Arborele cotit

Arbolele cotit esle organul motorului care preia si transmite in exterior lucrul
mecanic produs de cilindri; totodata transmite miscarea de translatie a pistonului in
miscare de rotatie proprie.

Arborele cotit are urmatoarele parti componente:

-capatul liber 1,
-fusurile paliere 2,
-fusurile manetoane 3,
-bratele 4, contragreutati 5,
- partea posterioara 6, de care se fixeaza volantul 7 .

In procesul de lucru arborele cotit preia solicitările variabilecdatorate forţei de

presiune a gazelor şi forţelor de inerţie a maselor incmişcarea de translaţie şi de rotaţie,
solicitări care au un caracter de şoc. Aceste forţe provoacă apariţia unor tensiuni importante de
intindere, comprimare, inconvoiere şi torsiune. in afară de acestea, in arborele cotit apar tensiuni
suplimentare cauzate de oscilaţiile de torsiune şi de inconvoiere. Ansamblul acestor solicitări
provoacă deformarea arborelui, determinand uzura prematură a cuzineţilor sau, in cazuri mai
grave, chiar ruperea acestuia .

Din aceste condiții grele rezultă și unele cerințe impuse față de

construcția arborelui cotit:
a) Rezistențamecanicăridicatășimai ales o mare rigiditate a construcției, de care depinde în
cea mai mare parte durabilitatea pieselor mecanismului motor;
b) Rezistențaridicată la uzură a suprafețelorfusurilor;
c) Înaltă precizie de fabricație a fusurilor, ca dimensiuni și formă;
d) Echilibrare statică și dinamică;
e) Lipsa rezonanței atât la vibrații torsionale cât și la cele de încovoiere.
 La proiectarea arborelui cotit se vor adopta acele soluţii care să permită obţinerea unei
rigidităţi maxime. in acest scop fusurile paliere se amplasează după fiecare cot, diametrele
acestora se măresc, iar lungimile se micşorează. Performanţele cresc proporţional cu mărimea
dimensiunilor braţelor. O rigiditate satisfăcătoare a arborelui cotit se obţine printr-o suprapunere
a secţiunilor fusului. Astfel se măreşte practic secţiunea braţului in zona cu cea mai mare
concentrare a tensiunilor. in scopul atenuării efectului de concentrare a tensiunilor, racordările
dintre fusuri şi braţe se fac după un arc de cerc, elipsă sau parabolă, avand raze cat mai mari.
Pentru mărirea suprafeţei de sprijin a fusului, racordarea se execută sub forma unui arc cu raze
variabile..

La stabilirea diametrului fusului maneton se urmăreşte obţinerea unor dimensiuni ale

capului bielei care să-i permită trecerea prin cilindru la montaj. De asemenea, pentru a se asigura
o bună comportare a cuzineţilor de bielă, diametrul fusurilor se va determina şi din condiţia
impusă de viteza peri ferică,care nu trebuie să depăşească 1 Im/s.
Pentru a reduce greutatea arborelui şi forţele centrifuge, fusurile manetoane se găuresc.
Prin adoptarea acestei soluţii se asigură şi o distribuire mai convenabilă a fluxului de forţe. in
acest caz rezistenţa la inconvoiere şi la torsiune creşte cu 20...30%, iar rezistenţa la oboseală -
pană la 100%.

Construcția și dimensiunile arborelui cotit depend de o serie de factori și anume:

numărul și dispoziția cilindrilor;ordinea de aprindere;echilibrareamotorului;tipul motorului.

Lungimea totală a unui cot (lungimea fusurilor și grosimea brațelor) depinde de distanța
dintre doi cilindri alături.
 Capătul liber. În majoritatea construcților pe capătul liber al arborelui cotit se
amplasează elementele de etanșare pentru ulei, defectorul, garnitura de etanșare, pinionul pentru
acționarea distribuției, fulia pentru ventilator, clichetul pentru pornire. Penrtu montarea acestor
organe capătul liber se execută în trepte.

Pentru amortizarea vibrațiilor de torsiune se utilizează amortizoare montate pe

capătul din față al arborelui unde amplitudinile vibrațiilor ating valorile maxime. La motoare
oentru automobile cel mai mult sunt utilizate amortizoarele cu frecare interioară.

