Curs 4 PD 30.03.

2007

WIPPSI – R
(Scala de inteligenţă a lui Wescher pentru copii şi preşcolari şi şcolari mici)

- publicată pentru prima dată în 1907

- prima revizie în 1989, realizată de un colectiv în frunte cu J. Gyurke
Acest test este pentru copiii între 3 ani-7 ani şi 3 luni. Revizia extinde scala cu un an
în jos şi cu un an în sus.
Conţinutul: regăsim cele trei scale – verbală, de performanţă şi globală.
Scala verbală este compusă cinci subteste care reprezintă structura de bază a scalei:
- 2 informaţii
- 4 înţelegere
- 6 aritmetică
- 8 vocabular
- 10 similitudini
Scala de performanţă:
- 1 asamblarea obiectului
- 3 desenul geometric
- 5 cuburi
- 7 labirintul
- 9 completarea imaginii
Ordinea de prezentare a subtestelor este cea dtaă de numere, se începe cu un
subtest din scala de performanţă.
Subteste suplimentare:
- scala verbală: subtestul propoziţii
- scala de performanţă: "cuiele animalului" (casa animalului)

Obiectivele bateriei
Este folosită mai ales ca o măsură a abilităţii intelectuale, într-o paletă largă de locuri
educaţionale, clinice şi de cercetare. Este utilizată pentru: diagnosticarea
supradotării, verificarea achiziţiilor în planul performanţelor.
Deşi testul este destinat copiilor 3-7 ani, pot exista cazuri în care se aplică pe copiii
care ies din această limită. În aceste situaţii, aceşti copii sunt confruntaţi cu tabele
specifice vârstelor testului. În cazurile în care avem la dispoziţie şi WISC şi acest test
şi putem să-l aplicăm pe un copil cu acea vârstă între 3-7 ani şi 3 luni, aplicăm
bateria corespunzătoare nivelului de dezvoltare a copilului, nivel stabilit în urma
acţiunii de pregătire.
În cazul în care bateria se aplică la copiii cu handicap, este obligatoriu ca testarea să
presupună aplicarea unor instrumentecare măsoară comportamentul adaptativ. Este
recomandat să se aplice şi teste specifice pentru tipul de handicap al copilului
respectiv.

Consideraţii privind testarea: se păstrează multe din regulile pentru WIS şi WISC.
Condiţii fizice:
1. în şcoală, clinică, oficiu sau în orice altă arie se aplică fără perturbări majore
2. copilul nu trebuie să aibă faţa orientată spre fereastră
3. camera aerisită, luminată etc.

1
Curs 4 PD 30.03.2007

4. testarea se face la o masă destul de joasă, care să-i asigure comfort copilului,
fără asperităţi; copilul trebuie aşezat pe un scăunel, picioarele lui să atingă
picioarele scăunelului
5. examinatorul trebuie să stea în partea opusă copilului
6. dacaă nu vrea să stea fără ca persoana care l-a însoţit să fie în camera de
testare, se încearcă ca mama să stea într-o cameră alăturată
7. menţinerea unui raport optim între examinator şi copil, folosind abilitatea şi
experienţa individuală.
În cadrul acţiunii de pregătire, se porneşte de la o discuţie informală legată de ceea
ce se va întâmpla. Dacă observăm ca este timid, putem folosi o jucărie, care poate
să nu fie în kitul testului. Dacă nu folosim jucăria, pornim de la un aspect al camerei
de testare. Discuţia se poartă până când observăm că subiectul este pregătit, apoi i
se face o introducere, îi precizăm că este vorba de nişte jocuri, mai uşoare sau mai
grele şi i se spune că este de aşteptat ca el să rezolve cât mai multe dintre jocuri.

Administrarea testului
Se începe cu asamablarea obiectului, care este viu colorat şi astfel îl atrage pe copil.
Toate subtestele din structura de bază sunt prezentate alternativ. Dacă subiectul
refuză sau are o dificultate legată de un subtest, examinatorul poate trece la alt
subtest şi apoi se reîntoarce.
Răspunsurile subiectului sunt consemnate în foaia de răspuns standard.
Se menţin subtestele contra cronometru. Reguli privind cronometrul:
• nu trebuie să se afle în câmpul perceptiv al copilului
• nu trebuie să-l distragă prea mult pe subiect
• dacă un copil este aproape de terminarea unui item la expirarea timpului, trebuie
lăsat să termine, dar se scorează doar pentru ceea ce a rezolvat corect în timpul
permis; 15-20 de secunde pot fi suficiente pentru ca subiectul să înceapă, la
subtestele fără timp impus.
Când un răspuns nu este clar, se pun întrebări suplimentare: ce vrei să spui sau
spune-mi mai multe despre asta. Se evită întrebările care pot sugera răspunsurile
sau cele negative.
Manipularea materialelor pentru subteste: nu sunt ţinute în câmpul vizual al
subiectului, se menţin numai materialele subtestului care se prezintă; la unele
subteste este nevoie de un ecran special de expunere a elementelor componente ale
structurilor.

Scorarea
Răspunsul subiectului este consemnat la fiecare subtest în foaia de răspuns şi avem
scorul brut, pe care-l trecem la scala verbală şi de performanţă.
La unele subteste verbale, pentru a stabili punctele subiectului, este necesară
judecata examinatorului.
Regula: a raporta răspunsurile subiectului la manual. Sunt incluse anexe care
grupează răspunsurile date de subiecţi eşantionului folosit pentru standardizare. În
cazul răspunsurilor pentru care nu există anexe, punctajul este stabilit de
examinator.
Punctele pentru răspunsuri sunt 2, 1 şi 0.
Pentru subtestele din scala verbală, se consemnează răspunsurile, se folosesc şi
modalităţi de înregistrare.

