Bilet 3

1) hiper/hipo tensiunea arteriala: presiunea arteriala

fluctueaza intre un nivel systolic de 120 mmHg si un nivel
diastolic de 80 mmHg. Tensiunea arteriala este forta
exercitata de masa sanguina pe unitatea de suprafata
vasculara. Tensiunea arteriala este influentat de: debitul
cardiac, rezistenta periferica, elasticitatea vaselor mari si
de vascozitatea sangelui.
- hipertensiunea arteriala este una dintre cele mai
raspandite boli cardiovasculare. HTA este caracterizata
prin cresterea de durata a valorilor tensiunii arteriale
si apare in circumstante variate. HTA participa in mare
masura la producerea aterosclerozei coronariene,
insuficientei cardiace, accidentelor vasculare cerebrale,
insuficientei renale.
- Hipotensiunea arteriala este caracterizata de scaderea
cu 30-40 mmHg a valorii tensionale de baza a
bolnavului. Hipotensiunea se clasifica in: estentiala
(asimptomatica, permanenta) si secundara ( care poate
fi paroxistica, tranzitorie sau persistenta).
-
2) fiziopatologia metabolismului glucidic:
- diabetul zaharat: afectiune caracterizata prin
disfunctia generalizata a metabolismelor glucidic,
lipidic si proteic indusa hormonal prin: deficitul de
insulina; excesul hormonilor de contrareglare. Se
manifesta prin hiperglicemie. Pot aparea complicatii ce
agraveaza boala precum cele: acute (comele diabetic)
sau cronice (neuropatia diabetica). Simptomele clasice
ale diabetului zaharat sunt: glicozurie, polidipsie,
polifagie, poliurie, scadere in greutate.
- Hipoglicemia: la pacientii diabetici aceasta este o
complicatie a tratamentului parenteral cu insulina.
 Acest lucru este frecvent in diabetul zaharat de tip 1.
Hipoglicemia mai poate sa fie o complcatie a
tratamentului oral cu derivati de sulfoniluree in
diabetull zaharat de tip 2. Simptome: tahicardie,
tremuraturi, transpiratii, anxietate, foame, cefalee,
confuzie, rulburari vizuale, coma. Hipoglicemia
nocturna se manifesta prin: transpiratii nocturne,
cosmaruri, dificultati de trezire, cefalee matinala,
astenie si respiratie zgomotoasa.
-
3) tulburarea functiei glomerulare si tubulare: pentru
aprecierea starii functionale a nefronului se utilizeaza
clearance-ul unor substante exogene administrate in
cantitati si ritmuri standardizate. Tehnica de determinare
a clearance-urilor este urmatoarea: dimineata pe
nemancate pacientul isi goleste vezica urinara, dupa care
bea 500 ml de ceai neindulcit. Apoi se administreaza
intravenous substanta de cercetat. Se recolteaza sange si
urina la interval de 20-30 minute pentru sange si 40-50
de minute pentru urina. Se dozeaza substanta in ambele
probe biologice si apoi se calculeaza clearance-ul.
Filtrarea glomerulara se investigheaza prin determinarea
clearance-ului creatininei endogene (valorile scazute se
intalnesc in: effort fizic, regim hipocaloric, durere, frig,
caldura, glomerulonefrite acute si cronice, nefropatii
diabetice, deshidratari, insuficienta cardiaca) si prin
clearance-ul ureei.
-teste pentru tubul proximal: testul cu psp, transportul
maximal al glucozei.
-teste pentru tubul distal: testul acidifierii urinii, testul
alcalinizarii urinii.