Braţele arborelui cotit la marea majoritate a motoarelor, au forma unei elipse.

Pentru echilibrarea arborelui cotit, cat şi pentru descărcarea
lagărelor paliere, pe braţe se ataşează (la arborii forjaţi) sau se obţine direct din turnare,
contragreutăţi .Forma lor se concepe astfel incat un cuplu static cat mai mare să aibă un moment
de inerţie cat mai mic (formele apropiate de cea circulară satisfac acest deziderat).
Capătul anterior al arborelui cotit se execută in trepte pentru montarea pinionului de
acţionare a distribuţiei 9, fuliei de antrenare a ventilatorului şi pompei de apă /, pe care uneori se
montează amortizorul de oscilaţie de torsiune. Toate acestea sunt stranse cu un cliché 15, care la
M.A.S. se foloseşte şi la antrenarea manuală.
O atenţie deosebită se
acordă etanşării capătului
anterior 13 pentru a preveni
scurgerea uleiului din carter.
Capătul posterior se
realizează cu o lungime cat
mai mică. La partea sa
terminală se prevede o
flanşă.
Etanşarea capătului
din spate se realizează
combinat prin inele
deflectoare 9 şi garnituri de
etanşare din cauciuc sau
paslă (fig. 4.76, a). De
asemenea pe ultima porţiune
a fusului se prelucrează un
filet 10 in sens invers
sensului de rotaţie al
arborelui cotit.
Astfel, Ia proiectarea
arborelui cotit, in funcţie de
turaţia lui maximă,se va dimensiona diametrul suprafeţei care vine in contact cu garnitura.
La realizarea canalelor de ungere (fig. 4.72), care asigură comunicarea intre fusurile
paliere şi cele manetoane se evită soluţia cu canalul plasat intr-un plan inclinat cu 45° faţă de
planul cotului, intrucat in acest plan se produc tensiuni maxime de torsiune.
 La execuţia arborelui cotit, dat fiind importanţa lui in ansamblul mecanismului motor, se
impune un grad ridicat de precizie dimensională, de formă şi poziţie reciprocă a diferitelor
suprafeţe, de rugozitate, precum şi de realizare a unei echilibrări cat mai bune.

Pentru a evita apariţia unor dezechilibre perturbatoare se aplică echilibrarea dinamică a

arborelui cotit, care constă in corectarea masei acestuia astfel incat axa principală de inerţie să
coincidă cu axa de rotaţie. Practic se fixează valoarea maximă pe care poate s-o atingă forţa
centrifugă creată la dezechilibrare.
La proiectarea volantului se va urinări ca diametrul exterior al acestuia să satisfacă nu
numai condiţia de gabarit, dar şi pe cea de viteză periferică. Viteza periferică se limitează din
condiţia de evitare a spargerii volatului (V„mx=65 m/s pentru volantul din fontă şi Vmax=100
m/s pentru cel din oţel).

In acest sens toleranţele la lungimea fusurilor paliere şi manetoane se admit in limitele de

0,15...0,35 mm, iar in cazul fusului palier de ghidare axială - de 0,05... 0,15 mm. Toleranţele
privind poziţia spaţială se referă la concentricitatea fusurilor şi rectiliniaritatea axei arborelui
cotit, care trebuie să respecte limitele de 0,025...0,035 mm, precum şi la neparalelismul axelor
fusurilor paliere şi manetoane, care se admite de 0,015...0,025 mm/100 mm in planul acestor axe
şi de 0,030...0,050 mm/l00 mm in planul perpendicular pe acesta. Pentru a asigura rezistenţa
necesară la uzură a fusurilor, duritatea acestora trebuie să fie de 52...65 HRC, in funcţie de
materialul antifricţiune utilizat. Adancimea stratului călit este de 2,5...4,5 mm. Calitatea
suprafeţei fusurilor paliere şi manetoane este estimată prin rugozitatea de 0 , 1...0 ,2 pm.

