Genul Mycobacterium

• 1882: Robert Koch – discopera agentul cauzal

(premiul Nobel 1905  - "for his investigations and
discoveries in relation to tuberculosisʺ);
• 1890: testul cutanat la tuberculină;
• 1908-1921: Calmette si Guérin descoper
vaccinul- BCG;
• 1951-1952: Izoniazida (primul antituber-
culostatic descoperit).
Caractere generale

• bacili acido-alcoolorezistenţi dispuşi izolat sau

grupaţi, necapsulaţi, nesporulaţi;
• imobili;
• pretenţioşi nutritiv, cultivă lent, foarte lent sau sunt
necultivabili in vitro;
• aerobi sau microaerofili;
Caractere generale

• structura particulară a peretelui celular, cu un

conţinut bogat în lipide şi ceruri, conferă:
- caractere particulare de colorabilitate;
- rezistenţă importantă la agenţi fizici şi chimici;
- sensibilitate la un număr restrâns de antibiotice;
- supravieţuirea în celulele fagocitare;
- caracterul granulomatos al leziunilor histopatologice.
• De revăzut structura peretelui de tip a.a.r.!
 Clasificare
• Micobacterii patogene:
- M. tuberculosis
- M. bovis
- M. africanum
- M. leprae
- M. ulcerans
• Micobacterii atipice:
- M. scrofulaceum
- M. avium, etc.
Mycobacterium tuberculosis

Caractere morfo-tinctoriale
• bacili a.a.r. subţiri, izolaţi sau grupaţi în litere unghiulare;
• pe medii lichide tulpinile virulente se dispun în corzi.
Caractere de cultivare şi metabolice
• cultivă lent (2-6 săptămâni) pe medii complexe (mediul
Löwenstein-Jensen, Middlebrook);
• dezvoltă colonii R cu aspect conopidiform;
• cultivă în suprafaţă pe medii lichide;
• caractere de cultivare, biochimice şi de patogenitate pe
animale de laborator îl diferenţiază de alte specii.
Mycobacterium tuberculosis

Rezistenţa la factori de mediu

• deosebit de rezistent la desicaţie;
• rezistent la numeroşi agenţi chimici de decontaminare.
Habitat natural
• patogen primar, specific pentru om.
Factori de virulenţă

• bacterie facultativ intracelulară

- factorul cord - inhibă migrarea PMN;
- glicolipide de suprafaţă inhibă formarea fago-
lizozomilor;
• leziunile tisulare din tuberculoză sunt în special
consecinţa hipersensibilizării mediate celular.
Frotiu din cultură: dispoziţia
bacililor în corzi

• http://www.jornaldepneumologia.com.br/english/artigo_print.asp?id=1039
Manifestări clinice la om
• determină infecţii în special cu poartă de intrare respiratorie;
• infecţia primară evoluează în 95% din cazuri subclinic, cu
leziuni care se fibrozează şi apoi se calcifică;
• persistenţa bacililor în leziunile primare explică:
- testul la tuberculină pozitiv;
- rezistenţa la reinfecţie (premuniţie);
- riscul de activare al bacililor dormanzi → tuberculoza
secundară, pulmonară sau extrapulmonară, cu evoluţie
cronică, fără tendinţă de vindecare spontană;
• rar infecţia primară poate evolua cu leziuni diseminate →
tuberculoza miliară.
 Forma cea mai severă: TB miliară
Forma cea mai frecventă: forma cavitară
Infecţie latentă: calcifierea leziunilor (vizibilă radiologic)
TB Infecţie TB boală localizare pulmonară
M TB prezent M TB prezent

Test tuberculină - pozitiv Test tuberculină - pozitiv

RX- normal Rx- de regulă evidenţiază

leziuni
Frotiu din spută - Frotiu din spută: prezenţi
negativ b.a.a.r (pot fi şi absenţi)
Simptome - absente Simptome: tuse, subfebrilitate,
pierdere în greutate, etc.

