
suprafa
rafata
ta de Con
Contac
tactt (S ) di
dint
ntre
re str
strat
aturi
uri si
 grad
 gradie
ient
ntul
ul de vi
vite
teza ∆v/ ∆x:
za ∆v/

Expresia fortei de frecare este data de formula lui e!ton:

("#$)

in care % este coeficientul de viscozitate absoluta - o

- o constanta caracteristica fluidului.

Coefic
Coeficien
ientul
tul de viscoz
viscozitate &aca in relatia (".$) vom presupune
itate vom
 primi

Prin urmare coefcientul de viscozitate absoluta este numeric egal cu orta de

recare pe care o exercita un strat mono-molecular din interiorul unui uid asupra
altui strat mono-molecular (ambele egale ca supraata cu unitatea si paralele cu
directia de curgere), cind gradientul vitezei relative este unitar.
unitar .

"nitati de masura in S# si in practica medicala 'nitatea de viscoitate in * este Pa

este Pa*s
*s,, care
este de $+ ori mai mar
este mare decit unitatea
unitatea in sistemul tolerat C, numita poise dupa numele
savantului Po
savantului Pois
iseu
euil
ille
le.. -ractic se foloseste submultipli poiseului numit centipoise (lc-+,+$-

2. &eterminarea coeficientului de viscoitate prin metoda lui st!ald. &educerea

formulei de lucru,
lucru, utiliind legea lui -oiseuille
-oiseuille..

Determinarea
Determinarea vascozitatii unui licid prin metoda relativa se eectueaza cu
a!utorul vascozimetrului lui "st#ald. Dispozitivul reprezinta un tub de sticla
in orma de $, care poarta in ambele ramuri cate un rezervor la nivele
dierite, intre ele tubul avand % parte capilara
&. 0egea lui to1es. &eterminarea coeficientuli
coe ficientuli de viscoitate prin
metoda lui to1es. &educerea formulei de lucru
&. 0egea lui to1es. &eterminarea coeficientuli
coe ficientuli de viscoitate prin
metoda lui to1es. &educerea formulei de lucru
'. 2plicatii
 2plicatiile
le viscoimetriei in practica medicala.

3. -roducerea ultrasunetelor (surse de ultrasunete).

'ltrasunetele sunt vibratii mecanice ale particulelor unui mediu elastic

ela stic ce se
 propaga in spatiu sub forma de unde longitudinale frecvanta carora este cuprinsa
intre 45$+67 si $+$+7.

$roducerea ultrasunetelor  producerea ultrasunetelor se realizeaza cu ajutorul dispozitivelor

numite transductoare de tip piezoelectric sau magnetostrictiv.

Efectul pieoelectric direct consta in aparitia direferentii de potential electric pe fetele unor
cristale, sub actiunea unei presiuni din exterior. 8ransductorul pieoelectric se baeaa pe efectul
piezo!electric invers,  ce consta in deformarea elastica a unor cristale la aplicarea unei diferente
de potential intre fetele lor. 2stfel de cristale pot fi:cuartul, sarea egnette, unele materiale
ceramice.

8ransductorul magnetostrictiv se baeaa pe modificarea dimensiunilor unui corp fieromagnetic

situat intrun cimp magnetic exterior.

transductorul magnetostrictiv este construit dintro bara fieromagnetica plasata in interiurul unui
solenoid, alimentat de curent electric alternativ.9ara se dilata cind curentul electric din solinoid
atinge valori maxime si revine a dimensiunile initiale cind valorile intesnitatii curentului devin
nule.

. ;eceptionarea ultrasunetelor.

'ltrasunetele sunt vibratii mecanice ale particulelor unui mediu elastic ce se

 propaga in spatiu sub forma de unde longitudinale frecvanta carora este
cuprinsa intre 45$+67 si $+$+7.

%eceptionarea ultrasunetelor receptionarea ultrasunetelor se face cu un dispoitiv

(receptor de ultrasunete) care functioneaa in baa efectului pieoelectric direct .Undele
ultrasonore duc la polarizarea cristalului piezoelectric si ca urmare la generarea
cimpului electric alternativ.

. Efecte fiice ale ultrasunetelor .

Cavitatia ursele de ultrasunete pot emite oscilatii de energii colosabile (pina la 4+</cm 4)

si cu presiuni de eci de atmosfere.2tunci cind ultrasunetele se propaga intrun lichid apar
 ruperi locale ale lichidului cu aparitia unor cavitati initial vidate, dar care se umplu rapid cu
gae rarefiate (provenite din gaele diolvate) sau se pot forma vaporii lichidului(implozia)

&ispersia2re loc la intensitati si frecvente foarte mari.*radierea cu ultrasunete permite

formarea unor sisteme de dispersie emulsii, aerooli, hidrosoli.Efectul are loc fiindca
 particulele substantei oscileaa cu amplitudene diferita.'nda de soc farimitesa particulele
lichidului.

$recipitarea  fenomen invers dispersiei. 2pare la intensitati mici ale ultrasunetelor.2runci

cind particulele lichidului se unesc si formeaa particule mai mari care se

&e'azarea  cavitatile relativ stabile se unesc si se ridica la suprfata lichidului,emitind gae

diolvate

 Efectele termice ridicarea temperaturii tesuturilor datorita transformarii energiei ultrasonore

in caldura

 Efectele electrice in cavitati apar diferente de potential electric intre peretii lor si pot produce
dascarcari electrice in gaele diolvate.

 Efectele optice constau in modifcarea indicelui de reractie al substantei ca

rezultat al comprimarii si dilatatii succesive a mediului in care se propaga undele
ultrasonore.

 Efectele chimice depind de temperatura mediului si concentratia substantei.

unt legate de cavitatie, constind in declansarea sau accelerarea unor reactii
cimice

=. Efecte biologice ale ultrasunetelor .

Efectele biologice depind de caracteristicile undei ultrasonore intensitate,
frecventa, doza.
&in punct de vedere al efectelor biologice ultrasunetele au fost conventional diviate in trei
grupe: de intensitate mica (+,3#$.3 </cm4 ), de intensitate medie ($,3#"</cm 4 ), de intensitate
mare ("#$+</cm4).
0a intensitati mici tesuturile nu sufera> schimbari morfologice producindu#se numai
modificari functionale. 2pare un curent citoplasmatic ce stimuleaa procesele fiiologice.
0a intensitati medii curentii citoplasmatici devin puternici si impiedica desfasurarea
normala a mecanismelor celulare. e modifica permeabilitatea membranei, insa efectele
ramin reversibile.
0a intensitati mari se produc modificari structurale ireversibile. 8esuturile embrionare si in
general celulele tinere sunt mai sensibile la iradierea cu ultrasunete decit celulele mature.

?. *mportanta ultrasunetelor pentru practica medicala. &eterminarea viteei

singelui (folosind relatia &oppler). *nhalatorul ultrasonor 
@odificarea frecventei ultrasunetului se poate calcula cu relatia data de oppler :

in care: f este frecventa cristalului emitator> ∆ f  este variatia de

frecventa suferita de unda incidenta> v este vitea singelui> c este vitea ultrasunetului in mediul
dat> A este unghiul format intre directia fasciculului ultrasonor si directia de deplasare a singelui
(axa vasului de singe)
&eterminarea viteei de curgere a singelui prin metoda ultrasonora: tiinta medicala poseda o
metoda deosebit de utila pentru masurarea debitului sanguin prin metode ne invaive
(fara interventii chirurgicale, substante de contrast sau substante radioactive). @etoda
ultrasonora baata pe efectul oppler  se explica prin faptul ca daca unda incidenta
(ultrasonora) intilneste un mediu (singele, peretele cordului etc.) in miscare, unda
reflectata (ecoul) are o alta frecventa decit unda incidenta. #n consecinta se poate
determina viteza de miscare a mediului(sin'elui),analizind frecventa undei
reflectate de pe hematii.

#N*+L+-%"L "L%+S-N-%

-entru realiarea demonstratiei vom folosi inhalatorul *'#++$B destinat pentru profilaxia si
tratamentul sistemului respirator.
Constructiv aparatul (Fig.?.3) include trei elemente principale:
#blocul electronic ($)>
#camera de pulveriare (4)>
#transductorul pieoelectric (6).
Camera de pulveriare are forma unui pahar cilindric acoperit cu capacul ", prevaut cu tubul de
respiratie 3. 0a fundul camerei este incorporat transductorul (element pieoceramic cu efect
 pieoelectric pronuntat) in peretele lateral al capacului se afl a trei fante de diferita latime, iar in
 peretele lateral al camerei un orificiu destinat pentru reglarea f luxului de aerosol, fixind#ul in
dreptul fantei respective.