Materiale pentru arborele cotit. Pentru a satisface cerinţele impuse arborelui cotit:
rezistenţă mare la oboseală, posibilitatea obţinerii unei durităţi ridicate a suprafeţei fusurilor,
prelucrare bună, uşurinţa obţinerii semifabricatului, acesta se execută din oţel sau fontă.
Fonta s-a impus tot mai mult ca material pentru arborii cotiţi, in special pentru M.A.S.
Dintre calităţile de fontă, cele mai bune rezultate s-au obţinut cu fonta modificată cu grafit
nodular. care are o rezistenţă la rupere de 65...75107 N/m2 şi duritatea de 212...270 HB. De
asemenea se foloseşte fonta specială aliată cu Cr, Ni, Mo, Cu. Arborele turnat din fontă are un
avantaj - semifabricatul se obţine cu o formă mai adecvată din punctul de vedere al solicitărilor.
Datorită preciziei mai ridicate de realizare a semifabricatului se micşorează cu 25...30 % volumul
de prelucrări mecanice şi se reduce consumul de material.
Dintre calităţile de oţel cel mai mult se folosesc oţelurile de imbunătăţire cu şi fară
elemente de aliere. in mod obişnuit se folosesc oţelurile fcarbon de calitate OLC 45, OLC 60.
Pentru arborele cotit mai solicitat se utilizează oţelurile aliate cu Cr-Ni, Cr-Ni-Mo sau Cr-Mo.
 Dimensiunile Eelative ale Elementelor Arborelui Cotit.

M.A.S. M.A.C.
Dimensiunea caracteristică
în linie în V în linie în V
Lungimea cotului l (0,90…1,20)Dl (1,2…1,4)D (1,05…1,30)D (1,20…1,35)D
Diametrul fusului palier dp (0,60…0,80)D (0,75…0,85)D (0,70…0,80)D (0,70…0,85)D
Lungimea fusului palier lp
-paliere intermediare (0,3…0,5)dp (0,3…0,5)dp (0,4…0,6)dp (0,5…0,6)dp
-paliere extreme sau medii (0,5…0,7)dp (0,5…0,7)dp (0,6…0,7)dp (0,6…0,86)dp
Diametrul fusului maneton dm (0,55…0,70)D (0,60…0,75)D (0,56…0,72)D (0,70…0,75)D
Lungimea fusului maneton lm (0,45…0,60)dm (0,40…0,60)dm (0,45…0,6)dm (0,45…0,65)dm
Diametrul interior dmi (0,60…0,80)dm (0,6…0,8)dm (0,6…0,75)dm (0,6…0,75)dm
Grosimea braţului h (0,15…0,36)dm (0,15…0,35)dm (0,20…0,35)dm (0,20…0,35)dm
Lăţimea braţului b (1,17…1,90)dm (0,7…0,9)dm (1,5…2,0)dm (1,5…2,0)dm
Raza de racordare (0,06…0,1)dm (0,06…0,08)dm (0,07…0,10)dm (0,07…0,10)dm

Fig. 1. Dimensiunile Relative ale Arborelui Cotit.

 1. Verificarea Fusurilor la Presiune şi la încălzire :

Pentru a se preveni expulzarea peliculei dintre fusuri şi cuzineţi trebuie să se limiteze

presiunea maximă pe fusuri.

Tabelul 2. Valorile Admisibile ale Presiunilor pe Fusurile Arborelui Cotit.

Presiunea specifică maximă [MPa] Presiuna specifică medie [MPa]
Tipul fusului
MAS MAC MAS MAC
Maneton 4,0…8,0 7,0…15,0 3,0…7,5 3,0…10,0
Palier 2,0…7,5 4,5…15,0 2,0…3,5 2,0…7,5

Verificarea fusului la încălzire se efectuează iniţial pe baza unui calcul simplificat şi

aceasta se referă la determinarea valorii coeficientului de uzură.

3
   dm  n 
Km  p m  w3  pm     
 60 

3
  dp n 
Kp  pp  w 
3
p p     
 60 

unde: w = viteza relativă dintre fus şi cuzinet în m/s;

Valorile limită pentru coeficientul de uzură sunt mai mici de 30 MPa pentru aliajele Al-
Sn; 35...40 MPa pentru bronzurile pe bază de Pb cu acoperire; 25...30 MPa pentru aliajele pe
bază de St; 25 MPa pentru bronzurile pe bază de Pb.

