INFLAMAŢIA CRONICĂ

REPARAREA CONJUNCTIVĂ

LP 4
 INFLAMAŢIA CRONICĂ

Definiţie = reprezintă un proces inflamator de lungă durată (săptămâni, luni,

ani) asociat cu:
 distrucţii tisulare importante;
 infiltrat inflamator cu limfocite, plasmocite, macrofage;
 reparare prin organizare conjunctivă.
Tipuri:
 Nespecifică: prezintă infiltrat inflamator cu celule mononucleate dispus difuz
sau focal
 Ulcerul peptic cronic
 Hepatita virală cronică
 Specifică (granulomatoasă):
 de tip imun
 cazeos (tuberculoza)
 non-cazeos (sarcoidoza)
 de corp străin
 INFLAMAŢIA CRONICĂ NESPECIFICĂ

ULCERUL PEPTIC CRONIC

DEFINIŢIE = pierdere de substanţă profundă cu caracter penetrant ce

interesează mucoasa, musculara mucoasei, submucoasa şi musculara
proprie, ca urmare a acţiunii agresive a sucului gastric acido-peptic

LOCALIZARE:
 stomac
 duoden
 esofag Barrett
 diverticul Meckel
 versantul intestinal al anastomozei gastro-intestinale
 INFLAMAŢIA CRONICĂ NESPECIFICĂ
ULCERUL PEPTIC CRONIC
Macroscopie:
 Pierdere de substanţă, ovalară sau
rotundă (2-4 cm)
 Margini nete, regulate
 Pliurile converg radiar către
pierderea de substanţă
 Baza ulcerului este curată, netedă, https://webpath.med.utah.edu
fermă

http://www.pathology.pitt.edu
 INFLAMAŢIA CRONICĂ NESPECIFICĂ

ULCERUL PEPTIC CRONIC

Microscopie :

 margini - mucoasă gastrică

cu leziuni inflamatorii
 baza - 4 straturi :
1. exudat fibrino-leucocitar
2. necroză fibrinoidă
3. ţesut de granulaţie
4. ţesut fibros matur
 INFLAMAŢIA CRONICĂ NESPECIFICĂ

ULCERUL PEPTIC CRONIC

Microscopie :
 baza - 4 straturi suprapuse -
suprafaţă => profunzime:

 două straturi superficiale -

caracterizează ulcerul peptic cronic în
faza de activitate:
 exudat fibrino-leucocitar
 strat de necroză fibrinoidă, intens
eozinofil

 două straturi profunde -

caracterizează ulcerul peptic cronic în
faza de acalmie sau remisiune:
 strat alcătuit din ţesut de granulaţie
tânăr
 strat de ţesut fibros matur ce conţine
vase cu pereţi îngroşaţi (endarterită
nespecifică obliterantă) şi nervi cu
leziuni de perinevrită
 INFLAMAŢIA CRONICĂ NESPECIFICĂ

ULCERUL PEPTIC CRONIC

Complicaţiile ulcerului gastric:

1. Hemoragie digestivă superioară – hematemeză, melenă

2. Perforare:
ulcer perforat – în cavitatea peritoneală peritonită acută
ulcer penetrant – în organele vecine (ficat, pancreas)
3. Stenoză pilorică, mediogastrică
4. Malignizare
 INFLAMAŢIA CRONICĂ NESPECIFICĂ

HEPATITA CRONICĂ

DEFINIŢIE = inflamaţie şi necroză hepatocitară cu modificarea constantelor

biochimice care persistă cel puţin 6 luni

ETIOLOGIE: virală (VHB, VHC), autoimună, toxică

 Diagnostic - examen histopatologic al puncţiei-biopsie hepatice

CLASIFICARE :
În funcţie de intensitatea leziunilor necro-inflamatorii:
 uşoară
 moderată
 severă
 INFLAMAŢIA CRONICĂ NESPECIFICĂ

HEPATITA CRONICĂ UŞOARĂ

Microscopie:
Arhitectura lobulară hepatică este păstrată

 spaţiul porto-biliar
 lărgit
 hipercelularizat - infiltrat inflamator
predominant limfocitar

 lama limitantă de hepatocite

 integră
 INFLAMAŢIA CRONICĂ NESPECIFICĂ

HEPATITA CRONICĂ MODERATĂ

Microscopie :
Arhitectura lobulară hepatică în curs de
remaniere

 spaţiul porto-biliar
 lărgit, stelat infiltrat
inflamator limfo-plasmocitar în
spatiul porto-biliar şi periportal

 Focare de distrugere a lamei limitante

de hepatocite de către infiltratul
inflamator – hepatită de interfaţă
(“piecemeal necrosis”)

 Fibroză – septuri rare

 INFLAMAŢIA CRONICĂ NESPECIFICĂ
HEPATITA CRONICĂ SEVERĂ
Microscopie:
Arhitectura lobulară hepatică remaniată

 Spaţiul porto-biliar
 mult lărgit, stelat, infiltrat
inflamator limfo-plasmocitar în
spaţiul porto-biliar şi periportal –
punţi porto-portale şi porto-
centrolobulare