Absenţa infecţiei  Frecvent ex. infecţie

anterior tratamentului
TB – nu întruneşte TB: criterii clinice,
criteriile de caz epidemiologice, lab
Imunitate
• imunitate mediată celular, care dispare odată cu vindecarea
microbiologică;
• reacţia pozitivă la tuberculină este un corolar al imunităţii;
• cele două fenomene pot fi disociate.
Racţia pozitivă la tuberculină
• atestă primoinfecţia tuberculoasă (eritem şi infiltrat > 10 mm
diametru după 48-72 ore);
• reacţia de tip hiperergic (flictenă, necroză) indică o
multiplicare activă în organism a bacililor a.a.r.
 Interpretare i.d.r.
• Tuberculoza sau evoluţie nefavorabilă a primoinfecţiei:
- reacţie pozitivă foarte intensă (la 2 UT); de regulă se
utilizează 5 UT;
- virajul reacţiei de la negativ la pozitiv, la copii nevaccinaţi
(din focare de TBC)
- saltul tuberculinic (creşterea diametrului cu peste 8 mm intre
două testări)
• Reacţii fals pozitive: ca reacţii încrucişate cu alte micobacterii
• Reacţii fals negative: la imunosupresaţi (afectarea imunităţii
celulare)
Diagnostic bacteriologic
Tuberculoza pulmonară
• examen microscopic al frotiului din spută: prezenţa
de bacili a.a.r. are întotdeauna semnificaţie clinică;
• dezvoltarea de colonii caracteristice pe mediul
Löwnstein –Jensen, după 2-6 săptămâni de incubare,
la 370C, permite identificarea preliminară a M.
tuberculosis.
• Testarea sensibilităţii (importantă: există tulpini
multirezistente!)
Diagnostic bacteriologic
Tuberculoza extrapulmonară
• produsele patologice diferă în raport cu localizarea
bolii;
• centrifugarea produselor lichide (urină, LCR, epanşa-
mente seroase) datorită caracterului paucibacilar al
tuberculozei extrapulmonare;
• examenul microscopic direct este numai orientativ în
cazul produselor posibil contaminate cu micobacterii
comensale (urină – confuzie cu bacterii comensale - M.
smegmatis; aspirat gastric – confuzie cu M. gastri),
fiind necesară confirmarea prin cultură.
Principii de terapie etiotropă
• antibioterapia de primă linie - asocierea rifampicinei cu HIN,
pirazinamidă şi etambutol are ca obiectiv:
- sterilizarea rapidă a expectoraţiei;
- distrugerea bacililor a.a.r. extra- şi intra-celulari din focarul
de infecţie;
- distrugerea bacililor în stare dormandă, pentru evitarea
recidivelor;
- streptomicina (face parte din antituberculostaticele de prima
linie)
• antibiotice de a doua linie: cicloserina, etionamida,
capreomicina, PAS, fluorochinolone, viomicina etc.
 România
• Incidenţă – în scădere
• Media pentru Europa este de 5,2 %000 loc, în
timp ce UE are valoarea 0.8%000 loc.
• România are o rată de 6,4 %000, mai mare decât
la nivel UE și decât media la nivelul regiunii UE.

• http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/Analiza-de-situatie-tuberculoza-201http://insp.gov.ro/sites/cn
epss/wp-content/uploads/2016/01/Analiza-de-situatie-tuberculoza-2016
.
• https://extranet.who.int/sree/Reports?op=Replet&name=%2FWHO_HQ_Reports%2FG2%2FPROD%2FEXT
%2FTBCountryProfile&ISO2=RO&LAN=EN&outtype=html
• În 2014, 9,6 milioane de persoane s-au îmbolnăvit de TBC și 1,5 milioane au murit din
cauza bolii.
• Din cele 9,6 milioane de oameni bolnavi de TB, 6 milioane (62,5%) au fost raportate
autorităților naționale.
• La nivel mondial, mai mult de o treime (37,5%) din cazuri au rămas nediagnosticate sau nu au
fost raportate autorităților naționale.
• Peste 95% din decesele TBC apar în țările cu venituri mici și medii, fiind printre primele 5
cauze de deces pentru femeile cu vârste cuprinse între 15-59 de ani.
• 480.000 femei au decedat datorită TBC în 2014, inclusiv 140.000 femei cu HIV pozitiv.
• 890.000 bărbați au decedat datorită TBC și
• 5,4 milioane au dobândit această boală.
• Sursa http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/Analiza-de-situatie-tuberculoza-2016.pdf
• În 2014, 1 milion de copii s-au îmbolnăvit cu TB și 140 000 de copii au murit
de TBC.
• La nivel global, în 2014, o valoare estimată de 480.000 de persoane au
dezvoltat multidrog-TB rezistențe (MDR-TB) și 190.000 decese datorită
MDR-TB.
• Mai mult de jumătate din aceste cazuri au fost în India, China și Federația Rusă.
• 111.000 persoane au beneficiat de tratament al MDR-TB, o creștere de 14%,
comparativ cu 2013.
• 43 de țări au raportat o rată de vindecare de peste 75% a pacienților cu MDR-TB.
• Rata mortalității TBC a scăzut cu 47% între 1990 și 2015.
• Se estimează că 43 de milioane de vieți au fost salvate prin diagnosticarea și
tratamentul tuberculozei între 2000 și 2014.
Profilaxie specifică
• vaccin BCG (tulpină cu virulenţă atenuată de M.
bovis), cu administrare la nou-născut (din ziua a 4-a,
induce o infecţie subclinică imunizantă) şi apoi
revaccinări la cei cu i.d.r. negativă la tuberculină;
(BCG – bacil Calmette-Guerin)
• chimioprofilaxie cu HIN la:
- nou-născuţi din mame cu tuberculoză;
- contacţi tuberculino-negativi din focare de
tuberculoză;
- copii cu viraj tuberculinic.
Mycobacterium bovis

• patogen primar pentru bovine;