Verificarea la încălzire prin această metodă nu ia în considerare factorii caracteristici ai

regimului hidrodinamic de ungere.
 2. Verificarea la Oboseală :
Calculul arborelui cotit ca o grindă static nedeterminată implică dificultăţi. De aceea
calculul impune adoptarea unei scheme simplificate de încărcare şi deformare care consideră
arborele cotit ca o grindă discontinuă alcătuită dintr-un număr de părţi egal cu numărul coturilor.

Fig. 3. Schema Forţelor care Acţionează asupra unui Cot al Arborelui Cotit.
Calculul se efectuează pentru fiecare cot în parte în următoarele ipoteze simplificatoare:

a) Fiecare cot reprezintă o grindă simplu rezemată pe două reazeme.

b) Reazemele sunt rigide şi coaxiale.
c) Momentele încovoietoare în reazeme se neglijează.
d) Fiecare cot lucrează în condiţiile amplitudinilor maxime ale momentelor de
încovoiere şi de torsiune şi a forţelor variabile ca semn.
e) în reazemul din stânga cotului acţionează un moment de torsiune Mpj egal cu
suma momentelor coturilor care preced cotul de calcul, iar la reazemul din dreapta acţionează
momentul Mp(j-1) (fig. 3).
În figura 3 s-au făcut notațiile :

Az, At, – reacțiunile în lagărul din dreapta (A) pe direcție radială (în planul cotului
arborelui), respectiv tangențială (în plan perpendicular pe acesta).
 Bz, Bt, – reacțiunile în lagărul din stânga (B) pe direcție radială (în planul cotului
arborelui), respectiv tangențială (în plan perpendicular pe acesta).

Fm – forța de inerție a masei fusului maneton.

F2b – forța de inerție a masei bielei care se consideră că execută mișcare de rotație.

Fbr – forța de inerție a masei neechlibrate a brațului arborelui cotit.

Fcg – forța de inerție a maselor contragreutăților.

Zk, Tk, – forța radială, respectiv forța tangențială la manetonul k.

Numerotarea fusurilor paliere și manetoane începe de la partea din spate a arborelui cotit,
dinspre volant.

Reacțiunile din reazeme se determină din condiția de echilibru a cotului, astfel:

1
AZ  BZ   Z k  F2b  Fm   Fcg  Fbr ;
2
1
AT  BT  Tk .
2

2.1. Calculul Fusului Palier :

Fusul palier este solicitat la torsiune şi încovoiere după un ciclu asimetric. Deoarece
lungimea fusurilor este redusă, momentele încovoietoare au valori mici şi în aceste condiţii se
renunţă la verificarea la încovoiere. Fusurile paliere dinspre partea anterioară a arborelui cotit
sunt solicitate la momente de torsiune mai mici decât acelea care acţionează în fusurile dinspre
partea posterioară a arborelui şi mai ales în fusul final, deoarece în acesta se însumează
momentele medii produse de fiecare cilindru. Calculul trebuie dezvoltat pentru fiecare fus în
parte, ceea ce implică însumarea momentelor de torsiune. Momentele de intrare (Mpj) şi ieşire
(Mpj-1) pentru fiecare cot sunt:

i j
M p j   Tj  r
i n
i  j 1
M p j 1  M p j  T j  r  T
i n
j r
 Se determină valorile momentelor maxime şi minime ale fiecărui fus, după care se
determină tensiunile maxime şi minime de torsiune:

M pmin M pmin M pmax M p max

 pmin   ;  pmax   .
Wpp   d 3p Wp p   d 3p
16 16

Amplitudinea tensiunilor şi valoarea tensiunii medii se calculează cu relaţiile:

 pmax   pmin  pmax   pmin

 pa  ;  pm 
2 2

Coeficientul de siguranţă se calculează cu relaţia:

 1
cp 
 k
 p      p m
  a
unde :

 k 2  1   0
 2,5;     0,08 0,10;  1   0,50 0,65   1 ;
 0
 0  1,7  2,0   1 ;  1   0,45 0,55   3 ;   1,101,4.

