Grad de dificultate mediu

nr. crt. continutul intrebarii raspuns

1. Celulele gliale au urmatoarele roluri cu exceptia: B
A. izolator electric
B. in apoptoza
C. rol de protectie
D. hrănirea neuronilor
E. de curatire de resturi celulare distruse
2. Mielina este secretata de: C
A. celulele Schwann la nivelul maduvei spinarii
B. microglie la nivelul creierului
C. oligodendrocit la nivelul sistemului nervos central
D. astrocit la nivelul cerebelului
E. celulele ependimare
3. Paralizia de nerv mare sciatic nu se caracterizeaza prin: C
A. picior “balant”
B. tulburari vegetative la gamba si picior
C. hipotonia muschiului cvadriceps
D. abolirea miscarilor degetelor si plantei
E. reflexul ahilian abolit
4. Paralizia de nerv sciatic popliteu extern se caracterizeaza prin: B
A. mers imposibil pe varfuri
B. mers imposibil pe calciie
C. reflex rotulian abolit
D. mers spastic
E. atrofia muschiului cvadriceps
5. Investigatii utile intr-o afectare nervoasa periferica: E
A. EMG
B. viteza de conducere nervoasa motorie
C. biopsia de nerv periferic
D. viteze de conducere nervoasa senzitiva
E. toate de mai sus
6. Care din urmatoarele poate induce polineuropatie: A
A. deficitul de vitamina B1
B. expunerea la frig si umezeala
C. traumatisme locale repetate
D. expunerea la situatii conflictuale si la stress
E. fibrilatie atriala paroxistica
7. Care dintre urmatoarele semne clinice nu sunt intilnite in poliradiculonevrita D
idiopatica:
A. parestezii in membre
B. paralizii ale membrelor cu tendinta la extindere
C. paralizia nervilor bulbari
D. prezenta semnelor de leziune piramidala
E. atrofii musculare
8. Care din urmatoarele aspecte clinice nu fac parte din tabloul clinic al neuropatiei C
diabetice?
 A. polineuropatia pseudotabetica
B. paralizie de nerv cubital
C. hemipareza flasca
D. monopareza de sciatic popliteu extern
E. nevralgia crurala
9. In poliradiculonevrite nu este intalnit frecvent: C
A. disociatie albumino-citologica
B. retentie de urina
C. crize de suspendare a constientei
D. tulburari cardio-respiratorii
E. tulburari de sensibilitate
10. Reflexele de fund de gat (velopalatin si faringian) sunt afectate in: A
A. sindrom Wallenberg
B. coree
C. migrena
D. leziuni ale nervului median
E. leziuni ale nervului trigemen
11. Migrena: C
A. cefaleea permanenta
B. cefalee de intensitate usoara
C. cefalee cu durata de 4 – 72 ore
D. cefalee cronica cotidiana
E. cefalee matinala
12. In criza migrenoasa durerea nu este insotita de: C
A. greata
B. fotofobie
C. hidrofobie
D. intoleranta pentru zgomot
E. paloare tegumentara
13. Tratamentul de fond al migrenei nu cuprinde: A
A. levodopa
B topiramatul
C. acidul valproic
D. betablocantele
E. antiemetice
14. Tratamentul crizei migrenoase nu cuprinde: D
A. administrarea de triptani
B. administrarea de antiiflamatorii nesteroidiene in doze mari
C. administrarea de metoclopramid
D. anestezia generala temporara
E. betablocant
15. Diagnosticul diferential al unei crize migrenoase se face cu: D
A. epilepsia grand mal
B. siringomielia
C. atacul ischemic tranzitor vertebro-bazilar
D. nevralgia de trigemen
E. crizele de tip absenta
16. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la migrena este incorecta: B
A. migrena este o cefelee paroxistica
B. predomina la sexul masculin
 C. in criza pacientul prezinta fenomene digestive
D. cefalee este cu aspect de hemicranie
E. pacientii au o predispozitie ereditara
17. Medicatia de electie in cele mai multe forme de boala Parkinson este reprezentata de: A
A. Levo-dopa
B. agonisti dopaminergici
C. inhibitori COMT
D. inhibitori de monoamin oxidaza
E. Rasagilina
18. Un sindrom extrapiramidal la o persoana de 45 de ani poate fi determinat de: E
A. boala Parkinson cu debut precoce
B. dementa la debut
C. boala psihica cronica tratata cu neuroleptice
D. Intoxicatia cu CO
E. toate de mai sus
19. Diskineziile (coree, distonii) din boala Parkinson: D
A. apar inca de la inceputul evolutiei
B. fac parte din evolutia naturala a bolii
C. dispar la cresterea dozei de levodopa
D. sunt o complicatie a tratamentului cu levodopa
E. sunt determinate in special de agonisti dopaminergici
20. Deficitul de dopamina din boala Parkinson este consecinta: A