Fig. ?.3

9locul electronic include

generatorul oscilatiilor electrice cu
frecventa de 4,6 @7.
2paratul se alimenteaa cu curent
$
alternativ din retea (44+> 3+
7).

*+.  ensiunea superfciala. oefcient de tensiune

superfciala. $nitatile de masura a coefcientului de
tensiune superfciala in sistemul de unitati  si in practica
medicala.

Tensiune superficiala: Fortele de tensiune superficiala iau nastere ca urmare a *nteractiunii

moleculelor la frontiera dintre doua fae, tinind sa micsoree suprafata interfetei. -e fiecare
 portiune a conturului suprafetei libere, aceste forte actioneaa perpendicular pe contur si
tangential la suprafata lichidului.
Coeficientul de tensiune superficiala: . @arimea fortei de tensiune superficiala, ce revine la
o unitate de lungime a conturului suprafetei libere a lichidului, este numita co eficient de
tensiune superficiala /

Coeficientul de tensiune superficiala se poate defini si prin relatia:

unde !"  este variatia energiei libere, iar !S  # variatia suprafetei stratului

interfaic. ;eulta ca valoarea coeficientului de tensiune (superficiala este egala cu valoarea
lucrului mecanic consumat pentru marirea suprafetei libere a lichidului cu o unitate.
Unitati de masura

**. 0enomene capilare. 0ormula lui 1aplace. mbolia

gazoasa.
 Fenomenele capilare care apar in situatiile in care fortele de adeiune intermoleculara
dintre lichid si solid sunt mai puternice decit fortele de coeiune intermoleculare din
interiorul lichidului. Capilaritatea poate induce o miscare ascendenta a apei, contrara celei
descendente induse de gravitatie.

*2. 3etode de determinare a coefcientului de tensiune superfciala

a)metoda ruperii picaturilo(stalagmometrica)

b)metoda desprinderii inelului 

Metoda relativa(stalagmometrica)

b)metoda desprinderii inelului 

$".&eterminare a coeficientului de tensiune superficiala prin metoda
desprinderii inelului. deducerea formulei de lucru.

$6.&eterminarea coeficientului de tensiune superficiala prin metoda ruperii

 picaturilor (metoda stalagmometrica), deducerea formulei de lucru.
 *4. mportanta enomenelor de tensiune superfciala in practica
medicala

*5. smoa. -resiunea osmotica. 0egile osmoei.

-smoza &atorita miscarilor de agitatie termica va avea loc difuia solventului din

compartimentul cu solutia mai diluata catre cel cu solutia mai concentrata. 2cest tip de
difuiune se numeste osmoa.

$resiunea osmotica  -resiunea necesara pentru a impiedica transportul solventului catre

solutie .

Le'el osmozei

Le'ea concentratiei  -resiunea osmotica -os a unei solutii diluate la concentratia constanta
este direct proportionala cu concentratia molara C@> -D 85C@, unde D 8 e o constanta care
se exprimaa i # *m$mol .

 %egea temperaturei: Presiunea osmotica Pos a unei solutii diluate la concentratie constanta

este direct proportionala cu temperatura absoluta T: P os=K cT: unde  K c este o alta
constanta care se e&prima in #-m -' $.
!egea lui "an #t $off.
 Presiuneunea osmotica nu depinde nici de natura solventului, nici de natura substantei
dizolvate, depinzind numai de numarul de particule ( molecule si ioni) in unitate de
volum.
 in legile osmozei rezulta ca presiunea osmotica poate fi calculata conform
legiiMendeleew-Clapeyron
 P os  + v unde -volumul ocupat de solutie, -constanta univ a gazelor, -temp absoluta, v-nr de
moli
 P os+/  0   , unde /  0 - concentrat molara
-entru un amestec de solutii se confirma legea lui alton, conform careia presiunea osmotica
totala este egala cu suma presiunilor osmotice a fiecarei solutii in parte, tinind cont ca
fiecare substanta diolvata isi are presiunea osmotica proprie, ca si cum s#ar afla singura in
intreaga cantitate de solvent.

*. @asurarea presiunii osmotice. smometrul &utrochet.Criscopul

9ec1man

asurarea presiunii osmotic : &ispoitivele utiliate pentru evidentierea si masurarea

 presiunii

osmotice se numesc osmometre  prin urmare pentru a masura presiunea osmotica a unei solutii e
necesar sa punem solutia in contact cu solventulpur printr-o memebrna semipermiabila si sa aplicam
o presiune asupra solutiei pentru a impiedica osmoza1

-smometrul &utrochet

Fig .4

*n (Fig. .4) este repreenta osmometrul &utrochet, confectionat dintr#un vas de sticla, al
carui fund este inlocuit cu o membrana semipermeabila (veica urinara de porc sau
celofan). in partea superioara vasul se prelungeste cu un tub cu diametrul mic, situat pe un
cadran gradat in milimetri. *n osmometru se introduce o solutie de ahar pina la nivelul
inferior tubului vertical si se scufunda intr#un vas cu apa distilata, care trebuie sa fie la
acelasi nivel cu al solutiei din interior.0ichidul din
vasul interior va urca incet in tubul capilar. inaltimea maxima a
coloanei determina presiunea osmotica a solutiei. *
&eplasarea solventului catre solutie inceteaa cind presiuni hidrostatica, aparuta in urma
denivelarii cu h, este egala cu presiunsr osmotica a solutiei: P os  pgh.

Crioscopul /ec0man

&eterminarea punctului crioscopic al solutiei se face cu autorul

crioscopului 2ec3man (Fig.."). El este prevaut cu un vas 4
confectionat din sticla, in care se introduce amestecul racitor
(gheata si sare). *n acest amestec se introduc doua eprubete din
sticla, coaxiale. Eprubeta interioara 4 este prevauta cu doua
 brate laterale si pe axa cu un dop perforat prin care se introduce
in interior termometrul 2ec3man. tratul de aer dintre cele doua
eprubete permite o racire lenta a solutiei.
tarea de suprafuiune se realieaa agitind cu o bara
magnetica ", pusa in miscare de rotatie cu autorul unui magnet
6 in forma de potcoava. @agnetul este fixat pe axa unui motor 
electric, alimentat la reteaua de curent.
8ermometrul 9ec1man, are o scara redusa, gradata in sutimi de grad. El este prevaut in
 partea superioara cu un reervor suplimentar cu mercur, oare comunica cu reervorul
inferior. @ercurul din acest reervor se foloseste pentru a regla cantitatea de mercur din
reervorul inferior, ceea ce este necesar pentru a face posibilaG masurarea variatiei de
temperatura in intervalul dorit.

*6. olutii iotonice, hipotonice si hipertonice. Fenomene de turgescenta,

 plasmolia si hemolia.

#zotonice la temperature si concentratii molare egale, presiunea osmotica a doua solutii

diferite, care au volumul comun, este aceeasi. 2ceste solutii se numesc iotonice.

@ediu cu presiune osmotic mai mica, in raport cu alt mediu se numeste  $ipoton, iar cu o
 presiune osmotic mai mare *iperton.

entinerea arhitecturii celulare

*n mediile hipotonice apa patrunde prin endosmoa in interiorul celulei, producind

tur'escentala  celulele vegetale.@arire de volum

*n mediile hipertonice apa iese din cellule, provocind separarea celor doua membrane la
cellule vegetale fenomen numit plasmoliza.Cel se micsoreaa(se birceste) si memb
 plasmatic se desprinde de invelishul celuloic.
  5emoliza distrugerea cel rosii#eritrocitelor intrun mediu hipotonic prin marirea acestora in
volum.

*7. @etode fiice in studiul permiabilitatii membranelor.

- 3etoda osmotica, care consta in evidentierea vitezei de

variatie a volumului celulelor introduse in solutiile ipotonice
sau ipertonice.

-3etoda indicatorilor, care se bazeaza pe nivelul de variatie

a culorii continutului intracellular la patrunderea in celula a
anumitor substante.

