Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
5.1.1 DOCUMENTELE
Cuvântul „document" (din limba latină documentam) înseamnă certificat, dovadă. Potrivit
art. 6 al Legii contabilităţii (Legea 82/1991) documentul primar reprezintă confirmarea
documentară (pe suport de hârtie sau în formă electronică) care justifică efectuarea
operaţiunii economice, acordă dreptul de a o efectua sau certifică producerea unui
eveniment. De asemenea Legea stabileşte şi modul de întocmire şi reflectare în
contabilitate, de primire şi de păstrare a documentelor primare.
5.1.2 STRUCTURA DOCUMENTELOR
După rolul lor în cadrul sistemului informaţional al entităţii documentele se clasifică în:
Documente justificative – sunt documentele primare ce se întocmesc la locul şi în
momentul înfăptuirii operaţiei economice. Ele stau la baza înregistrărilor contabile. Au
formă de imprimate tipizate. Exemplu: Bon de primire, Bon de consum, Factură fiscală,
Dispoziţia de casă, Stat de plată etc.
Registre contabile – sunt registrele ce consemnează operaţiile economice în
conturi, cu ajutorul formulelor contabile. Exemplu: Jurnalul de înregistrări cronologice,
Registrul Cartea Mare.
Documente de sinteză şi raportare – sunt documente prin care se centralizează
şi se transmit informaţiile sintetice către utilizatorii interni si externi. Exemplu: Bilanţul
contabil, Contul de profit si pierderi, Notele explicative.
Aceste documente furnizează utilizatorilor informaţii privind structura mijloacelor şi
surselor entităţii, structura veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor, precum şi o serie de
situaţii anexă privind: imobilizările, provizioanele, creanţele şi datoriile, repartizarea
profitului etc.
Observaţie. Întrucât pentru operaţii de acelaşi tip se folosesc documente de acelaşi
fel, legislaţia stabileşte tipuri unitare de documente ca: mărime, conţinut, formă şi
destinaţie (tipizarea documentelor).
5.3.1 INTOCMIREA
5.3.2 VERIFICAREA
5.3.3 CORECTAREA
3. Chitanta;
Chitanta este un act scris
prin care se dovedeste primirea
unei sume de bani. Chitanta
reprezinta documentul cel mai des
utilizat de catre agentii economici.
Chitanta mai poate fi definita si ca
un document avand valoare
contabila, emis cu ocazia
vanzarilor produselor sau prestarii
serviciilor cu plata in numerar.
Chitanta trebuie sa includa in pret
si TVA -ul aferent.
Emiterea unei chitante
justifica automat primirea unei
sume de bani in numerar de catre
emitent. Chitanta reprezinta la fel ca si factura un document primar pe baza caruia se
inregistreaza o operatiune contabila.
Elementele obligatorii pe chitanta, sunt urmatoarele: denumire furnizor; CIF furnizor;
; nr de inregistrare la registrul comertului al furnizorului; adresa furnizor; suma incasata (in
cifre si litere) si ce reprezinta aceasta; denumire client; adresa client; data emiterii
chitantei.
Chitanta se inregistreaza in Registrul de casa si contabilitate.
Exemplarul 1 ramine la pltito, iar exemplarul 2 ramine la carnet, drept document de
verificare a operatiunilor effectuate in registrul de casa.
4. Bonul de comenda
serveste ca document pentru contractarea serviciilor, confirmarea primirii si
evaluarea obiectului de executat sau de reparat, dupa caz, incasarea sumei de la client,
determinarea volumului serviciilor prestate si a materialelor consumate
b) Bonul de consum
Se intocmeste in doua exemplare, pe masura lansarii, respectiv eliberarii materialelor
din magazie pentru consum, de compartimentul care efectueaza lansarea, pe baza
programului de productie si a consumurilor normate, sau de alte compartimente ale
unitatii, care solicita materiale pentru a fi consumate.
Bonul de consum se poate intocmi intr-un exemplar in conditiile utilizarii tehnicii de
calcul.
Bonul de consum (colectiv), in principiu, se intocmeste pe formulare separate
pentru materialele din cadrul aceluiasi cont de materiale, loc de depozitare si loc de
consum.