-1 = 180…230 N/mm2 - pentru oţel carbon de calitate;

-1 = 280…320 N/mm2 - pentru arbori cotiţi din oţel aliat.

Valorile calculate pentru coeficientul de siguranţă trebuie să fie superioare valorilor de

3...4 pentru M.A.S., 4…5 pentru M.A.C. şi 2…3 pentru M.A.C. supraalimentat.

2.2. Calculul Fusului Maneton :

Fusul maneton este solicitat la încovoiere şi torsiune. Calculul se efectuează pentru un cot
care se sprijină pe două reazeme şi este încărcat cu forţe concentrate (fig. 3). Deoarece secţiunea
momentelor maxime ale acestor solicitări nu coincide în timp, coeficientul de siguranţă se
determină separat pentru încovoiere şi torsiune şi apoi coeficientul global de siguranţă.
 2.2.1. Calculul Fusului Maneton la încovoiere :
Încovoierea fusului maneton în planul cotului (fig. 3) este dată de momentul :

M Z  0,5  l  BZ  (0,5  l  a)( Fbr  Fcg ),

iar în planul tangenţial de momentul încovoietor :

M T  0,5  l  BT .

Momentul de încovoiere Mi (fig. 4) care acţionează în planul orificiului de ungere U-U se

calculează cu relaţia 14.

M i  M Z  cos   M T  sin 
Fig. 4. Schema pentru Determinarea Momentului în Planul Orificiului de Ungere.

Cu valorile maxime şi minime ale momentului încovoietor se calculează valorile maxime

şi minime ale tensiunilor :

M i max M
 max  ;  min  imin
Wm Wm

Coeficientul de siguranţă pentru solicitarea de încovoiere este dată de relaţia :

 1
c 
 k
 a      m
  
 2.2.2. Calculul Fusului Maneton la Torsiune :
Momentul care solicită fusul maneton la torsiune se calculează cu relaţia :

M T  M p j  BT  r
Valorile maxime şi minime ale tensiunilor de torsiune se calculează cu relaţiile :

M T max M
 max  ;  min  T min
W pm W pm
Modulul de rezistenţă polar pentru fusul maneton cu gaură de ușurare are relaţia :

  d m4  d mi4 
W pm  ,
16  d m
unde dmi este diametrul interior al găurii de ușurare.
Coeficientul de siguranţă pentru solicitarea de torsiune este dat de relația :

c 
 1
 k
 a     m
  

Pentru calcularea coeficientul de siguranţă c se pot adopta următoarele valori :

k = 1,8…2,0;  = 0,7…0,8;  = 0,08…0,10;  = 1,1…1,4; -1 = 180…220 N/mm2 -

oţel carbon ; -1 = 280…320 N/mm2 - oţel aliat; -1 = 160…180 N/mm2 - fontă cu grafit nodular.

Coeficientul global de siguranţă al manetonului se determină cu relaţia :

c  c
cm 
c2  c2
La motoarele cu aprindere prin scânteie valorile coeficientului global de siguranţă al
manetonului, trebuie să fie cuprins între 2,5…3,0, iar la motoarele cu aprindere prin comprimare
între 3,0…3,5.

2.3. Calculul Braţului Arborelui Cotit :

 Braţul arborelui cotit este solicitat de sarcini variabile de întindere, compresiune,
încovoiere şi torsiune. Coeficienţii de siguranţă pentru aceste solicitări se determină în mijlocul
laturii mari a secţiunii tangente fusului palier, punctul I (fig. 5), unde apar cele mai mari eforturi
unitare.

Fig. 5. Schema de Calcul a Braţelor Arborelui Cotit.

În planul cotului ia naştere o solicitare compusă de încovoiere produsă de momentul

Miz = Bz·a şi de compresiune, produsă de reacţiunea Bz.