-3etoda conductibilitatii electrice a membranei. ind

masurarile se eectueaza la recvente !oase a curentului
alternativ, conductibilitatea electrica este masura
permeabilitatii membranei. 8ceasta metoda e utilizata numai
in studiul permeabilitatii membranei pt ioni.

-3etoda atomilor marcati, care se bazeaza pe olosirea

izotopilor radioactivi. Patrunderea substantei in celula sau
iesirea din celula poate f inregistrata cu a!utorul controlului de
radiatii ionizante.

8cest studio are o mare importanta mai ales pt armacologie

si toxicologie. ectivitatea preparatelor armaceutice deoinde
in mare masura de permeabilitatea membranelor celulare
pentru ele.

2+. *mportanta osmoei pentru medicina. ;inichiul artificial.

-resiunea osmotica este factorul important, care asigura mentinerea volumului si in consecinta #
arhitectura celulara, integritatea morfologica si functionala a celulelor.

"smoza intervine in scimbul de substante dintre organisme si mediul ambiant,

dintre celule si mediul extracelular.

Determinarea punctului crioscopic poate da inormatie despre concentratia

moleculara a serului sanguin sau a altor licide biologice. alculul presiunii
osmotice permite studiul unctionarii dieritor sisteme fziologice. omparind
presiunile osmotice ale dieritor licide biologice in stare normala si patologica,
se pot urmari anumite aspecte ale metabolismului idro-electrolitic, a unctiei
renale etc.

Prin dializa se elimina din organism reziduurile si fluidele pe care

rinichii nu sunt capabili sa le elimine. De asemenea, dializa are
rolul de a mentine echilibrul organismului, corectind nivelurile
diferitelor substante toxice din singe. Fara dializa, toti pacientii cu
insuficienta renala completa ar muri din cauza acumularii
toxinelor in circuitul sanguin. Trat
ament
ult
rebui
esai
nl
atur
eprodusi
irezi
dual
i
,sa
el
i
mineex
ces
uldel
i
chi
dsi
saec
hil
i
brezec
ant
i
tat
i
ledes
ubs
tant
echi
mic
e(el
ect
rol
i
ti
)si
alt
e
s
ubst
ant
edi
nor
gan
ism.O d
ial
i
zae
fici
ent
anec
esi
taome
mbr
anas
emi
per
mea
bil
a,fl
uxdes
inge
,
l
i
chi
ddedi
al
iz
asi
omet
odadei
ndepar
tar
eaex
ces
uluidel
i
chi
d.l
i
chi
dul
dedi
al
iz
aper
mit
e
el
i
minar
eapr
odus
il
orr
ezi
dual
idi
nsi
nge.I
npl
us,c
ont
i
neogamades
ubs
tant
ecar
eaj
utal
a
c
orec
tar
eadez
echi
l
ibr
elorc
areaparc
arez
ult
atal
ins
ufici
ent
eir
enal
e.I
ndi
f
erentdet
i
pul
t
rat
ament
ului
pri
ndi
al
iz
a,s
copul
est
esas
eel
i
minepr
odus
iir
ezi
dual
isiex
ces
uldel
i
chi
d,s
ase
c
orec
tez
edez
echi
l
ibr
eleel
ect
rol
i
ti
lors
ipH-
ulor
gani
smul
ui
.

Dispozitivul utilizat reprezinta un sistem de tuburi capilare membra- nare, prin

care in timpul procedurii circula permanent singele. Pe linga aceste tuburi, in
directie opusa circula licidul de dializa (0ig. 5.&.9).
cema de principiu a unui dispozitiv pentru realizarea procedurii de dializa este

redata in 0ig. 5.'.

. Hemodializa este o metoda de tratament a bolii cronice de rinichi care consta in schimbul de apa si solviti intre
sangele bolnavului si o solutie cu o compozitie in electroliti analoga celei a plasmei normale ( solutie de dializa sau
dializant), printr-o membrana semipermeabila.Porii membranei semipermeabile permit moleculelor de apa si solvitilor 
cu greutate moleculara mica sa treaca din sange in solutia de dializa dar solvitii cu greutate moleculara mare cum ar 
fi proteinele si elementele figurate ale sangelui sunt retinute in sange.!" #n timpul dializei sangele curge de-a lungul
unei fete a membranei semipermeabile (sintetica sau semisintetica), in timp ce pe cealalta parte a membranei se
deplaseaza in contracurent, solutia cristaloida ( lichidul de dializa).$"

%biectivele tratamentului prin dializa sunt&

 '. ontrolul nivelurilor serice ale unui numar limitat de substante

!. entinerea balantei hidrice si electrolitice

$. orectarea acidozei metabolice

4$.Electroforea.Fortele care actioneaa asupra unei particule incarcate in

miscare intr#un mediu sub actiunea uniu cimp electric.

Fenomenul elctrocinetic, in care are loc miscarea orientate intr#un anumit mediu a perticulelor
incarcate electric, independent de provinienta lor(ioni, prticule coloidale, alte particule si bule de
ga in suspensie), sub actiunea cimpului electric exterior, se numeste electroforeza.
Electroforea a fost descoperita de F.;eiss in $=+.
*n dependenta de natura mediului in care are loc migrarea particulelor, purtatoare de sarcina,
sub actiunea cimpului electric se difera:
• Electroforea in coloane de lichid
• Electroforea in corpuri poroase(hirtie de filtru)
• Electroforea in gel

2supra unei particule de masa m si sarcina 23e, intr#un cimp electric omogen cu
intensitatea E , se exercita o forta Fe data de relatia:
 F e ZeE =

e# sarcina elementara
3# numarul sarcinilor elementare din particula
&irectia acestei forte corespunde directiei cimpului electric, cind particula poseda sarcina
 poitiva, in ca contrar, directia cimpului si cea a fortei sunt de sens opus. ub influenta
acestei forte, particula, conform legii de baa a dinamicii, obtine o miscare accelerata.
Concomitent creste si forta de frecare pe care o exercita mediul inconurator asupra
 particulei. aloarea fortei de frecare poate fi determinate conform legii lui to1es:
 F S 6 πηrv =

r# este raa prticulei

v# vitea particulei
4# coeficientul de viscoitate a mediului in care se misca particula.
&upa un scurt timp forta de frecare compenseaa forta electrica. &in acest moment,
miscarea accelerata se transforma in miscare uniforma. *n acest ca e adevarata relatia:

Ze Ze
 F e  F s sau ZeE
= = 6 πηrv v =  E ; M 
=
 6 πηr 6 πηr

@obilitatea particulei incarcate depinde numai de natura particulei, natura mediului,

temperatura.

22. 3obilitatea ionilor.$nitatile de masura a mobilitatii in sistemul 

si practica medicala
 @arimea, care se exprima prin raportul dintre vitea miscarii orientate a unei particule
incarcate intr#un cimp electric si intensitatea acestui cimp, se numeste mo5ilitatea particulei.
v
 M  =

 E

&aca E$, atunci sensul fiic al mobilitatii se determina de expresia @, adica
mobilitatea a particulei este o marime numeric egala cu vitea miscarii ei uniforme, sub
influenta cimpului electric a carui intensitate este unitara.

"nitatile de masura in cadrul electroforeei:

607S8 +m' -9 s-9
607 pract +cm' -9 s-9

2&. &eterminarea mobilitatii ionilor prin metoda electroforetica.

&educerea formulei de lucru.

@arimea, care se exprima prin raportul dintre vitea miscarii orientate a unei particule
incarcate intr#un cimp electric si intensitatea acestui cimp, se numeste mo5ilitatea
particulei.
V 
 M  =

 E

&aca E$, atunci sensul fiic al mobilitatii se determina de expresia @, adica
mobilitatea mobilitatea particulei este o marime numeric egala cu vitea miscarii ei
uniforme, sub influenta cimpului electric a carui intensitate este unitara.
2supra unei particule de masa m si sarcina 23e, intr#un cimp electric omogen cu
intensitatea E , se exercita o forta Fe data de relatia:
 F e ZeE=

e# sarcina elementara
3# numarul sarcinilor elementare din particular 
&irectia acestei forte corespunde directiei cimpului electric, cind particular poseda sarcina
 poitiva, in ca contrar, directia cimpului si cea a fortei sunt de sens opus. ub influenta
acestei forte, particular, conform legii de baa a dinamicii, obtine o miscare accelerate.
Concomitant creste si forta de frecare pe care o exercita mediul inconurator asupra
 particulei. aloarea fortei de frecare poate fi determinate conform legii lui to1es:
 F S 6 πηrV 
=

r# este raa prticulei

V# vitea particulei
4# coeficientul de viscoitate a mediului in care se misca particula.
&upa un scurt timp forta de frecare compenseaa forta electrica. &in acest moment,
miscarea accelerate se transforma in miscare uniforma. *n acest ca e adevarata relatia:

Ze Ze
 F e  F s sau ZeE
= = 6 πηrV  V 
=  E ; M 
=
 6 πηr 6 πηr

@obilitatea particulei incarcate depinde numai de natura particulei, natura mediului,

temperatura.

