S=primul nivel psihic de prelucrare,intrerpret,utilizare a inf despre insusirile obiectelor si fenomenelor lumii

externe si despre starile mediului intern.

H Pieron– Senzatiile = forme elementare de inserare în reglarea comportamentului a acţiunilor exercitate de
mediu(1957)
S vs Excitab
Excitabilit.=propriet biol ce permite fiintelor vii sa receptineze infl. externe si sa rasp printr-o modif locala;
caracter difuz, generalizat, nespecific
S = propriet psihica ce sta la baza celorlalte proc psihice; sursa primara a cunostintelor; pp transm infl nervos
prin interm fibrelor aferente catre centrii ce au capacit de a inreg si adapta conduitele umane; reactie la o
stimulare diferentiata prin interm. org de simt specializ pt. recept inform.
S vs Perceptie
S permite diferentierea excitatiilor, Perceptia permite analiza si sinteza propriet obiectelor
S=o simpla experienta constienta asociata stimulilor, actiune directa asupra stimullilor, reflecta insusiri
simple concrete exterioare accidentale neesentiale; codeaza informatia la niveluri de tratare precoce, necesita
prezenta stimulului
Perceptia= experienta constienta asupra obiectelor si a rel dintre obiecte fiind un proces de organiz, interp a
materialului furnizat, este relationala oferind prilejul compararii fiecarui stimul cu cei aflati in mediul inconj,
este categoriala: ajuta la plasarea in aceeasi categ a unor senzatii aparent diferite pe baza unor trasaturi
comune; permite completarea inform ce lipseste din senzatiile brute asigurind gestaltul obiectului
S prin inegrare neurofiziologica(P. Salzi) prod Senzatiei este legata de rolul fenomenelor psihice superioare
3 categ de fapte in analiz Senzatiei:-obiective(S coresp unui ob real)-nervoase(S implica particip SN)-
mintale(S pp experienta si concomitente de natura subiectiva–constiinta, imagine, rationament; S se produce
la intersectia celor 3 fapte, perfectionindu-se, depinde de functionarea anatomofiziologica si de cea mentala.
Concluzii Zlate: forma ideal-subiectiva de refectare a realitatii, reprezinta continutul informational, reflecta
insusiri simple,concrete, exterioare, fenomenale, accidentale, neesentiale, independente unele de altele,
izolate, elementare, se face prin actiune directa a stimulului asupra organismului
Proprietati
I.Calitatea capacit de a fi vizuale, auditive, etc avind o mare import in identific corecta a obiectelor si
persoanelor si in ghidarea comportam; explicata prin 3 mecanisme:
1.Selectivitatea receptorilor=specializ diferita a recept in fct de tipurile de stimuli: localizarea recept;
structuri asociate recept; calitati chimice, structurale, functionale ale recept.
2. energia specifica a org de simt, transm catre creier indif. de modalit. de stimulare: teoria fibrelor
specifice(fiecare fibra poseda energie)=H.Helmholtz teoria fibrelor nespecifice(calit stimulului imprima calit
Senzatiei)Hering; Morgan sustine teoria fibr specifice
II. intensitatea S date de intensit fizica a stimulilor ce prod senzatia si de int experientei subiective a
senzatiei, alte variabile cu rol asupra intensit senzat.; durata aplic stimulului, modalit de aplicare
(continuu/intermitent), particularit anatomofiziol; conditiile concrete in care are loc receptia, grad de
excitabilit a SN (excitabil/inert), existenta/nonexistenta unor dominante organice pt stimulii respectivi
III. Durata S dureaza in general atita timp cit actioneaza stimulul, daca intensit stimul creste si durata creste
si invers; intensit poate scadea si datorita fenomenelor de adaptare senzoriala; persistenta in timp a senzatiei
este variabila(ex gust cea mai persistenta); imaginile care se pastreaza dupa incetarea actiunii stimulului se
numesc imagini consecutive, cele pozitive corespund senzatiei originare, cele negative coresp senzatiei
complementare celei originale; efectele consecutive sunt opuse sau complementare fapt ce sugereaza
existenta a doua sisteme antagoniste
IV. tonul afectiv propriet de a fi insotite de stari afective, sunt polare, colorate afectiv placut/neplacut; efect :