• poate determina ocazional tuberculoză la om, după
consum de lapte nepasteurizat sau prin inhalare de
aerosoli contaminaţi;
• manifestările clinice la om sunt identice cu cele
determinate de M.tuberculosis;
• identificarea speciei realizată după aspectul coloniilor
pe mediul L.J. şi caractere biochimice;
• natural rezistent la pirazinamidă.
Mycobacterium leprae

• bacili a.a.r. cu dispoziţie caracteristică - paralelă în aglomerări

compacte în macrofage (“globi”);
• nu a putut fi cultivată pe medii de cultură;
• patogen primar numai pentru om;
• agent etiologic al leprei (boala lui Hansen), infecţie cu incubaţie
lungă, evoluţie cronică şi manifestări polimorfe, cu două forme
clinice majore
- lepra tuberculoidă cu leziuni cutanate superficiale, dar
care pot interesa nervii senzitivi (este paucibacilară);
- lepra lepromatoasă cu leziuni distructive la nivelul
tegumentului sau mucoaselor, bogate în bacili, cu evoluţie
bacteriemică;
• Prelavare probe:
• În funcție de forma lepră suspectată de medicul curant, pot fi colectate următoarele exemplare:
– Leziuni de piele de pe lobii urechii, coate și genunchi
– Biopsie cutanată de la marginile leziunilor active
– Biopsia nervilor din nervii îngroșați
Biopsie cutanată și nervoasă
• Biopsiile sunt necesare pentru a confirma definitiv diagnosticul bolii lui Hansen și pentru a
clasifica boala, iar frotiul cutanat poate fi de asemenea util în diagnosticarea celor cu boală
mutlibacilară.
• În forma multibacilară a bolii lui Hansen, biopsia tisulară a diferitelor situsuri afectate poate
prezenta modificări histopatologice tipice care arată un număr mare de celule spumoase (sunt
macrofage care au ingerat sau fagocitază M. leprae, dar nu sunt în măsură să digere
organismele care, la rândul lor, se înmulțesc și utilizează macrofagul ca metodă de transport în
organism). Acesta este modul în care bacteriile provoacă leziuni multiple care pot apărea în
toate părțile corpului la pacienții cu lepră MB.
 M. leprae

Mycobacterium leprae, the bacillus which causes leprosy.

Source: International Leprosy Association and The Leprosy Mission International.
• http://www.jyi.org/news/nb.php?id=98
• This photomicrograph reveals some of the classic histopathologic changes found in a skin section
from an individual with a case of the leprosy, which may have been the paucibacillary form of the
disease, though this has not been confirmed. Shown here is a nerve surrounded by a dense
infiltrate consisting of undifferentiated histiocytes and large numbers of lymphocytes. The
nerve sheath and endoneural region of the nerve were also infiltrated. This neural involvement was
found to be independent of any pathology of the upper corium.
• Soursa: https://www.cdc.gov/leprosy/health-care-workers/laboratory-diagnostics.html
 • cele două forme clinice sunt condiţionate de starea
imunitară a organismului; răspuns predominent al TH1 –
lepra tuberculoidă (răspuns puternic), predominent TH2,
forma lepromatoasa (imunitate deficitară);
• diagnosticul de laborator se bazează pe ex. microscopic
(exsudat nazal, forma lepromatoasă, biopsii cutanate –
forma tuberculoidă);
• tratamentul etiotrop: dapsona (2-4 luni);
• pentru tulpini rezistente: rifampicina, clofazimin.
• F tuberculoida: dapsona + rifampicina
• F lepromatoasa: dapsona + clofazimin
• Profilaxie: depistare, izolare, tratament.
• Vaccinarea BCG scade prevalenţa in zonele cu lepră
tuberculoidă.
http://tsamora08.wordpress.com/
Micobacterii atipice
• includ specii cu caractere fenotipice diferite de M.tuberculosis;
• au fost diferenţiate în 4 grupe după viteza de cultivare şi
dezvolarea de pigment: fotocromogene (M.kansasii, M.mari-
num), scotocromogene (M. scrofulaceum), necromogene
(M.avium-intracellulare) şi cu creştere rapidă (M. fortuitum);
• sunt întâlnite la animale sau în mediul extern;
• pot determina infecţii oportuniste la om: infecţii pulmonare,
ganglionare, cutanate sau infecţii generalizate grave la bolnavi
cu SIDA;
• diagnosticul bacteriologic se bazează pe izolarea repetată şi în
număr semnificativ a aceleiaşi specii, în absenţa unei micobac-
terii patogene primare;
• sensibilitatea la antibiotice este diferită faţă de M. tuberculosis
şi cu diferenţe între specii.
Limfadenită cervicală

http://www.manual-of-surgery.com/content/0084-Diseases-of-Lymph-Glands.html
Granuloame cutanate
• Multe micobacterii atipice sunt rezistente la
antituberculoase (ex.: izoniazidă, pirazinamidă,
streptomicină).
• Uneori se ajunge la combinaţii de 5-6 antibio-
tice (ex., se utilizează, de electie):
- Rifampin - M. kansasii,
- Claritromicin – pentru complexul M. avium-
intracellulare