2'. 2paratul de electroforea. @odul de lucru.

&etermminarea mobilitatii ionilor prin metoda electroforetica:
# se umecteaa in solutie tampon trei beni de hirtie de filtru> benile de hirtie umectate se
trec in camera electroforetica,fiind aseate pe benile de sticla organica, astfel incit capetele
libere sa se cufunde in solutia tampon din cuve.
#se conecteaa sursa de curent la camera electroforetica si apoi la reteaua electrica si se lasa
sa treaca curentul prin beni 3#$+ secunde, stabilind, dupa indicatia voltmetrului, tensiunea
de lucru :  ("++#6++) 
#se intrerupe curentul cu autorul comutatorului de pe panoul frontal al redresorului>
se aplica amestecul solutiilor de FeCl" si CuCl4. -entru aceasta se folosesc fisiile inguste de
hirtie de filtru, care se tin de un capat cu penseta si se imbiba cu amestecul cercetat, apoi se
asaa pe benile de hirtie de filtru mai aproape de polul poitiv.
#se introduce din nou sursa de curent, fixind concomitent

timpul dupa cronometru. *n decursul experimentului tensiunea se mentine constanta.

*ntensitatea curentului variaa in limitele 4 #=m2. *n aceste conditii timpul necesar pentru
migrare este de 4+ # 43 minute>
#fixind timpul final, se deconecteaa redresorul> se scot benile de hirtie de filtru din camera
electroforetica, se asaa pe coala de hirtie de filtru si se reveleaa cu solutia colorant,
folosind pentru aceasta bastonasul de sticla cu tampon de vata la un capat. -e fond alb apare
electroforegrama alcatuita din doua fisii corespunatoare fractiunilor separate: albastru
 pentru ionii de fier si portocaliu pentru ionii de cupru-,
#se determina l, masurind distanta parcursa de ioni de la locul depunerii pina la milocul
fisiilor colorate respective>
#se determina d, masurind si adunind lungimea benii de ticla organica cu inaltimile de la
capetele ei pina la nivelul solutiei din cuve.

24. $tilizarea metodelor electrooretice in biologie si medicina.

@etoda electroforetica este folosita pentru separarea si analiHg proteinelor individuale si a
altor biopolimeri, a virusilor, if structurilor celulare supramoleculare, precum si a celulelor 
intregi. >
-rin aceasta metoda se studiaa componenta in proteine a diverselor lichide biologice ca,de
exemplu, singele, urina, sucul gastric etc. # factor important pentru diagnosticul diverselor 
maladiia
 mare importanta in diagnostica repreinta separarea electroforetica a  fermentilor  in
izofermenti si aprecierea cantitativa5 si calitativa a lor.
+
*n imunologie una dintre metodele frecvent utiliate este imunoelectroforeza # separarea
electroforetica a unui amestec de anticorpi sau antigen%
in fiioterapie, cu scop curativ, este folosita pe larg electroforea medicamentoasa.
@etoda curativa fiioterapeutica, in care se utilieaa curentul electric continuu pentru a
introduce substante medicamentoasele obicei sub forma de ioni) in organism prin piele sau
membrane mucoase, se numeste electroforea medicamentoasa (ionoforeza, ionoterapie
electrica, galvanoionoterapie, ionogalvanizare).
imultan cu electroforea medicamentoasa are loc si actiunea integrala asupra organismului
a curentului electric continuu # metoda denumita galvaniare.
Ca sursa de curent continuu pentru realiarea acestor doua metode se foloseste aparatul de
galvaniare care,din punct de vedere tehnic, repreinta un redresor de curent alternativ.
0a realiarea electroforeei medicamentoase intre electroi si piele se asaa tampoane
hidrofile,muiate in solutia substantelor respective. @edicamentul se introduce de la
 polul,sarcina caruia el o poseda:anionii de la catod, cationii de la anod.
#a dovedit ca unele substante introduse pe cale de inectii subcutanate se elimina repede pe
cind,daca sunt introduse pe cale electroforetica,eliminarea se face mai incet,asa ca substanta
isi poate exercita efectele ei terapeutice.&e exemplu,litina incepe sa se elimine prin urina la
o ora de la inectare, pe cind introdusa prin electroforea nu incepe sa se elimine decit dupa
46 de ore, si eliminarea dureaa timp de citeva ile.
. Electroforea este o metoda maora pentru separarea fractiunilor proteice din serul sanguin.
erul sanguin se prelucreaa cu o solutie tampon cu reactie alcalina in reultatul careia
 particulele proteice se incarca negativ.&e aceea in camera electroforetica picatura de ser 
 prelucrat se depune cu micropipeta pe o pelicula de celuloid, acoperita cu un strat subtire de
gel, mai aproape de electrodul negativ.-roteinele,devenind ioni negativi,migreaa spre
anod,insa cu diferite vitee din caua

4.Emiterea si absorbtia radiatiei electromagnetice de catre atom. pectre de

emisie si spectre de absorbtie.
 0iecare atom in dierite situatii poate emite sau absorbi radiatii cu anumite lungimi
de unda, numite linii spectrale ,care sunt proprii numai lui.1iniile spectrale sint
cauzate de confguratia electronica a atomului carui apartin.
 otalitatea radiatiilor de dierite lungimi de unda pe care un atom (sau o molecula)
este capabil sa le emita, atunci cind li se urnizeaza energie din exterior, poarta
numele de  spectrul de emisie al atomului respectiv se caract prin prezentza unor linii
luminoase plasate pe ond intunecat

 otalitatea radiatiilor de dierite lungimi de unda absorbite de un anumit atom (sau

molecula) atunci cind se examineaza intr-un spectru continuu poarta numele de
 spectru de absorbtie prez unor linii intunecate plasate pe ondul unui spectru de emisie
continuu, iar partea de spectroscopie care se ocupa de aceste spectre se numeste
 spectroscopie de absorbtie

4.&ispersia luminii. @ersul raelor prin prisma. Formula pentru unghiul de

deviatie a raei monocromatice.
Dispersia luminii: Dispersia
luminii este enomenul de descompunere prin reractie a luminii albe in ascicule de
lumina colorate dierit. 8ceste culori alcatuiesc spectrul luminii albe si sunt: rosu,
oran!, galben, verde, albastru, indigo si violet. *umina provenita de la soare este alba.
#saac +eton a descoperit acum $ de ani, cu autorul unei prisme, ca lumina alba este formata din
mai multe fascicule colorate diferit.Prisma optica este un mediu omogen si transparent, marginit de
doua fete plane si neparalele. *a trecerea prin prisma, lumina se descompune in fascicule colorate.
Fasciculele colorate trec prin prisma cu viteze diferite, de aceea ies din prisma sub unghiuri diferite.
>&ispozitivele ce realizeaza dispersia -risma( din cuart,sare gema, sticla)> pectroscopul >
retea de defractie > sIstem polariator Janaliator 
&ispersia are loc din caua ca vitea de propagare a luminii in acelasi mediu depinde de
lungimea de unda.Cu micshorarea lungimii de unda(de la rosu la violet) vitea se mi1shoreaa,
iar indicele de refractie respectiv se mareshte.&ispersia se manifesta mai pronuntat la trecerea
luminii albe printro prisma din sticla grea,care da o diferenta esentiala dintre indicii de refractie
 pentrudiferite lungimi de unda.
Fiecare raa monocromatica la trecerea prin prisma este deviata de la directia initiala cu un
unghi &,a carui valoare este:
&(n4#n$)2, unde $#indicele de refractie a mediului, n4#indicele de refractie a materialului
 prismei, 2#unghiul prismei
.
 4=.Elementele constructive ale unui spectroscop cu doua tuburi.
 escrierea spectroscopului cu doua tuburi

pectroscopul cu.doua tIburi este format dintr -0 prisma optica - si doua tuburi # colimatorul D
si luneta 0 (Fig> $.6).