A. leziunii substantei negre
B. leziunii nucleului caudat
C. leziunii uncusului hipocampic
D. leziunii hipotalamusului
E. degenerare sinaptica a caii piramidale
21. Scleroza multipla prezinta urmatoarele sindroame cu exceptia: C
A. pareze internucleare
B. Semnul Lhermitte
C. sindrom coreic
D. tulburari sfincteriene
E. sindrom vestibular
22. Scorul EDSS: C
A. Evalueaza doar deficitul motor
B. Se foloseste doar in formele mai grave de scleroza multipla
C. Evalueaza global gradul de disabilitate
D. Evalueaza numarul leziunilor de demielinizare prezente pe IRM
E. Este calculat in functie de tabloul clinic, evaluarea IRM si a LCR
23. Tratamentul puseului de scleroza multipla cuprinde: D
A. initierea tratamentului cu interferon
B. initierea tratamentului imunosupresor cu mitoxantrona
C. administrarea de vitamine din grupul B (B1, B6) parenteral
D. Administrarea de Metilprednisolon parenteral
E. Tratament cu Manitol iv
24. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa: B
A. Riluzolul este singurul medicament aprobat pt tratamentul sclerozei
laterale amiotrofice
 B. este rezervat doar formelor avansate de boala datorita efectelor adverse
severe si numeroase
C. determina o usoara incetinire a evolutiei bolii
D. nu determina oprirea evolutiei bolii
E. se poate initia imediat la diagnosticarea bolii
25. Disociatia de tip siringomielic cuprinde: D
A. pierderea sensibilitatii termice si pastrarea sensibilitatii algezice
B. pierderea sensibilitatii algezice si pastrarea celei termice
C. pierderea sensibilitatii limitata doar la citeva mielomere
D. pierderea sensibilitatii termice si algezice cu pastrarea celei tactile si
proprioceptive
E. pierderea sensibilitatii tactile si conservarea sensibilitatii mioartrokinetice
26. Sindromul de hemisectie medulara D7 drept determina: C
A. hemiplegie stanga
B. tulburare de sensibilitate termica si dureroasa pe dreapta
C. tulburare de sensibilitate cu disociatie tabetica pe dreapta
D. monoplegie crurala stanga
E. monoplegie brahiala stanga
27. Siringomielobulbia: D
A. asociaza semnelor de siringomielie si elemente de polineuropatie in bulb
de ceapa
B. nu determina tulburari de deglutitie
C. genereaza diplopie
D. poate asocia fasciculatii linguale
E. genereaza exclusiv tulburari sfincteriene
28. Sindromul de con medular nu se caracterizeaza prin: C
A. paraplegie
B. tulburari trofice importante
C. disociatie tabetica cu nivel superior toracic
D. fasciculatii
E. absenta tulburarilor de sensibilitate subiectiva
29. In primele ore de la debutul unui AVC (chiar anterior explorarii CT E
craniocerebral) sunt necesare urmatoarele masuri terapeutice:
A. administrarea tratamentului trombolitic
B. tratament cu antiagregante in asociere cu anticoagulante orale
C. scaderea obligatorie a valorilor tensiunii arteriale la 120/70 mmHg
D. endarterectomie
E. combaterea edemului cerebral
30. In atacul ischemic tranzitor este necesar urmatorul tratament: E
A. anticoagulante pe termen scurt
B. clopidogrel
C. aspirina
D. heparinoterapie urmata de anticoagulante orale
E. oricare dintre cele de mai sus
31. Care medicament este trombolitic: B
A. acenocumarol
 B. activatorul tisular al plasminogenului
C. clopidogrel
D. acidul acetilsalicilic
E. heparina sodica
32. Hemoragia cerebrala beneficiaza de urmatorul tratament in primele ore de la D
instalarea deficitului neurologic:
A. revascularizare chirurgicala
B. administrare de rTPA daca pacientul nu are contraindicatii
C. antivitamine K
D. medicatie ce combate edemul cerebral
E. antiplachetare
33. In hemoragia subarahnoidiana: D
A. punctia lombara este utila chiar daca explorarea CT a aratat hiperdensitatea
in spatiul subarahnoidian
B. explorarea IRM craniocerebrala este de prima intentie
C. hiperdensitatea spontana apare dupa 5-8 zile la explorarea CT
D. arteriografia pe 4 axe poate obiectiva maformatia nevizualizata la CT
E. examenul fundului de ochi este intotdeauna normal
34. Anticoagulantele orale: B
A. sunt administrate in preventia secundara la pacientii cu AVC
aterotrombotic
B. necesita urmarirea INR
C. pot fi administrate la pacientii cu hipertensiune arteriala necontrolata
D. sunt de electie in AVC ischemice asociate endocarditei infectioase