regleaza comportam, provocind apropiere (cautare, prelungire, repetare), respingere (evitare, scurtare,
estompare); este legat de nivelul de satisfactie ale trebuintelor (poate conduce la supra/sub saturare, tonul
afectiv este individualizat, senzatiile sunt unipolare, bipolare ex senzatiile algice provoaca intotdeauna reactii
negative (unipolare)
1.LEGEA INTENSITATII Def: intensitatea unei senzatii in raport cu o stimulare; stimularile sunt analizate
in raport cu pragurile
a) prag absolut minimal: cantitatea minima de intensitate a unui stimul capabil sa produca o senzatie
explicatie: stimulii care nu ating val. minime sunt subliminali, produc efecte fiziologice dar nu sunt
senzoriale
b) pragul absolut maximal: cantitatea maxima de intensitate care produce o senzatie specifica in cadrul
aceleiasi modalitati senzoriale
c) pragul diferential priveste valorile liminar (de limita) discriminative ale unui stimul;relatia dintre
intensitatea initiala si intensitatea care trebuie adaugata sau scazuta pt a produce o modificare abia sesizabila
a senzatiei initiale;Weber a stabilit o relatie constanta intre intensitatea initiala si cea noua adaugata sau
scazuta, aceasta relatie nu se aplica decit stimulilor cu intensitate medie
d) pragul operativ al senzatiei: marime minima a divergentei (deosebirilor) cind este atinsa conduce la
maximum de precizie in discriminare;
sensibilitatea absoluta se afla intr-un raport invers proportional cu nivelul pragului minimal:
cu cit pragul minimal este mai redus cu atit sensibilitatea absoluta este mai mare; Fechner:intensitatea
perceputa a unei senzatii este proportionala cu logaritmul marimii fizice a stimulului, pentru ca intensitatea sa
creasca in progresie aritmetica trebuie sa crestem stimulul in progresie geometrica, S=k log I + C
Stevens: intre intensitatea senzatiei si a stimulului exista o diferenta exponentiala, nu logaritmica
2.LEGEA ADAPTARII adaptarea senzoriala se refera la posibilitatea de crestere/scadere a intensitatii ca
urmare a actiunii repetate a stimulilor sau a modificarii conditiilor de mediu, este demonstrata prin trecerea
brusca dintr-un mediu in altul, acest proces de adaptare se realizeaza gradat, este un fenomen relational
(depinde de particularitatile morfofunctionale ale organelor de simt, de rolul lor in dobindirea informatiilor si
particularitatile contextului obiectiv si subbiectiv in care are loc receptia), adaptarea se manifesta
in cadrul tuturor analizatorilor si are ca mecanism interactiunea intre veriga corticala si cea periferica
2 tipuri de adaptare diminuare (diminuarea treptata fara a se ajunge la disparitie (ex. cu hainele), diminuare
totala (cvasitotala) a sensibilitatii (ex. cu fumatul) si crestere
analizatorii se pot clasifica in usor(tactili, termici), mediu (vazul)si greu adaptabili(auditivi, algici,
proprioceptivi)
2. faze ale adaptarii:scaderea sensibilitatii /restabilirea nivelului initial al sensibilitatii
adaptarea depinde de relativitatea judecatilor subiectilor, este individualizata si subiectiva
helson 3 clase de stimuli in functie de care se produce adaptarea: focali (f)-ne centram pe ei;fond (b)
inconjura stimulii focali reziduali (e)provin din experienta anterioara. nivelul de adaptare este dat de media
ponderala a acestor trei stimuli.
NA=FW1.BW2.RW3
CONCEPTUL DE CONTRAST: accentuarea sensibilitatii ca urmare excitantilor de diferite intensitati care
actioneaza succesiv (cresterea sensibilitatii la un stimul prezent ca urmare a actiunii indelungate a unui alt
stimul de acelasi fel dar diferit ca intensitate si calitate sau simultan (accentuarea reciproca a claritatii si
pregnantei unor stimuli prezenti in acelasi timp in cimpul perceptiv,apare si cind un stimul este influentat de
stimulii de fond (invecinati) diferentierea dintre stimuli trebuie facuta dupa anumiti parametri pt. ca
diferentele prea mari sau prea mici ar facilita amestecul,depinde de intrarea in actiune a unor fenomene
neurale: inductie, autoinductie.)