-risma serveste pentru obtinerea dispersiei luminii. Compoitia ei trebuie sa corespunda

domeniului in care lucram (sticla obisnuita K pentru viibil, cuart # pentru ultraviolet, sare
gema # pentru infrarosu). pectroscopul folosit in laborator contine o prisma din sticla
obisnuita.
Colimatorul D este construit dintr#o lentila convergenta 0 si o fanta reglabila F, aseata in
focarul lentilei. Colimatorul e menit sa trimita pe fata de incidenta a prismei un fascicul
ingust de rae paralele. Fanta se regleaa astfel, incit sa se asigure o finete corespunatoare
liniilor spectrale observate si concomitent o luminoitate suficienta.
0uneta 0 este formata dintr#un sistem obiectiv 02 orientat spre prisma, si un ocular 03,
 prin care priveste observatorul. -entru a aduce succesiv liniile spectrale in cimpul de
vedere, luneta se poate roti in urul unei axe verticale.
 -entru a se obtine imaginea clara a spectrului, ocularul se deplaseaa in axul longitudinal
al lunetei, in functie de ochiul observatorului.

4?.Etalonarea spectroscopului.@odul de lucru

etalonarea spectroscopului consta in stabilirea unei dependente intre diviiunile scarii
graduate si lungimile de unda ale radiatiilor.*n acest scop se utilieaa surse care emit
radiatii cu lungimi de unda cunoscute si distribuite in tot domeniul spectral viibil.Fiecare
linie spectrala se fixeaa succesiv in dreptul indicatorului,inregistrinduse de fecare data
unghiul respectiv de pe scara gradata a spectroscopului. diviiune pe scara oriontala
este $ grad iar pe scara tamburului +.+4 grade.'lterior se cosntrueshte curba de etalonare
 pe hirtie milimetrica.'nind printro linie continua toate punctele se obtine o curba de
etalonare a spectroscopului.

"+.2nalia spectrala calitativa si cantitativa. *mportanta analiei spectrale in

 practica medicala

+naliza spectrala Fiecare atom in diferite situatii poate emite sau absorbi radiatii cu
anumite lungimi de unda, numite linii spectrale, care sunt proprii numai lui. 0iniile
spectrale sunt cauate de configuratia electronica aatomului caruia ii apartin.

@etoda fiica de analia, utiliata pentru determinarea compoitiei chimice a

diferitelor substante, cu autorul spectrelor se numeste analiza spectrala calitativa

+naliza spectrala cantitativa se baeaa pe faptul ca intensitatea liniilor spectrale

este proportionala cu concentratia elementului respectiv.
&omeniile de utilizare 2paratele de analia spectrala sunt frecvent utiliate la
cercetarea medico#biologica pentru studiul structurii chimice a diverselor molecule
organice. 2minoaciii si aciii nucleici preinta beni caracteristice, dependent de doarea
lor in solutii.
2nalia spectrala calitativa este larg folosita in domeniul medicinii pentru identificarea
urmelor de singe si stabilirea cauelor diverselor intoxicatii. 2ceste analie au la baa
faptul ca hemoglobina si derivatii sai au spectre de absorbtie caracteristice.
 varianta a analiei spectrale cantitative de emisie este metoda de doare flamfotometrica
a unor ioni alcalini din produsele biologice. 2ctualmente in laboratoarele clinice sunt de
stricta necesitate spectrofotometrele pentru identificarea unor substante, precum si pentru
constatarea reultatelor unor reactii de laborator.

"$.Emisia spontana si stimulata. *nversiunea populatiilor 

Daca electronul revine de la sine , spontan, pe nivelul energetic initial, enomenul se
numeste emisie spontana
Daca un electron este obligat, sub actiunea unei cause externe, sa revina pe nivelul
i, dupa un timp mai scurt, atunci enomenul se numeste emisie stimulate
0enomenul prin care ma!oritatea a atomilor mediului activ laser se aa in stare
energetic superioara sa numeste inversiunea populatiilor

"4.-ompaul fotonic.olumul substantei active ca reonator. @ecanismul de

functionare a laserului cu ga.

-rocesul prin care are loc transmiterea de energie necesara pentru realiarea inversiunii
 populatiilor se numeste pompa6 fotonic sau optic.

Volumul su5stantei active ca rezonator : &upa obtinerea inversiunii populatiei,

drept initiator al procesului de emisie stimulata poate servi chiar unul din fotonii emishi de
un atom excitat al mediului activ laser,care la rindul sau, stimulea producerea altor 
fotoni.-entru a evita pierderea spre exteriorul mediului activ a primilor fotoni stimulati si
totodata pentru a lungi traiectoria acestora prin mediul activ, in vederea deexcitarii
stimulate a unui numar cit mai mare de atomi, se impune existenta unei cavitati
reonante.Cavitatea reonanta obliga fotonii sa ramina un timp mai indelungat in multimea
de atomi excitati, asigurind astfel o amplificare a radiatiei. astfel de cavitate poate fi
constituita dintrun sistem de 4 oglini,riguros paralele,cu rol de a reflecta cea mai mare
 parte a fotonilor mediului activ laser.'na dintre oglini, numita oglinda de extractie, are un
coeficient de reflexie mai mic decit cealalta oglinda,permitind iesirea fasciculului laser din
cavitatea reonanta.

*n esenta, se poate considera reonatorul laser ca fiind un sistem cavitar in interiorul caruia
se gaseste plasata substanta activa laser. 0a nivelul acestui sistem au loc mari procese de
amplificare energetica de tip 9E@F (biochimic, electronic, magnetic si fotonic), procese
urmate de o emisie laser, in fronturi succesive.#############LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL)


ecanismul de functionare a laserului cu 'az (*e!Ne) -entru a obtine inversiunea

 populatiilor, deseori in calitate de mediu activ laser, este folosit un amestec a doua
gae . in selectarea gaelor unul dintre criteriile necesare este ca ambele sa posede
nivele energetice egale, sau cel putin foarte apropiate. -ompaul fotonic se realieaa
 prin descarcarea electrica in amestec.
in laserul cu heliu#neon rolul gaului de baa apartine atomilor de neon, iar rolul gaului
adaugat atomilor de heliu.
-rin ciocnire are loc transfer de energie de la atomii de heliu la atomii de neon, obtinindu#
se popularea nivelului metastabil. 8ranitiile stimulate in cavitatea reonanta produc
fasciculul laser. @entionam ca pentru fiecare amestec de gae, care pot servi ca mediu
activ laser, exista o anumita valoare a intensitatii curentului de descarcare electrica, la care
se asigura cea mai inalta inversiune a populatiilor.
 7eliu eon

Stare de repaus

Fig. 4+.3.

chema de principiu a unui laser cu 7e#e este repreentata in Fig. 4+..

Ferestrele 9re!ster oaca un rol deosebit in constructia laserelor cu ga, asigurind:
evitarea pierderilor energetice ale radiatiei la iesirea si intrarea in tubul de descarcare
electrica>
 polariarea fasciculului laser intr#un anumit plan> schimbarea tubului de descarcare
electrica, in ca de defectare, cu pastrarea oglinilor reonatorului laser, care sunt cu mult
mai costisitoare.