Serveste ca:
- document de eliberare din magazie pentru consumul materialelor;
- document justificativ de scadere din gestiune;
- document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate.
d) Fisa de magazine
e) Raportul de gestiune
Evidenta operative a marfurilor din cadrul unitatilor de desfacere cu amanuntul se
tine cu ajutorul Raportului de gestiune zilnic sau periodic
Raportul de gestiune zilnic se intocmeste in 2 exemplare de catre
gestionar, pentru fiecare gestiune in parte. Dupa reportarea soldului din ziua precedenta,
in coloanele de marfuri si ambalaje se inscriu in ordinea intocmirii lor documentele de
intrari din ziua respectiva. La sfarsitul zilei se stabileste totalul intrarilor plus soldul, dupa
care se inscriu datele privind vanzarile si alte iesiri de marfuri si se totalizeaza. Se
determina, apoi, soldul scriptic de marfuri si ambalaje la sfarsitul zilei. In raportul de
gestiune se inscriu atat cumpararile si vanzarile de marfuri la pretul de vanzare cu
amanuntul, cat si alte intrari sau iesiri de marfuri si ambalaje, care au ca efect modificarea
in plus sau in minus a soldului de marfuri sau ambalaje, cum ar fi: modificarile de pret,
transferul intre gestiuni, distrugerea marfurilor degradate.
Documentele pe baza carora se intocmeste raportul de gestiune pot fi: NIR,
monetar, inventar de schimbare de pret, proces verbal de scadere din gestiune, etc.
Exemplarul2 al raportului de gestiune ramane in carnet, iar exemplarul 1 se
trimite la compartimentul financiar-contabil, unde se verifica si se confrunta cu datele din
evidenta analitica. Eventualele erori se comunica gestionarului pentru a le rectifica si a
pune de acord soldul scriptic din evidenta operativa cu cel din evidenta contabila
Raportul de gestiune periodic cuprinde aceleasi elemente ca si raportul
zilnic, cu deosebirea ca inscrierea acestora in formular se face pe anumite perioade de
timp (5, 10, 15 zile), soldul stabilindu-se la sfarsitul fiecarei perioade.
Raportul se completeaza zilnic in 2 exemplare, documentele de intrare si iesire
completandu-se in ordine cronologica, fara a se face o grupare a lor pe intrari si iesiri
f) Registrul stocurilor
Se intocmeste de compartimentul financiar-contabil la sfarsitul fiecarei luni, pe feluri de
materiale, obiecte de inventar si produse, grupate pe magazii (depozite), conturi, grupe,
eventual subgrupe sau in ordine alfabetica, prin inscrierea stocurilor din fisele de magazie
si evaluarea lor la preturile de inregistrare.
Serveste ca document de evaluare a stocurilor de bunuri si de verificare a
concordantei inregistrarilor efectuate in fisele de magazie si in contabilitate.
a) Statul de salarii
Se intocmeste in doua exemplare, lunar, pe sectii, ateliere, servicii etc., pe baza
documentelor de evidenta a muncii si a timpului lucrat efectiv, a documentelor de
centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizati in acord etc., a evidentei si a
documentelor privind retinerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihna,
certificatelor medicale (in cazul statului de salarii cod 14-5-1/b si cod 14-5-1/c) si se
semneaza, pentru confirmarea exactitatii calculelor, de catre persoana care determina
salariul cuvenit si intocmeste statul de salarii.
Platile facute in cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidarile, indemnizatiile
de concediu etc. se includ in statele de salarii, pentru a cuprinde astfel intreaga suma a
salariilor calculate si toate retinerile legale din perioada de decontare respectiva.
Serveste ca:
- document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, precum si al
contributiilor si al altor sume datorate;
- document justificativ de inregistrare in contabilitate.
Circula:
- la persoanele autorizate sa exercite controlul financiar preventiv si sa aprobe plata
(exemplarul 1);
- la casieria unitatii pentru efectuarea platii sumelor cuvenite (exemplarul 1), dupa caz;
- la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 1);
- la compartimentul care a intocmit statele de salarii (exemplarul 2), care va servi la
acordarea vizei atunci cand se solicita plata salariilor neridicate.
Se arhiveaza:
- la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de plati
(exemplarul 1);
- la compartimentul care a intocmit statele de salarii (exemplarul 2).
b) Ordinul de deplasare
Se intocmeste intr-un exemplar, pentru fiecare deplasare, de persoana care
urmeaza a efectua deplasarea, precum si pentru justificarea avansurilor acordate in
vederea procurarii de valori materiale in numerar.