 Distrugerea lamei limitante de

hepatocite de către infiltratul
inflamator – hepatită de interfaţă
(“piecemeal necrosis”)

 Fibroză – septuri

Evolutie spre ciroză

 CIROZA HEPATICĂ

 Stadiul final al afectiunilor hepatice cu evolutie nefavorabilă

 Dezorganizarea difuză şi ireversibilă a structurii hepatice

 Formarea de noduli de regenerare înconjuraţi de septuri

fibroase
 CIROZA HEPATICĂ

 Ciroză micronodulară (alcoolică, Laennec)

– noduli < 3 mm diametru
 Ciroză macronodulară
- noduli > 3 mm
 Ciroză mixtă

http://peir.path.uab.edu

https://webpath.med.utah.edu

https://webpath.med.utah.edu
 CIROZA HEPATICĂ

Macroscopie:
 suprafaţa ficatului neregulată,
nodulară
 noduli de regenerare înconjuraţi de
benzi de fibroză alb-cenusii

http://peir.path.uab.edu

https://webpath.med.utah.edu

http://peir.path.uab.edu
 CIROZA HEPATICĂ

Microscopie:

 arhitectura hepatică remaniată

 dispare raportul dintre spaţiile
porto-biliare şi vena centrolobulară

 nodulii de regenerare
http://www.pathologyoutlines.com

 în jurul nodulilor de regenerare –

benzi fibroase (fibre de colagen)

https://webpath.med.utah.edu
 CIROZA HEPATICĂ
Microscopie:

 arhitectura hepatică este remaniată

 dispare raportul dintre spaţiile porto-
biliare şi vena centrolobulară

 în nodulii de regenerare

 dispare dispoziţia cordonală, radiară

hepatocitară
 hepatocitele prezintă leziuni
degenerative, necroză unicelulară,
colestază

 în jurul nodulilor de regenerare –

benzi fibroase (fibre de colagen) ce conţin
 infiltrat inflamator cronic
 hiperplazie de ducte biliare
 INFLAMAŢIA CRONICĂ SPECIFICĂ - GRANULOMATOASĂ

TUBERCULOZA PULMONARĂ
DEFINIŢIE = boală infecţioasă pulmonară cu transmitere aerogenă
care determină în ţesuturi inflamaţie granulomatoasă

ETIOLOGIE: M. tuberculosis

TIPURI:
 Primară (primoinfecţie) – vârsta copilăriei

 Secundară – vârsta adultă

o reactivarea complexului primar vindecat
o reinfecţie exogenă - rar
INFLAMAŢIA CRONICĂ SPECIFICĂ - GRANULOMATOASĂ

TUBERCULOZA

LEZIUNI MACROSCOPICE:

1) Leziuni circumscrise (nodulare):

 nodulul simplu tuberculos - focarul Ghon, nodulul apical
 tuberculii miliari (1-2 mm) – diseminarea hematogenă a BK
 nodulii policiclici – diseminare pe cale bronşică a BK
 tuberculomul – leziune mare de câţiva cm, încapsulată cu straturi de
material alb-gălbui
2) Leziuni ulcerate – prin eliminarea cazeumului
 caverne
 ulceraţie
3) Leziuni difuze
– pneumonia cazeoasă
– leptomeningita tuberculoasă
– peritonita tuberculoasă
 TUBERCULOZA – LEZIUNI CIRCUMSCRISE (NODULARE)

NODULUL SIMPLU

Macroscopie:
 focarul Ghon - nodul subpleural de 1 cm,
alb-gălbui, cu necroză cazeoasă central,
ȋncapsulat, situat subpleural, mediopulmonar

 nodulul apical - nodul de dimensiuni mici

(1-3 cm), galben-cenuşiu, cu necroză cazeoasă
central https://www.memorangapp.com

o necroza cazeoasă apare ca o masă alb-

cenuşie sau cenuşiu-gălbuie, untoasă la
palpare datorită conţinutului crescut în
lipide (aspect brânzos, sau cazeos)

http://granuloma.homestead.com
 TUBERCULOZA – LEZIUNI CIRCUMSCRISE (NODULARE)

TUBERCULII MILIARI

https://webpath.med.utah.edu
 apar prin diseminarea pe cale hematogenă a BK
Macroscopie:
 noduli de 1-2 mm, alb-gălbui (centraţi de cazeum), asemănători seminţelor de mei,
separaţi de parenchim pulmonar normal, diseminaţi pe toată suprafaţa pulmonului
TUBERCULOZA – LEZIUNI CIRCUMSCRISE (NODULARE)
TUBERCULII MILIARI
Macroscopie:
 noduli de 1-2 mm, alb-gălbui (centraţi de cazeum),
asemănători seminţelor de mei, separaţi de
parenchim normal, diseminaţi pe toată suprafaţa
organelor afectate – pulmon, rinichi, ficat, splină

http://patologia.gabeents.com https://granuloma.homestead.com
 TUBERCULOZA – LEZIUNI CIRCUMSCRISE (NODULARE)