Cele expuse mai sus pot fi demonstrate experimental

"".-roprietatile si caracteristicile principale ale radiatiei laser. 2plicatia

radiatiei laser in cercetarile biofiice si practica medicala.
$roprietatile si caracteristicile principale ale radiatie Laser :
Coerenta exprima proprietatea radiatiei laser de a emite fascicule sinfazice, cu alte cuvinte,
totalitatea razelor laser va fi emisa in acelasi timp, caracteristica ce nu este proprie luminii
naturale
monocromaticitate # proprietatea radiatiei laser de a avea o singura lungime de unda pentru
toti fotonii constituenti>
directionalitate # proprietatea radiatiei laser de a avea o directie bine stabilita> pentru
fiecare fascicul laser dupa o anumita distanta>
stralucirea # proprietatea radiatiei laser de a avea o densitate energica mult superioara unei
surse clasice de lumina.
in plus, alte caracteristici concrete cum ar fi: lungimea de unda, puterea, durata si frecventa
 pulsurilor, intensitatea radiatiei, care pot fi variate fie la o anumita sursa, fie schimbind
sursa laser, fac acest tip de radiatie potrivit pentru o multitudine de aplicatii medicale.
&upa modul de functionare laserele pot fi:
cu emisie continua # lasere care emit o unda continua: se foloseste abreviatia c! de la
Mcontinous !aveN din englea> de obicei, pentru acesti laseri se mentioneaa puterea (in
<)>
in pulsuri # lasere a caror emisie este caracteriata de o anumita durata de emisie, numita
durata a pulsului, dar si de o anumita rata de repetitie a pulsurilor> pentru acesti laseri se
mentioneaa energia (in B), puterea unui puls (in <), durata unui puls (de la sute de
microsecunde la eci de femtosecunde), frecventa sau rata de repetitie (de la citiva 7 la
17).
 *nteractiunea radiatie laser cu substanta poate sa produca o serie de efecte.
 Efectele distructive se manifesta ca urmare a concentaarii unei energii foarte mari in ona de
impact a radiatiei laser cu substanta.*naceste locuri se produce un adevarat soc termic,deoarece
se pot obtine cresteri de temperatura de ordinul milioanelor de grade.
Efecte neliniare ale interactiunii luminii cu substanta se manifesta in caul radiatiei laer.2stfel
sunt destinse urmatoarele efecte: termic, fotobiostimulent si fotochimic. *n functie de temperatura
atinsa de contactul cu tesaturile, se pot produce doua tipuri de efecte termice: coagularea (pentru
temperaturi cuprinsO intre + si $++PC) si volatiliarea (pentru temperaturi mai mari de $++PC).

inca de la inceputul aparitiei sale laserul si#a gasit numeroase aplicatii, care an de an, cuprind
noi domenii de activitate (meteorologie, prelucrarea si transmiterea informatiei, holografie, cibernetica
etc.). 8otodata, se observa o crestere tot mai insemnata + aplicatiilor laserului in domeniul
medico#biologic.

+plicatia radiatiri laser in cercetarile 5iofizice si in practica medicala

*nteractiunea radiatiei laser cu substanta poate sa produca o serie de efecte:
7fecte distructive se manifesta ca urmare a concentrarii unei enegii foarte mari in ona de
impact a radiatiei laser cu substanta.*n aceste locuri de produce un adevarat Qsoc termicR,
deoarece se pot obtine cresteri de temperatura de ordinul milioanelor de grade.
7fectele nelineare ale interactiunii luminii cu substanta se manifesta in caul radiatiei laser , al
carui cimp electric este comparabil ca intensitate cu cimpurile electrice intraatomice.
*n medicina , introducerea laserului permite devoltarea unor tehnici medicale care sa
inlocuiasca mai eficient tehnicile conventionale sau sa creee noi modalitati de investigatie Il
tratament. 2stfel, cu autorul unui dispoitiv laser care emite in infrarosu se pot face determinari
ale diferitelor substante din singe fara sa se apelee la obisnuita metoda a recoltarii unor probe
do singe. &ispoitivul permite masurarea precisa si rapida ti continutului de  glucoza, grasimi
(colesterol), de acid uric si de alcool (etanol) din singe, ceea ce ofera posibilitatea depistarii precoce
a unor boli (tuberculoa, diabet etc.).

*n chirurgie si microchirurgie  laserul este folosit in tratarea glioamelor, la desprinderea unor 

tumori de pe principalele vase de singe, la vaporiarea unor tumori din ventricule, la extirparea
unor tumori cerebrale intens vasculariate, la exciia nevroamelor, la repararea, anastomoarea
(sudura) unor vase de singe, la detasarea muschilor de os, la endoscopia clinica pentru
controlarea hemoragiilor gastrointestinale, pentru cicatriarea ulcerului stomacal etc.
u autorul acestei noi tehnici chirurgicale, in care raa laser are rolul bisturiului clasic, se evita
unele influente negative asupra tesuturilor din ur. *nterventiile operatorii sunt nesingerinde , nu
apar complicatii postoperatorii, dar si alte avantae.
 %
*n oftalmologie laserul este folosit in retinopatia diabetica, la ocluiile vaselor retiniene, la
 prevenirea si extinderea hemoragiilor, la delipiri sau rupturi retiniene, in chirurgia tumorilor 
 pleoapei, la unele forme de cataracta si glaucom.
 %
*n otorinolaringologie laserul permite tratarea unor afectiuni patologice prin fotocoagulare sau
vaporiare ca, de exemplu, in caul papilomatoei laringiene, a nodulilor vocali, a polipilor 
corilor vocale, la inlaturarea unor formatiuni tumorale benigne.
'n alt domeniu de aplicabilitate a laserului este in dermatologie, unde se utilieaa atit efectul
termic cit si cel fotobiostimulent si fotochimic, unele dintre indicatii fiind inca in stadiu de
cercetare.
*;
Fotocoagularea si vaporiarea cuperoei, la inlaturarea tumorilor cutanate benigne si maligne
 precum si in tratarea altor afectiuni dermatologice.
Cercetarile privind utiliarea laserului in ortopedie si traumatologie au pus in evidenta un efect de
stimulare a troficitatii tesuturilor, cicatriat si antiinflamator. Ca urmare, radiatia laser este
indicata in tratarea unei serii intregi de afectiuni: artroe posttraumatice si reumatismale,
 periartrite calcare, osteoporoe, intirieri de consolidare, discartroe s i spondiloe si altele.
erapia cu autorul radiatiei laser presupune o gama variata de dispoitive laser c'
caracteristici functionale ptime pentru un tip c@ afectiune. &intre dispoitive laser utiliate
in domeniul medical se remarca laserul cu C 2, laserul cu 7e#e, laserul cu 2r si altela9
&esigur, in unele cauri, utiliarea laserului nu poate inlocui tehnicilfll terapeutice
considerate clasice, dar le completeaa si le amplific@ posibilitatile prin finete, preciie,
rapiditate si eficacitate.

"6.&ifractia luminii. ;eteaua de difractie

Diractia poate f defnita si ca enomenul de ;ocolire<
d e c a t re l u m i n a a obstacolelor atunci cind dimensiunile acestora
sunt comparabile cu lungimea de unda a radi at ii lo r in ci de nt e si
implica modifcarea repartitiei spatiale a intensitatii unei
un de datorita obstacolelor
%eteaua de difractie # este un sistem format dintr#un numar mare de fante realiate
intr#un plan opac, fante ce sunt identice, paralele, apropiate si egal departate intre ele.
-ractic reteaua de difractie se obtine prin trasarea unui mare numar de girieturi pe o
 placa de sticla, sau alt material transparent, pe metale, etc.

"3. &eterminarea lungimii de unda, frecventei si energiei unei cuante de

radiatie laser.
".;adioactivitatea. 8ipuri de deintegrari nucleare. radiatii nucleare
 %adioactivitatea este un fenomen fiic prin care nucleul unui atom instabil, numit si
radioiotop, se transforma spontan (deintegreaa) degaind energie sub forma de radiatii
diverse (alfa, beta sau gama), intr#un atom mai stabi

tipuri de dezinte'rari

&ezinte'rare alfa  produce un nucleu al atomului cu numar de ordine cu 4 mai mic si

numar de masa cu 6 mai mic.

Dezintegrarea beta este procesul prin care nucleul atomic emite particule beta
(electron sau pozitron) pentru a obtine numaul optim de protoni si neutroni. /xista doua tipuri de
dezintegrare beta si

&eintegrare betaS : se produce cind nucleul are un exces de protoni in raport cu numarul
neutronilor. beta plus (β+) cind se emite un pozitron

: beta minus ( 
 β-) cind se emite un electron

Razele gama, produsul dezintegrarii gama, sunt cele mai periculoase pentru om
dintre toate radiatiile descrise aici. 8cestea sunt de apt otoni din aara spectrului
vizibil si pot f gasiti in cadrul spectrului electromagnetic in zona recventelor oarte
mari, ceea ce inseamna ca au energii mari.n ma!oritatea cazurilor radiatiile gama
rezulta din dezexcitarea nucleului provenita de la dezintegrarea ala sau beta.
 Conventional radiatiile nucleare se impart in doua 'rupe
# radiatii formate din particule incarcate electric, la care apartin: protonii <P, electronii e, poitronii
e si particulele a.
# radiatii formate din particule neutre, la care apartin: neutronii +TU, cu masa de repaus diferita de
ero si fotonii I, cu masa de repaus nula.

