Domnului ȘAROV Igor,

Ministrul Educației, Culturii și Cercetării al RM

de la:
Asociația Obștească
Asociația Surzilor din Republica Moldova
Mun. Chișină u, MD-2009, str. V. Alecsandri,1
e-mail: deaf.moldova@gmail.com
tel. (22) 72-99-25, fax: (22) 72-99-27

Asociația Obștească
Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu
Dizabilități
str. A. Pușkin 16, of. 5, mun. Chișină u
MD-2012
e-mail: info@cdpd.md
tel./fax: +373 22 287090

un grup de pă rinți ai elevilor cu dizabilită ți de auz,

semnatari ai prezentei cereri

Nr. 77 din 30 iulie 2020

CERERE
privind încetarea discriminării elevilor cu dizabilități de auz în accesul la educație,
asigurarea procesului educativ al elevilor cu dizabilitate de auz în limbajul semnelor,
acordarea serviciilor de suport adecvate necesităților individuale ale acestora

Stimate Domnule Ministru,

Noi, pă rinții elevilor cu dizabilitate de auz, Asociația Obștească Asociația Surzilor din
Republica Moldova, Asociația Obștească Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu
Dizabilită ți, acționâ nd în protejarea interesului superior al copiilor cu dizabilită ți de auz de
a avea accesul la educație în condițiile de egalitate cu ceilalți, respectâ nd identitatea
lingvistică a acestora, înaintă m prezenta cerere cu privire la urmă toarele.
În fapt, în luna iunie 2020, pă rinții elevilor cu dizabilită ți de auz, înmatriculați în
Gimnaziile-internat pentru copii hipoacuzi din mun. Cahul și din satul Hîrbovă ţ, raionul
Că lă raşi și au fost contactați de directorii acestor instituții, care i-au cerut să se prezinte la
internat pentru a lua dosarele copiilor, invocâ nd că instituțiile respective urmează a fi
lichidate, iar copiii trebuie să fie înscriși în școlile de la locul de trai.
Conform planului-cadru pentru învă ță mâ ntul primar, gimnazial și liceal (anul de studii
2020-2021), predarea disciplinei școlare „limbajul mimico-gestual” este asigurată doar în
cadrul instituțiilor de învă ță mâ nt special pentru elevii cu deficiențe auditive (conform
tabelului 3.2 din Plan), nefiind asigurată în cadrul instituțiilor de învă ță mâ nt general.
Astfel reiese că după lichidarea gimnaziilor-internat pentru copii hipoacuzi din mun. Cahul
și din satul Hîrbovă ţ, raionul Că lă raşi, elevii exmatriculați vor fi nevoiți să continue studiile
în școlile generale, care nu dispun de specialiști calificați în limbajul semnelor.
Nefiind de acord cu situația creată , pă rinții s-au adresat la Asociația Surzilor și la Centrul
pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilită ți (CDPD). Pentru a elucida toate
circumstanțele, CDPD s-a adresat cu o cerere de acces la informație că tre Ministerul
Educației, Culturii și Cercetă rii și că tre Consiliul Republican de Asistența Psihopedagogică .
Prin ră spunsul nr. 01/1-09/3172 din 22 iunie 2020 Ministerul Educației, Culturii și
Cercetă rii a comunicat despre lipsa unei decizii privind lichidarea instituțiilor menționate.
Ministerul a precizat că „în baza demersurilor înaintate ministerului de către directorii
instituțiilor speciale, în luna aprilie 2020, argumentând că în instituții nu sunt elevi aflați în
plasament, ministerul a aprobat noi state de personal pentru aceste două instituții, începând
cu 01 iulie.”
Astfel, conchidem, că ministerul a aprobat noile state de personal doar în baza constată rii
unui fapt cu caracter temporar, și anume: lipsa copiilor aflați în plasament, generată de
restricțiile impuse în perioada stă rii de urgență . Or, nici un pă rinte al elevilor din aceste
două instituții nu a solicitat exmatricularea copiilor. Dimpotrivă , mulți pă rinții s-au opus
acestei decizii și au refuzat să -și înscrie copiii în școlile generale din cauza lipsei
specialiștilor calificați în limbajul semnelor.
În opinia noastră, decizia Ministerului este una nelegitimă, întrucât duce la limitarea
sau chiar excluderea copiilor cu dizabilitate de auz din exercițiul dreptului la
educație.
În primul râ nd, pă rinții au fost induși în eroare despre faptul să școlile se închid, fiind
nevoiți să -și înscrie copiii la școlile de la locul de trai. Astfel, procedura lichidă rii statelor de
personal din cadrul celor două instituții nu a avut un temei juridic, deoarece de fapt nici un
pă rinte nu a venit cu solicitarea de a exmatricula copilul din aceste două instituții.