Tensiunea totală are expresia:

M iZ BZ  6a 1 
   BZ    .
bh bh
2
Wbr Abr
Funcţie de valorile extreme ale reacţiunii Bz se calculează tensiunile normale de
încovoiere şi compresiune maxime şi minime :

 6a 1   6a 1 
 max  BZ max    ;  min  BZ min    .
bh bh bh bh
2 2

Coeficientul de siguranţă la încovoiere se determină cu relaţia:

  1
c  .
 k
 a     m
  
Pentru valorile extreme ale momentului de torsiune se calculează tensiunile tangenţiale
maxime şi minime :

0,5  a T max 0,5  a  Tmin

 max  ;  min 
k bh 2
k  b  h2
 Cuzineții

Cuzinetii sunt piese semicilindrice care imperechiate captusesc lagarele arborelui cotit,
avand rolul de a contribui la fixarea acestuia in carterul motorului si de a-i permite o miscare de
rotatie cu rezistente cat mai mici. Cuzinetii de biela permit, realizarea unei imbinari articulate
unde, ca si in primul caz, frecarile sa fie minime.

Cuzinetul este alcatuit dintr-o carcasa de otel avand aplicat pe suprafata de alunecare,
materialul antifrictiune intr-un strat - cuzineli bimetalici, sau in doua straturi -- cuzineli
trimetalici, alcatuind asa numitul cuzinet cu pereti subtiri. ln functie de tipul aliajului
antifrictiune suprafata de luru sau exterioara poate fi acoperita cu un strat de protectie de Sn.

Ungerea cuzinetilor . Functionarea cu uzura minima se obtine cand intre cuzinet si fus se
asigura un strat de ulei, care nu permite contactul direct intre asperitatile suprafetelor in frecare.
Aceasta poate fi realizata cand intre sarcini, viteza relativa de deplasare a pieselor si viscozitatea
uleiului se respecta o relatie bine determinate. Prin rotirea fusului, uleiul este antrenat in spatiul
dintre cuzinet si fus, creeaza presiunea de sustinere si provoaca ridicarea fusului cu o inaltime cu
atat mai rnare, cu cat turatia arborelui si viscozitatea uleiului sunt mai rnari. ln conditiile
turatiilor mici (de ex. la pornire) sau in cazul sarcinilor mari (de ex. arderea cu detonatie)
pelicula de ulei se intrerupe, intensificand uzura. Pentru a asigura cantitatea necesara de ulei,
orificiul pe unde se introduce uleiul este situat intr-un punct in zonele cuzinetului cu presiune
minima si de preferinta in cele in care exista o depresiune, deci posibilitatea de aspiratie a
uleiului; zonele cu depresiune iau nastere imediat in avalul sectiunii in care pelicula de ulei are
grosimea minima.
 Materiale pentru cuzineti. Pentru carcasa cuzinetului se utilizeaza otel carbon obisnuit,
cu un continut redus de carbon.
Aliajul antifrictiune trebuie sa satisfaca un ansamblu de proprietati necesare conditiilor
specific de functionare care pot fi grupate in doua categorii:
l) proprietati de alunecare, adica sa aibe capacitatea de inglobare a particulelor dure
(incrustabilitatea), capacitatea de a se adapta la geometria suprafelelor (conformabilitate),
rezistenta la gripare in conditiile ungerii insuficiente;
2) proprietati mecanice, adica rezistenta la strivire, oboseala, uzuri, coroziune, conductibilitate
termica ridicata.
Conditii tehnice si durabilitatea cuzinetilor. Semifabricatul se obtine prin placarea
(laminarea) sau turnarea materialului antifrictiune pe suportul de otel. Dupa unele cercetari
experimentale se arata ca presiunea specifica si durabilitatea cuzinetilor cresc cu micsorarea
grosimii stratului antifrictiuneCuzinetii se prelucreaza, cu o deosebita precizie si ingrijire. Se
impugn tolerante riguroase la grosimea peretelui (de ex. pentru diametrul fusului de 70mm,
grosimea peretelui este de 2,5mm, cu abateri de 0...+0,10) si netezimea suprafetei de lucru,
inaltirnea rugozitatilor fiind admisa de maximum 8 pm.
Asupra functionarii normale si a durabilitatii cuzinetilor o importanta deosebita prezinta
executia si conditiile de montaj ale cuplului cuzinet-fus, cat si a lacasului in care se monteaza
cuzinetul.