NODULII POLICICLICI
 apar prin diseminarea pe cale bronşică a BK
(bronhopneumonie tuberculoasă)
Macroscopie:
 noduli de 0,5-1 cm, alb-gălbui, contur
festonat, centraţi de o broşiolă, separaţi de
parenchim pulmonar normal

https://granuloma.homestead.com
TUBERCULOZA – LEZIUNI CIRCUMSCRISE (NODULARE)

TUBERCULOMUL

Macroscopie:
 leziune mare de câţiva cm,
încapsulată cu straturi de
material alb-gălbui

http://granuloma.homestead.com
 TUBERCULOZA - LEZIUNI ULCERATE
ulceraţia - pierdere de substanţă (necroză cazeoasă)

în organe parenchimatoase
(pulmon, rinichi, os) =
CAVERNA TUBERCULOASĂ
- Macroscopie:
 caverne recente
– pierdere de substanţă cu pereţi
subţiri, acoperiţi de cazeum
 caverne vechi
– pierdere de substanţă mare cu
pereţi groşi, fibroşi, cu suprafaţa
curată rezultată prin eliminarea
completă a cazeumului

https://www.pathpedia.com/education

Cavernele vechi pot conţine bride conjunctivo-vasculare, vasele pot prezenta anevrisme
Rasmussen - care prin rupere dau hemoptizii
INFLAMAŢIA TUBERCULOASĂ

Microscopie:
(indiferent de localizare)

GRANULOMUL TUBERCULOS

 celule gigante multinucleate (Langhans)

 celule epitelioide
 limfocite
 alte celule - macrofage, fibroblaste

Trăsături caracteristice:
1. tendinţă la confluare
2. tendinţă la necroză de cazeificare
INFLAMAŢIA TUBERCULOASĂ
- tendinţă la confluare
INFLAMAŢIA TUBERCULOASĂ
- necroză cazeoasă
 TUBERCULOZA PULMONARĂ PRIMARĂ

1. COMPLEXUL PRIMAR
Focarul Ghon + limfangita tuberculoasă +
limfadenita tuberculoasă
2. TUBERCULOZA PRIMARĂ
PROGRESIVĂ
 pneumonia tuberculoasă
 tuberculoza miliară generalizată

https://webpath.med.utah.edu https://www.memorangapp.com
 TUBERCULOZA PULMONARĂ SECUNDARĂ
1. NODUL APICAL PULMONAR
 nodul simplu de 1 - 2 cm
2. TUBERCULOZA SECUNDARĂ PROGRESIVĂ
 infiltrat tuberculos apical >3 cm
 tuberculoza fibrocazeoasă apicală – caverne recente sau vechi apicale
 tuberculoza fibrocazeosă cavitară avansată – caverne de la vârf → bază
http://granuloma.homestead.com http://granuloma.homestead.com

https://radiopaedia.org

Nodul apical

Tuberculoză fibrocazeoasă apicală Tuberculoză fibrocazeoasă avansată

TUBERCULOZA PULMONARĂ SECUNDARĂ

 COMPLICAŢII
 bronhopneumonie tuberculoasă
 tuberculoza pulmonară miliară
 pleurezie sero-fibrinoasă
 simfiza pleurală
REPARAREA CONJUNCTIVĂ
 VINDECAREA

Vindecarea leziunilor din focarul inflamator are la bază 2 tipuri de

procese:
 regenerare
 reparare conjunctivă

REGENERAREA = refacerea morfologică şi funcţională a ţesutului

lezat prin acelaşi tip de ţesut (în ţesuturile lezate care au păstrat
capacitatea de diviziune)

REPARAREA CONJUNCTIVĂ = refacerea ţesutului lezat prin ţesut

fibros - intervine în distrucţii tisulare mari (inflamaţii, necroze)
 REPARAREA CONJUNCTIVĂ

Elementul caracteristic al reparării conjunctive:

ŢESUT DE GRANULAŢIE (ţesut conjunctivo–vascular de neoformaţie)

Poate fi:
 TÂNĂR (vascular)

 MATUR (fibro-vascular)

 FIBROS
 ŢESUTUL DE GRANULAŢIE TÂNĂR
(VASCULAR)

Microscopie:

 capilare de neoformaţie
(cu endoteliu proeminent)

 celule inflamatorii
 (PMN, macrofage, limfocite)

 fibroblaste rare

 transudat eozinofil

 eritrocite
 ŢESUTUL DE GRANULAŢIE MATUR
(FIBRO-VASCULAR)

Infarct miocardic în curs de

organizare conjunctivă

Microscopie:

 capilare de neoformaţie reduse

(cu endoteliu aplatizat)

 celule inflamatorii reduse

mononucleare (limfocite, plasmocite,
macrofage)

 fibloblaste numeroase
 ŢESUTUL DE GRANULAŢIE MATUR
(FIBRO-VASCULAR)

Tromb organizat conjunctiv

Microscopie:

 tromb ocluziv înlocuit prin ţesut

conjunctivo-vascular de
neoformaţie
 ŢESUTUL DE GRANULAŢIE FIBROS

Perete de abces cronic

hepatic

Microscopie:

 Fibre de colagen

 Fibrocite numeroase

 Vase rare
(cu caracter matur)