E. sunt eficiente din primele ore ale unui AVC ischemic
35. In sindromul Parinaud leziunea afecteaza: A
A. calota pedunculara
B. calota pontina
C. cerebelul
D. capsula interna
E. bandeletele optice
36. Sindromul Weber include: A
A. paralizia partiala de nerv III
B. miscari coreo-atetozice
C. paralizie de nerv trigemen motor
D. paralizia faciala de tip periferic
E. paralizia de nerv patetic
37. Paralizia de nerv hipoglos apare in: A
A. sindroamele bulbare
B. sindroamele pontine
C. sindroamele pedunculare
D. leziunile maduvei cervicale
E. sindroame cerebeloase
38. In sindroamele pedunculare pot apare: C
A. tulburari de masticatie
B. paralizia nervului oculomotor extern
 C. midriaza
D. paralizia de nerv VII periferic
E. paralizia de nerv spinal
39. In sindroamele pontine pot apare: B
A. tulburari sfincteriene
B. paralizia lateralitatii
C. midriaza
D. paralizia de nerv IV
E. paralizia de nerv spinal
40. Sindroamele bulbare se pot manifesta prin: B
A. miscari involuntare de tip coreic
B. afectarea nervilor IX si XII
C. apraxie
D. akinezie paradoxala
E. hiposmie
41. Sindroamele pontine se pot manifesta prin: C
A. hemianopsie
B. tulburari de deglutitie
C. paralizia nervilor V si VI
D. paralizia de nervi III si IV
E. fasculatii ale limbii
42. O hemiplegie flasca poate traduce: A
A. AVC acut in teritoriul carotidian controlateral
B. AVC acut in teritoriul carotidian ipsilateral
C. leziune medulara acuta sub L2
D. o leziune medulara acuta D2-L2
E. polineuropatie etanolica
43. O hemiplegie dreapta cu afazie expresiva se intalneste in: A
A. AVC sylvian stang la un dreptaci
B. AVC sylvian stang la un stangaci
C. AVC in teritoriul arterei cerebrale anterioare stangi
D. meningion parasagital
E. AVC de trunchi cerebral
44. Intr-un AVC acut deficitul motor: B
A. este intotdeauna pe aceeasi parte
B. poate lipsi
C. este intotdeauna insotit de afazie
D. este spastic de la inceput
E. este intotdeauna tetraplegic
45. Tratamentul de intretinere a unui accident vascular cerebral impune C
urmatoarele cu exceptia:
A. mobilizare progresiva
B. monitorizarea tensiunii arteriale
C. schimbarea medicatiei lunar
D. preventia secundara
E. evitatarea efortului fizic excesiv
46. Evolutia unui accident vascular cerebral: C
A. este intotdeauna aceeasi in functie de teritoriul arterial afectat
B. depinde numai de monitorizarea HTA
C. este strict individuala
D. depinde de sexul pacientului
E. este imbunatatita prin complexitatea schemei terapeutice
47. In epilepsie pot fi utile urmatoarele investigatii, cu exceptia: A
A. vitezele de conducere nervoasa
B. electroencefalografia
C. imageria prin rezonanta magnetica functionala
D. tomografia cu emisie de pozitroni
E. tomografie cerebrala clasica
48. Epilepsiile partiale: C
A. evolueaza cu pierderea constientei
B. EEG arata modificari in toate derivatiile
C. pot fi afectate ariile de asociatie, cu manifestari de tip automatisme
psihomotorii, halucinatii complexe, tulburari de vorbire
D. crizele simple sunt urmate intotdeauna de generalizare secundara
E. apar in cadrul diabetului zaharat
49. Starea de “rau epileptic”: C
A. tratamentul se face cat mai rapid, prin manevre vagale
B. se administreaza doze crescute din antiepilepticele pe care pacientul le
primeste ca tratament de fond
C. se poate administra diazepam intrarectal sau intravenos
D. tratamentul injectabil poate fi temporizat pana la 20 minute, pentru a nu se
suprapune peste efectul medicatiei orale
E. se remite fara tratament
50. In tratamentul epilepsiei: A
A. se prefera monoterapia
B. terapia se initiaza dupa prima criza
C. epilepsia cu crize tip absenta se trateaza de electie cu carbamezepina
D. in starea de rau epileptic se administreaza etosuximida
E. se face numai 1 an
51. Aura epileptica: D
A. reprezinta semne care preced aparitia crizei cu 1-2 zile
B. constitue un semnal ca pacientul trebuie sa se implice intr-o activitate
voluntara specifica pentru a preveni aparitia crizei
C. incepe intotdeauna prin fenomene vizuale
D. nu este prezenta in toate crizele de epilepsie
E. este corelata cu severitate crizei
52. Principiile de tratament in epilepsie cuprind urmatoarele cu exceptia: D
A. se incepe tratamentul in monoterapie