".0egea deintegrarii radioactive. Constanta de deintegrare. -erioada de

inumatatire
1egea dezintegrarii radioactive arata cum numarul nucleelor nedezintegrate ale
unei substante radioactive date descreste in timp = > =+ ? 2@tA
= .... numarul nucleelor nedezintegrate
 =+ ... numarul initial de nuclee
 t .... timp
  .... perioada de in!umatatire

Probabilitatea de dezintegrare a unui nucleu in unitatea de timp este B si se

numeste constanta de dezintegrare. $nitatea de masura in . este s-*

0e numeste 1timp de injumatatire2 timpul necesar pentru ca substanta initiala sa se diminueze pina
la umatate. 3impul de inumatatire al unei substante este o caracteristica invariabila, intrinseca a
acesteia.

"=.2ctivitatea substantelor radioactive. 'nitatile de masura. Fondul

radioactiv.
 ;adiatia de fond # radiatii radioactive, care este preenta in lume din surse naturale si antropice, in
care persoana isi are resedinta. Evitarea expunerii la radiatii nu este posibila. ;adiatia de fond a -amantului
este format din urmatoarele component :radiatiei cosmice>radiatii de la pamint in crusta lui, aer si alte
obiecte de mediu ale radionucliilor naturali>radiatii de la artificiali

"?.&etectoare de radiatii nucleare. Contorul eiger#@uller.

 Principiul de functionare a detectoarelor de radiatii nucleare

 etectorul de radiatii nucleare este un sistem care pune in evidenta particulele nucleare, permite
determinarea numarului lor,precum si a unor caracteristici, cum ar fi energia sau masa.
&upa principiul de functionare detectoarele se impart in:
$) &etectoare care se baeaa pe fenomenul de ionizare in gaz. 0a trecerea unei particule
incarcate prin gaul detectorului se produc perechi ion#electron colectate de doi electroi, la care
se aplica o diferenta de potential.
'n astfel de detector este camera de ionizare. &iferenta de potential dintre electroi trebuie sa
fie suficient de mare pentru a exclude recombinarea ionilor formati. chema de principiu a unei
camere de ioniare este data in Fig. 44.4. in lungul traiectoriei particulei nucleare incarcate, care
strabate gaul camerei, se produc ioni poitivi si electroni care sunt diriati spre electroi.
Curentul obtinut pe electrodul colector este amplificat si masurat. Curentul de ioniare este
 proportional cu numarul total de perechi ion#electron, creati de particule in unitatea de timp. *n
 camerele de ioniare curentul este mic, fapt ce duce la sisteme de inregistrare complicate. &e
aceea mai frecvent se utilieaa alt detector cu ga # contorul eiger#@iiller. chema acestui
detector este data in Fig. 44.". Contorul este format dintr#un condensator cilindric inchis intr#un
tub de sticla. 2nodul este un fir foarte subtire, catodul este un cilindru metalic sau o pelicula
metalica, depusa pe peretele interior al tubului. Electroii sunt legati la o diferenta de potential
de citeva sute de volti. &in caua constructiei sale, cimpul electric in vecinatatea anodului este
foarte intens. 0a trecerea particulei nucleare incarcate, in gaul din interiorul contorului, se
 produc perechi ion#electron. Electronii sunt puternic accelerati in cimpul intens al firului central
si produc la rindul lor ioniarisecundare. *n acest fel, se formeaa o avalansa de ioni si
electroni.

*n circuit apare un curent de descarcare de scurta durata. Curentul care trece prin circuit
 produce la bornele reistorului ; o cadere de tensiune care este amplificata si inregistrata.
2cesta este impulsul de tensiune care se obtine la trecerea unei particule incarcate prin contor.

-articulele sunt numai numarate, detectorul nu permite determinarea altor proprietati ale
 particulelor.

4) &etectoare care se baeaa pe aparitia scintilatiilor, produse  in substanta detectorului de catre

radiatia ionianta.
1 =
Este vorba de a acumula radiatia emisa de atomi radioactivi si de * a o transforma in
semnale electrice. -entru realiarea acestei operatii, * se utilieaa un cristal de iodura de sodiu
 ai , activat cu taliu 8*  alipit la un fotomultiplicator (F.@.), ansamblul constituind uni
scintibloc (Fig. 44.6)
;olul cristalului este de a transforma fotonii V sau I in fotoni ai i radiatiei ultraviolete
('..), pentru care fotocatodul are sensibilitate5 maxima.
Fotonii '. ., actionind asupra fotocatodului dau nastere lai electroni, care in continuare
sunt accelerati si multiplicati de dinodeB
 provocind o avalansa electronica pe anodul colector. 'n impuls electronic, este asfel obtinut
 pentru fiecare foton captat pe cristal.
") &etectoare care se baeaa pe fenomenul de formare de  perechi electron-gol  in cristale
 semiconductoare (Fig.44.3)
 Fig. 44." chema de principiu a unui contor eiger#@uller.

fotocatod

Fig. 44.6 Vchema de principiu a unui detector cu scintilatie.

Fig.44.3

 umarul de perechi electron#gol este proportional cu energia particulei. -urtatorii de

sarcina, colectati prin aplicarea unei diferente de potential, formeaa un impuls al carui
amplitudine este proportionala cu energia particulelor inregistrate.
 6+.&eterminarea fondului radioactiv si a activitatii unei substante
radioactive cu instalatia de tipul /!8

6$.cara radiatiilor electromagnetice. 0umina nepolariata si plan

 polariata.
Spectrul radiatiilor electroma'netice 'ndele electromagnetice ale caror lungimi de unda sunt
cuprinse intre intervalul de la $+ pina la $+ nm alcatuiesc spectrul optic.  portiune mica din
acest domeniu (+#6++nm), perceputa cu ochiul omului, repreinta spectrul viibil sau simplu
lumina.
Lumina nepolarizata *n orice sursa de lumina undele sunt emise de miliarde de atomi, care
sunt orientate haotic, si de aceea oscilatiile vectrorului de lumina se efectueaa in plane
diferite. astfel de lumina se numeste naturala.
Lumina plan polarizata 0umina in care oscilatiile tuturor vectorilor de lumina au loc numai in
 plane paralele se numeste lumina plan polariata sau liniar polariata
 64.Fenomene fiice in care are loc polariarea luminii. &icroismul.

9irefrigenta: prin dubla refractive apar doua rae polariate, avind plane de vibratie
 perpendicular 
#raa ordinara, raa ordinara care se supune legilor refractiei
#raa extraordinara care nu se supune legilor refractiei.
&icroism proprietatea unor substante birefrigente de a absorbi o raa mai mult decit pe alta se
numeste dicroism.C

6".&ispoitive de polariare. -risma icol (nicolul). -olaroidul

 66.ubstante optic active. 'nghiul de rotire specifica.

Su5stante optic active 'nele substante (in majoritate organice), datorita preentei unuia
sau mai multor atomi de C asimetrici, poseda proprietatea de a roti planul de polariare a
luminii incidente. 2stfel de substante se numesc substante optic active, iar proprietatea lor 
de a roti planul de polariare a luminii # activitate optica.
"n'hiul de rotire specific Ca este ungiul de rotire specifca a substantei optic
active, care se determina conventional la temperatura de 2+ E si pentru
lungimea de unda leamda>467,' nm (linia galbena D a acarii de sodiu) si se
noteaza astel:

'*.

63.Constructia polarimetrului.-olarimetria

-olarimetria: @etoda de analia calitativa si cantitativa a diferitelor substantei

optic( active, in care se foloseste lumina polariata, se numeste polarimetrie .

Constructia polarimetrului -olarimetria este baata pe masurarea unghiului cu care o anumita

cantitate de solutie a substantei optic active roteste planul luminii polariate.
2paratele utiliate pentru masurarea unghiului de rotire al planului de vibratie al luminii
 polariate se numesc polarimetre.
*n Fig.$=. este repreentata schema optica a unui polarimetru
Cel mai simplu polarimetru consta din doi nicoli identici polariorul - si analiorul 2. ubstanta
optic activa se introduce in tubul 8. ;otirea analiorului necesara pentru restabilirea aceluiasi
cimp (de obicei a cimpului uniform intunecat ), care a fost stabilit in lipsa substantei, ne da unghiul,
cu care substanta optic activa a rotit planul de polariare al luminii.