În al doilea râ nd, Ministerul nu trebuia să accepte lichidarea statelor de personal atâ t timp
câ t școlile de tip general, în care urmează să vină copiii cu dizabilită ți de auz nu dispun de
specialiștii calificați în limbajul semnelor.
Lipsa specialiștilor calificați în limbajul semnelor în cadrul instituțiilor de învă ță mâ nt
general generează discriminarea copiilor cu dizabilită ți de auz, afectâ nd negativ calitatea
educației. Or, persoanele cu dizabilită ți de auz, în special copiii fă ră auz, nu pot comunica
mai efectiv decâ t prin limbajul semnelor, acesta fiind o parte indispensabilă a identită ții
lingvistice a persoanelor cu dizabilită ți.
Menționăm că dreptul de a învăța limbajul semnelor este un drept garantat de
legislația națională și de Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu
dizabilități, iar refuzul de a asigura exercitarea acestui drept constituie un fapt de
discriminare și este interzis de lege!
În acest context menționă m că art. 33 alin. (6) din Codul Educației al RM prevede:
„instituţiile de învăţămînt special, instituţiile de învăţămînt general şi autorităţile publice
responsabile asigură condiţii de ordin ambiental şi oferă servicii educaţionale în funcţie
de necesităţile individuale ale copiilor şi elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, inclusiv
prin facilitarea învăţării alfabetului Braille, limbajului mimico-gestual, formelor
alternative de scriere, de comunicare, de orientare şi a aptitudinilor de mobilitate.”
Potrivit art. 27 alin. (5) din Legea nr. 60 privind incluziunea socială a persoanelor cu
dizabiită ți, „Statul, prin intermediul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării şi altor
autorităţi publice centrale şi locale competente, întreprinde măsuri adecvate pentru
angajarea de profesori, inclusiv profesori cu dizabilităţi, calificaţi în limbajul
mimico-gestual şi/sau în sistemul Braille, în alte moduri alternative de comunicare, şi
pentru formarea profesioniştilor în domeniul instruirii persoanelor cu dizabilităţi
şi a personalului care lucrează cu aceste persoane la toate nivelele educaţionale.”
Iar conform prevederilor alin. (6) din același articol, „autorităţile publice
responsabile şi instituţiile de învăţămînt asigură: „a) adaptarea rezonabilă a
condiţiilor de învăţare la nevoile individuale ale persoanelor cu dizabilităţi; (…) c)
facilitarea învăţării limbajului mimico-gestual şi promovarea identităţii lingvistice
a persoanelor cu deficienţe de auz;”
Obligațiile similare sunt reglementate în art. 24 alin. 3 și 4 din Convenția ONU
privind drepturile persoanelor cu dizabilități. În context, comitetul ONU pentru
drepturile persoanelor cu dizabilită ți, în Comentariul general nr. 4 (2016) privind
educația incluzivă , oferă mai multe detalii despre asigurarea dreptului la educație
pentru copiii cu dizabilită ți de auz.
În acest sens, sunt relevante urmă toarele mențiuni:
- „Elevilor fără auz sau cu deficiențe de auz trebuie să li se ofere posibilitatea de a
învăța limbajul semnelor, precum și luate măsuri pentru a recunoaște și
promova identitatea lingvistică a acestora. Comitetul atrage atenția Statelor
Părți la Convenția împotriva discriminării în educație, care stabilește dreptul
copiilor de a fi educați în limba lor maternă și reamintește statelor părți că
articolul 30 alineatul (4) din Convenția pentru drepturile persoanelor cu
dizabilități recunoaște și susține identitatea culturală și lingvistică a persoanelor
cu dizabilități, inclusiv de limbajul semnelor și cultura persoanelor cu dizabilități
de auz, în egală măsură cu ceilalți ” (pct. 35 lit. b), Comentariul general nr. 4
(2016) CRPD)
- Elevilor nevăzători, fără auz sau nevăzători și fără auz ar trebui să li se ofere
oportunități de a primi educație folosind cele mai adecvate limbi, metode și
moduri de comunicare, într-un mediu care maximizează creșterea personală,
succesul academic și socializarea, atât în cadrul cât și în afara sistemului de
educație formal.” (pct. 35 lit. c), Comentariul general nr. 4 (2016) CRPD)
- Elevilor cu deficiențe de comunicare ar trebui să li se ofere posibilitatea de a se
exprima și de a învăța folosind metode alternative de comunicare sau de
consolidare. Aceasta poate include utilizarea limbajului semnelor, furnizarea de
mijloacele de comunicare asistivă cu ajutorul tehnologiilor, cum ar fi tablete cu