2
Curs 4 PD 30.03.2007

Când subiectul oferă două sau mai multe răspunsuri la o întrebare:

1. dacă dă un răspuns nou cu intenţia de a-l înlocui pe cel vechi, se ia în
considerare răspunsul nou;
2. dacă strigă un răspuns în mod spontan sau în urma întrebărilor
examinatorului, răspunsul primeşte 0 puncte;
3. dacă oferă atât răspunsul corect şi cel prost, îl întrebăm pe care îl consideră
corect;
4. dacă oferă două sau mai multe răspunsuri, care variază în ceea ce priveşte
calitatea, dar nici unul nu strică, este cotat cel mai bun răspuns;
5. dacă se greşeşte la un anumit subtest, se foloseşte sistemul pro-rating (suma
punctelor obţinute la celelalte subteste, înmulţind cu 1.25).
După ce am consemnat toate scorurile brute pentru subteste, trebuie să stabilim
vârsta subiectului, data testării (anul, luna, ziua) şi data naşterii (anul, luna, ziua).
Toate lunile anului sunt considerate a avea 30 de zile, zilele nu sunt rotunjite în sus
sau în jos (de exemplu: 4 ani, 11 luni şi 29 de zile nu este rotunjită la 5 ani).
Transformăm sau convertim scorurile brute în scorurile scalate, apoi ele sunt
însumate, obţinându-se suma scorurilor scalate. Plecând de la aceasta, stabilim QI
verbal, QI de performanţă şi QI global.
Dacă din diferite motive nu se poate aplica unul din subtestele verbale, aplicăm
testul suplimentar, la fel ca şi pentru subtestele scalei de performanţă.
Dacă se aplică numai 4 subteste verbale şi/sau 4 din scala de performanţă, apelăm
la sistemul pro-rating. Niciodată nu se poate folosi acest procedeu pentru întreaga
scală.
Dacă subtestele care alcătuiesc structura de bază (toate cele 10) sunt aplicate
normal, nu se mai aplică cele suplimentare.

Proprietăţile statistice
1700 de subiecţi, 100 de băieţi şi 100 de fete pentru fiecare din cele 8 grupe de
vârstă.
Variabile pentru eşantionare: regiunea geografică, etnia, nivelul de educaţie al
părinţilor şi ocupaţia lor.

Etalonul

QI Apreciere calitativă Curba normală Eşantion folosit

peste 130 excepţional 2,2 2,7
120-129 superior 6,7 6,5
110-119 peste medie 16,1 17,3
90-109 media 49,4
80-89 sub medie 16,1 15,7
70-79 marginal 7,6 7,4
69 şi sub deficient intelectual 2,2 2,0

3
Curs 4 PD 30.03.2007

Teste de dezvoltare de tip screening (de cernere)

Testul Denver (Denver Development Screening Test)
Prima formă apare în SUA, în 1975, creat de W. Framkenburg. Testul a fost apoi
preluat de europeni, ajungând în Olanda. În 1986: a patra ediţie, semnată de Cools
şi Herman. În 1994 a fost adus în România.
Cu ajutorul acestui test se face o selecţie rapidă a unui număr foarte mare de
subiecţi. În urma aplicării lui rezultă: o grupă de copii care nu au probleme în
dezvoltare şi o grupă de copii care au probleme în dezvoltare. Prin acest test, nu
realizăm un diagnostic de fineţe.
Referitor la a adoua grupă de copii, este obligatoriu un plan de tratament şi
recuperare.
Testul se aplică cu mare uşurinţă. Timpul de aplicare: 5-20 de minute, care variază
în funcţie de personalitatea copilului şi experienţa examinatorului.
Kitul testului:
1. un mic ghem de lână roşie
2. o jucărie care face zgomot
3. opt cuburi colorate cu latura de 2.8 cm (două albastre, două galbene, două
verzi şi două roşii)
4. o sticluţă transparentă
5. un clopoţel
6. o minge de tenis
7. un creion
8. câteva foi albe
9. o punguţă de stafide

Formularul testului: 105 itemi, 105 puncte, împărţite în patru grupe mari:
1. comportamentul social: itemi care privesc reacţiile copilului la factorii sociali
înconjurători, la modul său de comportare (râs, imitaţie)
2. comportamentul adaptativ: itemi care privesc observaţia copilului, modul său
de a reacţiona (de exemplu, mânuirea unor obiecte)
3. comportamentul verbal: itemi care urmăresc modul în care este folosit
limbajul (de exemplu: vocabularul activ, pasiv, combinaţiile de cuvinte)
4. comportamentul motric: itemi care se referă la controlul asupra corpului (de
exemplu: poziţia dreaptă a corpului, statul în şezut, mersul, balansul)

Testul se aplică pe copiii între 0-6 ani.

În aplicarea acestui test se foloseşte o foaie de răspuns standard, care cuprinde:
• scala de vârstă: prezentată şi pe latura superioară dar şi pe cea inferioară a foii.
Pentru primii 2 ani, cifrele reprezintă vârsta dată în luni. Apoi ele dau vârsta în ani,
respectiv 2-6 ani. distanţa între linii corespunde unui interval de 3 luni (pentru 2-5
ani). Pentru 5-6 ani, distanţa dintre linii corespunde unui interval de 6 luni. Între 1
lună şi 24 de luni, distanţa dintre linii corespunde unei luni calendaristice.