&eoarece nicolii costa scump, in unele polarimetre in calitate de polarior si analior se folosesc
 polaroiii.
6.*mportanta luminii polariate in cercetarile biologice si practica medicala

rganismele vii sunt alcatuite, in mare masura, din substante optic active ( hidrati de
carbon, albumine si aminoacizii din componenta lor, hormoni etc.). -entru studierea
acestor substante, de obicei, se foloseste lumina polariata, de aceea lumina polariata este
aplicata pe o scara larga in biologie si medicina, in particular, la determinarea activitatii
optice a albuminei din serul sanguin, cu scopul de a diagnostica cancerul, sau in clinica
 practica la determinarea concentratiei glucoei si albuminei in urina la bolnavii de diabet.

-olarimetria se aplica nu numai pentru determinarea concentratiei solutiei, ci si ca metoda

de studiere a transformarilor structurale, in particular, in biofiica moleculara.
 0icroscopia polarizanta serveste la determinarea iotropiei si aniotropiei optice a
diferitelor elemente histologice, precum si la verificarea lor: lame osoase, fibre de
colagen, cromatina, mielina, fibre nervoase, cartilae, discuri intunecate ale fibrelor
musculare.
0umina polariata poate fi aplicata la studierea modelelor, pentru aprecierea tensiunilor 
mecanice, care apar in tesuturile osoase.
2paritia vietii a necesitat sintea naturala a compusilor optic activi. 2ctualmente in
laborator se pot obtine substante optic active, in afara actiunii organismelor vii, numai
 prin fotosintea in lumina circular polariata. (Se numeste lumina circular polarizata
lumina la care e&tremitatea vectorului de lumina descrie un cerc).

6.2bsorbtia luminii. 0egea lui 9ouguer#0ambert .

+5sor5tia luminii Fenomenul, in care are loc atenuarea intensitatii luminii la trecerea prin
orice substanta in reultatul transformarii energiei de lumina in alte forte de energie, se numeste
absorbtia luminii
 Le'ea lui /ou'uer!Lam5ert stabileste ca intensitatea luminii (sau fluxul de lumina), la
trecerea printr#un strat de substanta omogena, se micsoreaa odata cu marirea grosimii strarului
dupa legea exponentiala.: & d=
  & 
' ed 

Unde: & 'intensitatea luminii incidente * & d Jintensitatea luminii care a trecut printr#un strat de

substanta cu grosimea d> e baa logaritmului natural 0!coeficientul de absorbtie al substantei M#
M indica micsorarea intensitatii luminii

6=.0egea lui 9eer . 0egea lui 9ouguer#0ambert#9eer.

.Le'ea lui /eer

Cercetind a5sor5tia luminii monocromatice, in solutii colorate cu concentratii mici, intr!un

solvent a5solut transparent pentru radiatia monocromatica, +eer  a sta5ilit

9) absorbtia luminii monocromatice in solutiile colorate are loc

conform legii lui 2ouguer-%ambert
') coeficientul monocromatic de absorbtie al solutiilor 
colorate depinde direct proportional de concentratie1 : unde:  ?@  > 
coeficientul monocromatic de absorbtie pentru solutia cu concentratia molara unitara
(coeficientul molar $ monocromatic de absorbtie).
Le'ea lui /ou'uer!Lam5ert!/eer

Substituind formula legii lui 2eer  in formula legii lui 2ouguer-%ambert, obtinem

 formula ce e&prima legea lui 2ouguer-%ambert - 2eer, care
caracterizeaza absorbtia luminii in solutii colorate de
concentratii mici.
A

*n caul solutiilor biologice , care contin mai multi solviti aceasta lege are o forma mai generala:

6?.Coeficientul de transmisie optica (transparenta) si extinctia (densitatea

optica) a solutiei.
%aportul dintre intensitatea luminii care a trecut prin su5stanta sau solu tia data si
intensitatea lumini  incidente se numeste coeficient de transmisie optica (transmisie,

transparenta) a su5stantei.

Coeficientul de transmisie optica (transparenta) al substantei determina ce parte din fluxul de

lumina trece prin substanta (solutia) data si se exprima in W.

Lo'aritmul natural al marimii inverse coeficientului de transmisie optica se numeste

e,tinctia (densitatea optica) su5stantei .> Extinctia este o marime fotometrica ce
caracterieaa masura in care lumina este absorbita de substantele prin care ea trece.

3+.chema si pricipiul de lucru al colorimetrului fotoelectric.

@odul de lucru
Constructia colorimetrului : -rincipiul de lucru al colorimetrului fotoelectric poate fi
explicat pe baa schemei celui mai simplu colorimetru fotoelectric repreentata in
Fig.4$.6.

)olutia cercetata se toarna in cuva D. 0umina de la sursa .

trecind prin filtrul F si cuva D cu , cade pe celula
fotovoltaica CF. 0a bornele celulei fotovoltaice este init
galvanometrul , devierea acului caruia este proportionala cu
marimea fluxului de lumina care trece prin solutie.
 3$.@etoda fotocolarimetrica si aplicarea ei in medicina
Cele mai multe substante absorb lumina selectiv. &in raa policromatica se absorb numai
anumite lungimi de unda, caracteristice substantei cercetate.
3
-rin urmare, coeficientii de absorbtie 1 X   si Y X   , depind de 0ungimea de unda
pectrele de absorbtie sunt surse de informatie despre compoitia si structura substantelor
si, de aceea, analia lor preinta o metoda principala de studiere a diverselor proprietati ale
substantelor inclusiv si ale mediilor biologice
 4naliza spectrelor de absorbtie se aplica in medicinade e&emplu, la determinarea saturatiei
 singelui cu o&igen, metoda numita o&ihemometrie. 4ceasta metoda se bazeaza pe variatia spectrului de
absorbtie al singelui in functie de saturatia lui cu o&igen.
 -e baa fenomenului absorbtiei luminii s#au elaborat diferite metode fotometrice de
studiere a solutiilor colorate, in particular, colorimetria de concentratie,  care repreinta un ca
 particular al fotometriei si se aplica la determinarea concentra tiei solutiilor colorate.
 0etoda fotocolorimetrica are o deosebita importanta in studierea microelementelor (substante care se
contin in cantitati foarte mici in componenta singelui si in diferite tesuturi ale organismului
omului). /u ajutorul colorimetrului fotoelectric se poate determina concentratia microelementelor cu o
e&actitate cuprinsa in limitele (9B -C-9B-D ) g$l 

34.*mpedanta electrica a tesuturilor biologice. &ispersia impedantei.

Coeficient de polariare.

*mpendanta electrica a tesuturilor biologice:  unde,

$/!C#reactanta capacitiva, r#reistenta activa

Fenomenul variatiei impedantei tesuturilor vii in dependenta de frecventa curentului

electric se numeste dispersia impedantei .

&eseori in loc de a construi curba de despersie se determina coeficient de

polarizare DZ[min/Z[max
'nde: 39min#impendanta tesutului pentru frecventa minima a curentului electric> 39ma:!
impendanta tesutului pentru frecventa maxima a curentului electric

3".;adiatiile ioniante.radiatiile ioniante corpusculare si electromognetice

Fadiatiile ionizante sunt radiatiile care au proprietatea de a ioniza
materia asupracareia acti oneaz a de oarece la l ocui impac tulu i
ele cedeaza energiile mari pe care
le poarta. a urmare, prin interactiunea cu substratul iradiat,
rez ul ta pa rtic ul e in ca rca te electric sau pereci de ioni si ruperea
legaturilor moleculare.
Radiatiile corpusculare sunt compuse din particule de
substanta avand o anumita energie cinetica
;adiatiile ioniante corpusculare au o capacitate de penetratie redusa:
4
radiatiile a pot strabate doar distante foarte mici, aproximativ +.$ mm in aer sa u te su tu ri , ce a
mai mare parte diniie ele fiind retinute in stratul cornos al pielii
pre deosebire de radiatiile corpusculare, radiatiile ionizante
electromagnetice auo oarte mare capacitate de penetratie, ele pot