Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Eritrocitul uman
roşii îmbătrânite
Presupune proliferarea (proliferarea mitotică a celulelor în organele hematopoietice),
diferenţierea (maturaţia precursorilor celulelor sanguine mature) şi punerea în
circulaţie (trecerea din organele hematopoietice în sânge).
Celulele, înainte de a se definitiva au o serie de etape intermediare. Celulele sangvine
provin din celulele stem din măduva hematopoietică. Celulele stem nu au pe suprafaţa
lor determinanţi antigenici. De aceea celulele stem sunt folosite pentru a introduce în
organism anumite gene care sunt absente în diverse maladii.
Hematopoieza este procesul care asigura formarea şi reînnoirea continuă a celulelor
sângelui periferic. În general se păstrează un număr relativ constant de celule circulante
iar hematopieza permite şi ajustarea necesitaţilor organismului de anumite tipuri
celulare la un anumit moment dat. Astfel, în hemoragii este crescută sinteza de hematii,
în infecţii este crecuta sinteza de granulocite etc.
Fiecare celulă matură din sânge provine dintr-un precursorcomun -celula stem
pluripotentă (CSP).
- eritropoieza → formarea eritrocitelor;
- leucopoieza → formarea leucocitelor;
- trombocitopoieza → formarea trombocitelor.
Aceste procese presupun mai mule etape:
a). Prenatal are loc:
- embrion de câteva săptămâni → în celulele sacului vitelin;
b). Postnatal:
- imediat postnatal → măduva hematogenă este prezentă în toate oasele;
III.2. Funcţiile sângelui
Sângele, sub influenţa forţei de contracţie a inimii, circula în toate organele şi ţesuturile,
îndeplinind o serie de funcţii.
Cantitatea totală de sânge din organism este de 1/12 din greutatea corpului (5–7,5 %).
Un adult cu o greutate de 70 kg are în medie 5 – 5,5 L de sânge din care aproximativ 2/3
sunt în circulaţie, restul de 1/3 sub formă de rezervă în ficat, splina, glande endocrine,
Liceul Tehnologic “Dragomir Hurmuzescu” Medgidia
Scoala Postliceala de Asistenti Medicali Generalisti
- în condiţii fiziologice pentru asigurarea unui aport crescut de O , în cazul efortului fizic
2
crescut;
- patologic, în pierderi masive de sânge.
- neazotate: - glucide (0.1g %) → glucoza, acid lactic, acid etilic, acid citric;
- lipide (0.6 g %) → lipemia, trigliceridele, colesterol, fosfolipide;
1% substante anorganice (saruri minerale): - cloruri;
Patologia eritrocitului se poate exprima fie printr-un deficit eritrocitar, fie hemoglobinic
sau global (anemii) fie print-un exces de producţie eritrocitara (poliglobulii).
b). Leucocitele (celulele albe) → prescurtat WBC (White Blod Cell) sunt celule
nucleate cu roluri deosebit de importante în procesele de apărare, prin fagocitoza,
producere de anticorpi şi distrugerea toxinelor de origine microbiană.
În sângele unui adult sănătos numărul lor este de 6500/mm sange. Valorile normale
3
sunt cuprinse între 4000–8000/ mm de sânge, numărul lor prezintă varietăţi fiziologice
3
în funcţie de vârstă.
Creşterea acestora peste valoarea de 8 mii de mmm3 de sânge se numeşte leucocitoza,
iar scăderea sub 4 mii mm3 de sânge se numeşte leucopenie.
Leucocitozele permanente sunt manifestări ale unor stări patologice precum (bolii în
afecţiuni ca scarlatina, septicemia encefaliza, holeră, etc). Când leucocitoza permanenta
se produce într-o înmulţire anarhică ale leucocitelor se produce boala leucemie (este o
creştere necontrolata a leucocitelor aprox 1 milion/mm de sânge).
3
Liceul Tehnologic “Dragomir Hurmuzescu” Medgidia
Scoala Postliceala de Asistenti Medicali Generalisti
Leucopenia se manifestă în unele boli infecţioase precum febră tifoidă, gripă, intoxicaţie
cu substanţe chimice sau prin acţiunea razelor X.
Clasificarea leucocitelor
Pe baza structurii, originii şi funcţiilor lor, leucocitele se împart în mai multe categorii:
1. Sistemul AB0 → se bazează pe existenţa a două aglutinogene, notate A şi B, şi a
două aglutinine specifice: α (anti A) şi respectiv β (anti B). Astfel, s-au descoperit patru
grupe sanguine diferite: A, B, AB si 0. Diferenta acestora era data de prezenta
antigenilor la suprafata globulelor rosii. Exceptia o constituie grupa 0 (denumire
provenita de la faptul ca nu contine antigeni), ale carei globule rosii contin totusi o
substanta cu rol de antigen, denumita aglutinogen.
Liceul Tehnologic “Dragomir Hurmuzescu” Medgidia
Scoala Postliceala de Asistenti Medicali Generalisti
Grupa 0 34%
Grupa A 41%
Grupa B 19%
Grupa AB 6%
În populaţia globală, frecvenţele sunt:
Grupa 0 46%
Grupa A 40%
Grupa B 10%
Grupa AB 4%