3 LEGEA SENSIBILIZARII Consta in cresterea / scaderiea sensibilitatii ca urmare a schimbarii conditiilor
de mediu. Sensibilitatea creste datorita unor fenomene de interactiune: Intre elementele structurale ale
analizatorului (exemplul cu bastonase, conuri);Intre segmentele unuia si aceluiasi analizator; Intre
analizatorii diferiti; Interactiunea analizatorilor poate fi descrisa prin interactiunea intre auz si vaz, Dupa unii
autori, P. Popescu-Neveanu, M. Golu, atunci cind un analizator este intens si indelungat solicitat trebuie
recurs la stimulare auxiliara in doze specifice de excitatie specifica a altui analizator
4 LEGEA DEPRESIEIConsta in scaderea sensibilitatii ca urmare a legaturii functionale intra si inter-
analizator. Functioneaza dupa aceleasi mecanisme ca si legea sensibilitatii. Factori importanti in depresie:rel.
de intensit. Dintre stimuli, proc. Corticale si legile lor,sist. Neurovegetativ, formatiunea reticulata, formarea
reflexelor conditionate
5 LEGEA SEMNIFICATIEI Valoarea unui stimul in raport cu un individ Actioneaza din acest punct de
vedere in sens contrar cu legea intensitatii senzatiilor Pavlov:
Intensitate relativa a unui stimul care este data de factorii de natura psihologica in mod pregnant (tonul
psihologic: trebuinte, motive, deprinderi,scopuri)Vorbeste despre o lege a fortei relative si nu absolute. Astfel
se explica si comportamente aparent paradoxale
6 LEGEA SINESTEZIEI Se refera la o modelare primara informationala La transpunerea unei forme de
sensibilitate in alta forma de sensibilitate Exemple: Auditia colorata si vederea sonora. Notiuni precum culori
moi, sunete dulci Eduard Gruber: Fenomenul sinopsiei: auditia cromatica Sta la baza abilitatilor,
predispozitiilor artistice In anumite situatii un stimul de o anumita calitate produce efecte proprii unui alt
analizator care nu a fost stimulat.
7 LEGEA COMPENSARII Posibilitatea psihicului de a dezvolta o modalitate senzoriala intr-un mod
performant atunci cind este insuficient dezvoltat sau lipseste o alta modalitate, prima preluind functiile celei
slab dezvoltate Compensarea este o lege fundamentala a psihicului Este o capacitate (autoprogramare de la
SPU) de autoconstructie structurala si functionala Presupune restructurari functionale, autoreglari care refac
potentialitatea adaptativa
8 LEGEA CONDITIONARII SOCIAL-ISTORICE
S la om sunt superioare in raport cu alte fiinte, dat conditionarii soc.ist.cult. evidentiata in planurile:
adincirea, cizelarea, perfectiuonarea unor modalit.senzoriale la om; schimbarea ponderii diferitelor modalitati
senzoriale(limbajul); aparitia unor modalit. senzoriale specific umane
9 LEGEA OBOSELII-Golu
Analizatorii pp consum energetic, apare oboseala care pp scaderea niv sensibilitaii sau a capacit de rezolutie
a analizat si aparitia senzatiei de disconfort.dupa sursa ce o genereaza oboseala senzor. este reflectata ca:
supra/subsolicitare, de asteptare,efect negativ: scaderea performantelor, stare generala dezagreabila
10 LEGEA CONSTIENTIZARII
Delimitarea sensibilitatii se realizeaza prin raportarea la starea vigila a subiectului si la capacitatea de a isi da
seama de o anumita senzatie(datele simturilor nu ramin in forma initiala, ci sunt verificate, corectate)
11 LEGEA PROFESIONALIZARII
Exprima dependenta nivelului de dezvoltare si eficienta a difertelor forme modale ale sensibilitatii de
invatare si de specificul activitatii dominante, profesia accentueaza determinismul sociocultural al senzatiei
12 LEGEA ESTETIZARII
Exprima modelarea sensibilitatii umane in raport cu deprinderea si actiunea a doi factori culturali:frumosul si
semnificatia. Calit. Senzatiilor vor fi evaluate dupa criterii estetice si sens
13 LEGEA VERBALIZARII EXPRIMA o caracteristica a organizarii psihocomportamentale a omului,
aceea a reglarii verbale, cuvintul dirijeaza intreaga dinamica a receptiei senzoriale in cimpul stimulator extern
gratie reglajului verbal functia sensibilitatii se logicizeaza, se organizeaza pe programe specifice bazate pe
semnificatie