Serveste ca:
- dispozitie catre persoana delegata sa efectueze deplasarea;
- document pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor efectuate;
- document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de titularul de avans;
- document justificativ de inregistrare in contabilitate.
Circula:
- la persoana imputernicita sa dispuna deplasarea, pentru semnare;
- la persoana care efectueaza deplasarea;
- la persoanele autorizate de la unitatea unde s-a efectuat deplasarea sa confirme sosirea
si plecarea persoanei delegate;
- la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea decontului, pe baza actelor
justificative anexate la acesta de catre titular la intoarcerea din deplasare sau cu ocazia
procurarii materialelor, stabilind diferenta de primit sau de restituit, avandu-se in vedere
eventualele penalizari si semnand pentru verificare.
In cazul in care la decontarea avansului suma cheltuielilor efectuate este mai mare
decat avansul primit, pentru diferenta de primit de titularul de avans se intocmeste
Dispozitie de plata catre casierie (cod 14-4-4 sau cod 14-4-4/a, dupa caz).
In cazul in care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici
decat avansul primit, diferenta de restituit de catre titularul de avans se depune la casierie
pe baza de dispozitie de incasare (cod 14-4-4 sau cod 14-4-4/a, dupa caz) pentru care se
emite chitanta.
- la persoana autorizata sa exercite controlul financiar preventiv, pentru viza;
- la conducatorul unitatii pentru aprobarea cheltuielilor efectuate.
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
4. Documente de evidenta a mijloacelor banesti
Cecul
este un instrument de plată, utilizat de acei clienţi ai băncilor care dispun
demijloace băneşti proprii plasate în conturi curente, de disponibilităţi sau sub forma
depozitelor bancare, în operaţiuni de încasări în condiţiile unei trezorerii pozitive, sau, prin
atragerea demijloace de plată ca urmare a angajării unor credite bancare curente.
Participanti:
-trăgătorul este persoana care emite cecul, fiind titularul unui cont bancar care va
fi debitat când cecul va fi plătit;
-beneficiarul este cel care va încasa cecul; acesta poate fi un terţ sau însuşi
trăgătorul, dacă are nevoie de numerar;
- trasul este întotdeauna banca unde trăgătorul îşi are deschis contul.
Trasul este un prestator deservicii care va onora cecul la prezentare numai dacă
trăgătorul are suficient disponibil în contulsău.
Condiţiile generale obligatorii pentru obţinerea unui carnet de cecuri sunt:
-clientul solicitant nu trebuie să fie înregistrat în interdicţie bancară în cadrul
sistemului bancar;
-să fie client cunoscut de bancă (dacă este un client nou i se recomandă utilizarea
altor modalităţi de plată până când acesta se va familiariza cu regulamentele băncii);
-contul curent pentru care se solicită file de cec să prezinte rulaj iar fluxul
încasărilor şi plăţilor să reflecte o situaţie stabilă a clientului;
-să existe disponibil în contul clientului în momentul solicitării filelor comparabil
cumedia plăţilor pe care clientul le efectuează în mod curent;
Ordinul de plata
este o dispoziţie necondiţionată, dată de către emitentul acestuia uneisocietăţi bancare de
a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani.
Participanții în circuitul unui ordin de plată sunt:
-emitentul - este persoana care emite un ordin de plată în nume propriu;
- plătitorul -(client al societăţii bancare iniţiatoare sau societatea bancară
iniţiatoare) este prima persoană care emite, în nume şi pe cont propriu, ordinal de plată, în
cadrul unui transfer -credit;
-beneficiarul- (client al societăţii bancare destinatare sau însăşi societatea
bancarădestinatară)este persoana desemnată prin ordin de plată, de către plătitor, să
primească o anumităsumă de bani;
- societatea bancară iniţiatoare -este prima care preia ordinul de plată în cadrul
relaţiei de transfer al sumei;
- societatea bancară destinatară -este ultima societate bancară care recepţionează
şi acceptă unordin de plată, fie în numele său, fie în numele clientului beneficiar a sumei
de bani, în cadrulunui transfer-credit;
- societatea bancară intermediară-(apare în unele situaţii) fiind interpusă între
societatea bancară iniţiatoare şi societatea bancară destinatară.
