1.

Cea mai mobilă parte a colonului este: C

A. Cecul
B. Ascendentul
C. Transversul
D. Descendentul
E. Sigmoidul

Pagina 216 (Lawrence, cap. 15)

2. Printre structurile anatomice componente ale rectului sau de vecinătate cu A, B, C, D
acesta pot fi enumerate următoarele:

A. Valvele lui Houston

B. Fascia Waldeyer
C. Fascia Denonvilliers
D. Mezorectul
E. Fascia Treitz

Pagina 218 (Lawrence, cap. 15)

3. Pentru evaluarea imagistică de cea mai mare acuratețe a rectului și a B, E
canalului anal se folosesc următoarele metode:
A. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET- CT)
B. Ecografia endorectală
C. Computer Tomografia (CT) pelvină cu substanță de contrast
D. Scintigrafie cu hematii marcate cu Technețium
E. Imagistica prin Rezonanța Magnetică (IRM) pelvină

Pagina 221 (Lawrence, cap. 15)

4. Stomiile (ileostomie și colostomie), prezintă indicație chirurgicală în A, D
următoarele situații, CU EXCEPȚIA:

A. Vârsta pacientului peste 70 de ani

B. Starea precară a capetelor intestinale (ex. inflamație parietală,
vascularizație insuficientă);
C. Condițiile locale nu permit anastomoza (ex. peritonită
stercorală)
D. Prezența unei tumori maligne la nivelul colonului sau a
rectului
E. Pacient instabil sau cu o afecțiune avansată ce nu ar tolera o
procedură mai extinsă (cu anastomoză)

Pagina 221 (Lawrence, cap. 15)

5. Tabloul clinic al bolii diverticulare a colonului poate include: A, C, E

 A. Durere abdominală recurentă în cadranul inferior stâng al
abdomenului
B. Melenă, hematemeză
C. Hemoragia digestivă inferioară
D. Febră și leucocitoză
E. Diarea
Pagina 222 (Lawrence, cap. 15)
6. Dintre manifestările extraintestinale ale colitei ulcerative fac parte: A,B, D, E

A. Spondilita anchilopoietică
B. Artrita periferică
C. Pielonefrita
D. Colangita sclerozantă,
E. Pericardita
Pagina 226 (Lawrence, cap.15)
7. Tratamentul medical actual al colitei ulcerative include următoarele B, C, E
clase de medicamente:

A. Antiinflamatoare nesterioidiene (acid acetil salicilic,

ibuprofen)
B. 5-Aminosalicilați (mesalazina și sulfasalazine)
C. Imunomodulatori (tiopurine, metotrexat, cyclosporine)
D. Antispastice (drotaverină, buscopolamină)
E. Terapie biologică (infliximab, adalimumab, certolizumab,
pegol).
Pagina 226 (Lawrence, cap.15)
8. Laparotomia de urgență este indicată la pacienții cu ocluzie intestinală E
acută în cazul prezenței oricăruia dintre semnele și simptomele
următoare, CU EXCEPȚIA:

A. Distensie a cecului ce depășește 12 cm

B. Sensibilitate crescută abdominală
C. Semne de peritonită
D. Semne de sepsis
E. Leucocitoză peste >12000/µl.
Pagina 229 (Lawrence, cap.15)
9. Polipii adenomatoși colonici cu cel mai mare risc de malignizare sunt C
cei de tip:
A. Tubular
B. Tubulovilos
C. Vilos
D. Sesile serate
E. Pediculat
Pagina 231 (Lawrence, cap.15)
10. În privința screeningului pentru cancerul colorectal (CCR) sunt A, B, C, E
ADEVĂRATE următoarele afirmații:

A. Pacienții cu risc ridicat de CCR trebuie să efectueze

colonoscopie
B. Pacienţii cu o rudă de gradul I cu CCR va începe de regulă
colonoscopia cu 10 ani înainte de vârsta de diagnostic a
cancerului la membrul familiei lor.
C. Pacienții cu istoric de polipi vor avea colonoscopie la un interval
mai scurt de 10 ani în funcție de numărul de polipi și de tipul
histologic.
D. Pacienții cu sindrom Lynch – colonoscopie la fiecare 6 luni
E. Pacienții cu boli inflamatorii intestinale timp de 10 ani sau mai
mult – colonoscopie anuală cu biopsii.
Pagina 232 (Lawrence, cap.15)
11. Următoarele afirmații referitoare la hemoroizii interni sunt C, D
ADEVĂRATE:

A. Hemoroizii de grad I prolabează în timpul defecației și revin în

poziție normală spontan.
B. Hemoroizii interni de grad II nu prolabează; anuscopul trebuie
utilizat pentru a îi vizualiza.
C. Hemoroizii de grad III prolabează în timpul defecației și necesită
reducere manuală.
D. Hemoroizii de grad IV nu sunt reductibili.
E. Pacientul va prezenta hemoragie anorectală dureroasă, cu sânge
negru, strălucitor
Pagina 236 (Lawrence, cap.15)
12. Următoarele afirmații referitoare la fistula perianală sunt FALSE: C, D, E
A. Fistulele intersfincteriene, apar ca urmare a unui abces perianal,
B. Fistulele transsfincteriene – urmare a unui abces ischiorectal
C. Fistulele extrasfincteriene – în urma abceselor supralevatoriene.
D. Fistulele suprasfincteriene ocolesc canalul anal și aparatul
sfincterian și se deschid la nivelul rectului.
E. Fistulele intrasfincteriene apar în urma unui abces intrarectal
Pagina 238 (Lawrence, cap.15)