reproducerea datelor, mijloace de comunicare vocală sau cărți de comunicare
(pct. 35 lit. d), Comentariul general nr. 4 (2016) CRPD)
- „Comitetul este îngrijorat în special de lipsa pe scară largă a manualelor și
materialelor didactice în formate și limbi accesibile, inclusiv în limbajul
semnelor.” (pct. 23, Comentariul general nr. 4 (2016) CRPD)
O atenție aparte trebuie să fie oferită prevederilor pct. 14 din Comentariul
general nr. 4 (2016) CRPD, care se referă la asigurarea educației incluzive în
situații de urgențe umanitare și anume: „ Un impact semnificativ asupra dreptului la
educație incluzivă îl au situații de conflict armat, urgențe umanitare și calamități
naturale. Statele părți ar trebui să adopte strategii de reducere a riscurilor aferente
situațiilor de urgență, strategii care trebuie să fie incluzive și să ia în calcul
necesitățile individuale a elevilor cu dizabilități. În asemenea situații, la crearea
condițiilor de instruire cu caracter temporar, ar trebui asigurat dreptul persoanelor cu
dizabilități, în special al copiilor cu dizabilități, la educație în condițiile de egalitate cu
ceilalți. Acestea ar trebui să includă încăperi școlare accesibile, materiale didactice
accesibile, consultarea, precum și posibilitatea elevilor cu dizabilități de auz să
dobândească cunoștințe în limbajul semnelor.”
Totodată , în Observațiile finale referitoare la raportul inițial al Republicii Moldova din
12 aprilie 2017, Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități și-a
exprimat îngrijorarea de faptul că limbajul mimico-gestual nu este recunoscut în
mod adecvat ca o limbă oficială a statului parte, de pregă tirea insuficientă a
interpreților de limbaj mimico-gestual care rezultă într-un numă r inadecvat de
interpreți în serviciile publice și private, precum și de lipsa accesului la educație
bilingvă pentru copiii surzi (pct. 40).
Astfel, Comitetul a recomandat ca statul parte să :
(a) Recunoască limbajul semnelor în interacțiunea oficială ;
(b) Investească în formarea interpreților în limbajul mimico-gestual și să asigure
interpretarea în limbajul mimico-gestual pentru servicii deschise publicului, astfel încâ t
copiii surzi să aibă acces egal la o educație incluzivă , calitativă ;
În acest context vă informă m că recent unii părinți au remis dosarele copiilor în adresa
gimnaziilor-internat din mun. Cahul și s. Hîrbovăț, raionul Călărași, cu cererea de a
reînmatricula copii în instituțiile respective. Astfel, rugă m să luați o atitudine
responsabilă pentru a asigura posibilitatea acestor copii de a învă ța în limbajul semnelor,
fiindu-le asigurat accesul la educație bilingvă (învă țarea limbajului semnelor, învă țarea
limbajului scris).
Avâ nd în vedere cele expuse mai sus,
SOLICITĂM:
1. Asigurarea educației bilingve pentru copiii cu dizabilități de auz (învățarea
limbajului semnelor, învățarea limbajului scris) la toate nivelele educaționale
2. Neadmiterea închiderii/lichidării gimnaziilor-internat pentru copiii cu
dizabilități de auz din mun. Cahul și s. Hîrbovăț, raionul Călărași, atât timp, cât
 în instituțiile de învățământ de tip general nu este asigurată învățarea
limbajului semnelor și predarea cu ajutorul limbajului semnelor
3. Înmatricularea/reînmatricularea copiilor cu dizabilități de auz în gimnaziile-
internat pentru copiii cu dizabilități de auz din mun. Cahul și s. Hîrbovăț,
raionul Călărași, în baza cererilor părinților/tutorilor/curatorilor copiilor cu
dizabilități de auz
4. Eliberarea fișei de repartizare/fișei de trimitere pentru
Înmatricularea/reînmatricularea copiilor cu dizabilități de auz în gimnaziile-
internat pentru copiii cu dizabilități de auz din mun. Cahul și s. Hîrbovăț,
raionul Călărași, în baza cererilor părinților/tutorilor/curatorilor copiilor cu
dizabilități de auz

În cazul nesoluționă rii în termen legal a prezentei cereri, semnatarii își rezervă
dreptul de a acționa Ministerul Educației, Culturii și Cercetă rii în instanța de
judecată , inclusiv cu solicitarea repară rii prejudiciului moral.

30.07.2020

Semnatarii:
LOPATIUC Ruslan, președintele ASRM ____________________________

MEȘTER Vitalie, director Executiv A.O. CDPD __________________________

Părinții copiilor cu dizabilități de auz:

N Numele, prenumele Adresa Telefon, Semnă tura
r e-mail