B. se va creste doza pina la controlul crizelor sau atingerea dozei maxim
tolerate
C. se administreaza asocieri de 2-3 antiepileptice doar daca subiectul nu a
raspuns la monoterapia in doze maxim tolerate
 D. asocierea de 2 sau mai multe medicamente este recomandata chiar dupa o
singura criza in cazul in care persoana respectiva prezinta o situatie socio-
profesionala care impune un control imediat al crizelor
E. tratamentul se ajusteaza treptat in functie de evolutia crizelor
53. Ariile asociative ale lobului occipital: C
A. primesc aferente de la corpul geniculat extern prin intermediul radiatiilor optice
B. afectarea lor genereaza hemianopsie
C. agnozia vizuala apare prin leziunea acestor arii
D. leziunea lor nu determina halucinatii sau iluzii vizuale
E. reflexele pupilare sunt abolite
54. In alexia agnozica: D
A. capacitatea de a copia este pierduta
B. transferul informatiilor prin corpul calos este pastrat
C. leziunea intereseaza cortexul vizual nedominant
D. pacientul nu poate citi litere, cuvinte sau fraze
E. exista doar tulburari de camp vizual
55. Pacientul care este incapabil de a denumi obiectele prezentate vizual dar care le poate E
descrie sau poate mima utilizarea lor are:
A. agnozie vizuala
B. amorfognozie
C. ataxie optica
D. anozognozie vizuala
E. afazie optica
56. Afazia amnestica NU se caracterizeaza prin: D
A. tulburare de evocare a cuvintelor
B. utilizarea de perifraze
C. dificultate in gasirea cuvantului generic ce defineste clasa de obiecte
D. exprimare telegrafica
E. leziunea intereseaza lobul temporal
57. Surditatea verbala se defineste prin urmatoarele, cu exceptia: C
A. repetarea cuvintelor nu este posibila
B. scrisul dupa dictare este imposibil
C. intelegerea orala este conservata
D. perceptia sunetelor nu este afectata
E. pierderea capacitatii de recunoastere a valorii semantice a sunetelor
58. Agrafia pura este determinata de o leziune in: A
A. piciorul circumvolutiei frontale a 2-a din emisferul dominant
B. regiunea temporo-parietala din emisferul dominant
C. lobul lingual
D. primele circumvolutii temporale bilateral
E. girusul supramarginal
59. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in definirea apraxiei ideo-motorii cu exceptia: B
A. pacientul nu poate indeplini un ordin
B. pacientul nu poate descrie gestul pe care nu-l poate executa la ordin
C. poate fi bilaterala
D. se asociaza cu tulburari de schema corporala
E. se intalneste in leziuni parietale de emisfer nedominant
60. Apraxia: E
A. apare in general in leziunile lobului occipital
B. este insotita de afazie receptiva
 C. intotdeauna este insotita de monopareza
D. este o tulburare de sensibiliate
E. inabilitatea de a efectua un act motor, desi nu exista afectare motorie sau
psihica
61. In polimiozita: E
A. EMG inregistreaza potential de unitate motorie de mare amplitudine
B. deficitul motor este intotdeauna exclusiv distal
C. oculomotorii sunt intotdeauna atinsi
D. reflexele osteotendinoase sunt exagerate
E. poate surveni insuficienta cardiaca congestiva
62. In distrofia musculara Duchenne: A
A. transmisia este recesiva legata de cromozomul X
B. deficitul motor se evidentiaza initial la nivelul centurii scapulare
C. miocardul este crutat
D. evaluarea functiilor respiratorii arata un sindrom obstructiv moderat
E. vindecarea este posibila prin tratament corect
63. Fenomenul miotonic: B
A. este o anomalie a contractiei musculare
B. este o anomalie a decontractiei musculare
C. este ameliorat la frig
D. nu se evidentiaza in miscarile voluntare
E. se agraveaza la repetarea miscarilor
64. Tabloul clinic al miotoniei Steinert nu include: B
A. tulburari de decontractie musculara
B. diplopie
C. senzatia de redoare la declansarea mersului
D. amiotrofii
E. cataracta
65. Atingerea cardiaca se intalneste in: C
A. distrofia musculara Becker
B. distrofia musculara facioscapulohumerala
C. distrofia musculara Duchenne
D. distrofia musculara de centura
E. miopatiile distale
66. Recunoastem o distrofie musculara progresiva (miopatie) prin urmatoarele, cu E
exceptia:
A. deficit motor progresiv la nivelul centurilor
B. hipotonie musculara
C. hiporeflexie osteotendinoasa
D. tulburari progresive de respiratie
E. crize de pierdere a constientei