Elementele specifice privind operarea bancară a ordinului de plată sunt:
1.recepţia-este procedura de recunoaştere a primirii ordinului de plată;
2.autentificarea-este procedura prin care se determină că ordinul de plată a fost
emis de persoana indicată ca emitent pe ordinul de plată;
3.acceptarea-este procedura prin care se recunoaşte ca valabil un ordin de plată
recepţionatîn vederea executării sale ulterioară;
4.refuzul-este procedura utilizată în cazul în care o societate bancară receptoare
decide că nueste posibil să execute un ordin de plata, motivată de lipsa disponibilităţilor
băneşti, întârzieri în finalizarea transferului sumei sau vicii de completare;
5.executarea-este procedura de emitere a unui nou ordin de plată de către
societatea bancarăemiţătoare pentru a pune în aplicare un ordin de plată acceptat
anterior.
6. perioada de executare-este acel interval de una sau două zile lucrătoare
consecutive în caretrebuie efectuată plata
Biletul la ordin
este un titlu de credit sub semnătură privată, prin care subscriitorul sau emitentul, în
calitate de debitor, se obligă să plătească o sumă fixă de bani, la un anumit termensau la
prezentare, unei alte persoane denumită beneficiar, care are calitatea de creditor.
Biletul la ordin este un instrument de plată utilizat frecvent de clienţii Raiffeisen
Bank, frecvenţă comparabilă cu cea a utilizării cecului.
Participanți:
-trăgătorul este persoana care emite cambia şi care îşi rezervă dreptul de da ordin
trasului de a plăti, la scadenţă, o anumită sumă beneficiarului;
-trasul sau debitorul este cel care va plăti la scadenţă beneficiarului suma înscrisă
în înscrisul cambial;
-beneficiarul este persoana care indiferent de tipul înscrisului va încasa suma;
-emitentul , în cazul biletului la ordin este debitorul, persoana ce se obligă să achite
la scadenţă suma menţionată. Astfel în cazul biletului la ordin EMITENTUL TRĂGĂTOR =
TRASUL
C DOCUMENTELE DE EVIDENTA CONTABILA
a) Registrul jurnal
Se întocmeşte într-un singur exemplar de către contribuabili, făcându-se
înregistrarea operaţiunilor efectuate pe baza documentelor justificative, distinct, pe fiecare
operaţiune, fără a se lăsa rânduri libere, după ce a fost numerotat, şnuruit, parafat şi
înregistrat la organul fiscal teritorial.
În Registrul-jurnal de încasări şi plăţi se înregistrează nu numai operaţiunile în
numerar, ci şi cele efectuate prin contul curent de la bancă. Operaţiunile înregistrate în
Registrul-jurnal de încasări şi plăţi se totalizează anual. Numerotarea filelor se va face
în ordine crescătoare, iar după completarea integrală se deschide un nou registru
înregistrat şi parafat, care va fi numerotat în ordine crescătoare.
Acest registru se parafează de către organul fiscal teritorial la începerea şi la
încetarea activităţii.
Serveşte ca:
- document de înregistrare a încasărilor şi plăţilor;
- document de stabilire a situaţiei financiare a contribuabilului care conduce evidenţa
contabilă în partidă simplă;
- probă în litigii.
2. Registre pentru evidenta sistematica
a) Registrul-inventar
Se intocmeste de catre persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr.
82/1991, republicata, intr-un singur exemplar, dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si
inregistrat in evidenta unitatii.
Se intocmeste la inceputul activitatii, la sfarsitul exercitiului financiar sau cu ocazia
incetarii activitatii, fara stersaturi si fara spatii libere, pe baza datelor cuprinse in listele de
inventariere si procesele-verbale de inventariere a elementelor de activ si de pasiv, prin
gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi.
Registrul-inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a elementelor de activ si de
pasiv grupate dupa natura lor conform posturilor din bilant. In cazul in care inventarierea
are loc pe parcursul anului, datele rezultate din operatiunea de inventariere se
actualizeaza cu intrarile si iesirile din perioada cuprinsa intre data inventarierii si data
incheierii exercitiului financiar, datele actualizate fiind apoi cuprinse in registrul-inventar.
Operatiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua astfel
incat la sfarsitul exercitiului financiar sa fie reflectata situatia reala a elementelor de activ si
de pasiv.
Nu circula, fiind document de inregistrare contabila
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, impreuna cu documentele
justificative care au stat la baza intocmirii lui.
Serveste ca document contabil obligatoriu de inregistrare a rezultatelor inventarierii
elementelor de activ si de pasiv.