Rezultate din Literatură  pentru SCRIERE CORECTA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru SCRIERE CORECTA.

Titu Maiorescu - Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare

... celui ce o produce acel prisos al concepțiunii care îi dă valoarea universală. Nu scopul de a ajunge la
un folos individual prin scriere; nu deșertăciunea de a te vedea trecut printre autori; nu ambițiunea de a
întrece pe alții, nu aceste interese personale îți ... pentru a răspândi o idee sau o simțire de valoare
universală, să ne punem a doua întrebare: Cum lucrează o asemenea scriere asupra celorlalți? Cum
străbate ea în mulțime? Cum ajunge a fi, din gândul și din simțirea unui om, gândul și simțirea tuturor
oamenilor ... următoarele rânduri din Muzik-Zeitung de atunci: „Nu am auzit încă pe nici un
cunoscător al artei muzicale zicând că Mozart este un artist corect, cu atâta mai puțin îl va declara o
critică dreaptă de un componist adevărat și cu inspirațiuni frumoase“. Ast[...]nsă nu se va g ...

 
Alecu Russo - Cugetări (Russo)

Alecu Russo - Cugetări (Russo) Cugetări de Alecu Russo Cuprins 1 Partea întâi 1.1 I 1.2 II 1.3 III 1.4 IV
1.5 V 1.6 VI 1.7 VII 1.8 VIII 1.9 IX 1.10 X 1.11 XI 1.12 XII 1.13 XIII 2 Partea a doua 2.1 I 2.2 II 2.3 III
2.4 IV 2.5 V 2.6 XIII 2.7 XIV 2.8 XV Partea întâi I Oamenii care au ieșit la rând astăzi, literați, oameni
politici, artiști și alții, în țara Moldovei, sunt acei tineri care cu vro douăzecide ani mai înainte era
cunoscuți sub nume de nemți, sau capetestropșite, și cu denumirea de franțuzi, introdusă mai târziu.
Nici olimbă în lume nu are un cuvânt destul de puternic, ca să exprimedisprețuitoarea semnificare a
numelui de franțuz, cu care uniibătrâni din Moldova porecliseră tinerii de pe la 1835, oamenii deastăzi.
Acei bătrâni, ce se născuseră în giubele și caftane, încet câte încet au părăsit lumea, și câmpul a rămas
nemților și franțuzilor. Curioasă nălucire omenească!... Deși un pătrar de veac aproape a trecut de
atuncea, ...

 
Nicolae Filimon - Despre teatrul italian (2)

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian (2) Despre teatrul italian de Nicolae Filimon Prin articolul nostru
din no. 74 al gazetei Naționalul arătarăm maltractarea ce suferi publicul în anul trecut din partea
domnului contracciu al operei italiane; și fiindcă noi, mediocritățile literare, am contractat de mult timp
urîtul obicei de a nu scri nimic fără a da și dovezi autentice, fortificarăm articolul nostru cu fapte reale
cunoscute de tot publicul și cu dovezi luate chiar din contractul încheiat de domnul contracciu cu
guvernul. Astfel dară credeam că domnul contracciu o să tacă, ca totdauna, și o să repareze în anul
acesta aceea ce toată lumea știe că a greșit în anul trecut. Dar nu fu precum speram, căci dumnealui
răspunse. Și ce răspuns? În loc să ne demonstreze nouă și publicului cititor că cele înșirate în articolul
nostru sînt calomnii și neadevăruri, în loc să ne arate cu dovezi autentice că compania din anul trecut a
fost compusă din artiști buni, iar nu nulități muzicale, precum am arătat noi, în loc să se silească cel
puțin a demonstra că n-au silit pe abonați a plăti banii abonamentului ...

 
Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele

Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele Istoria ideilor mele [1] de Alexandru Dimitrie Xenopol I.
E. Torouțiu, Studii și documente literare . Vol. IV. Junimea. (București: Inst. Arte grafice Bucovina,
1933), pp. 368-428 Note de Torouțiu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11
Izvoare 12 NOTE I A RIRIA Comment veux tu que Je comprenne Quand mon amour est si géant
Quand il me tire du nĂ©ant NĂ©ant de l'âme oĂ¹ j'ai vĂ©cu Jusqu'Ă  ce que je t'ai connu? Comment
veux-tu que je comprenne? 6 AoĂ»t 1901 Vörishofen [2] Mai mulți oameni, cari au găsit hrana
 sufletului lor în lumea cugetării, au scris amintirile vieții lor personale. În paginile ce urmează stau
cuprinse acele ale desfășurării zilelor mele, însă privită aproape numai din punctul de vedere al
desvoltării ideilor asupra lucrurilor și a lumii. Deși idealismul nu e product al individualității, și aceasta
nu poate fi pe deplin cunoscută fără cercetarea fiziologică și psichologică a ființei ce-i dă naștere, voiu
căuta să, desfac, pe cât se ...

 
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenţionismul şi tezismul în artă Tendenționismul și tezismul în artă

[1] de Constantin Dobrogeanu-Gherea Mărturisesc, îmi pare bine și îmi pare rău totodată de prilejul ce
mi-a dat dl Roman, să vorbesc despre mine însumi. Îmi pare rău, pentru că voi fi nevoit să vorbesc
despre persoana mea, lucru ce aș fi dorit să nu fac, îmi pare însă bine, pentru că astfel voi putea desluși
unele puncte din articolele mele. Și acuma trec la chestie. Dl Roman zice că nu se unește în totul cu
mine în privința artei, însă e foarte departe de a lămuri în ce și cum; e așa de puțin deslușit, încât
mărturisesc că n-am putut pricepe în totul ce vrea să spună d-sa. Chiar la începutul broșurii, d-sa arată
deosebirea între noi astfel: ,, D-sa (adică eu) pune ideea socială pe planul întâi, iar arta pe al doilea.
Aice ne deosebim... Literatura însă, și în special poezia, după părerea noastră, trebuie să rămâie în
primul loc economiști poeți, ca și poeți economiști. Ce înțelege oare prin aceste fraze? Să fi înțelegând
că e rău a scrie în versuri un ...

 
Titu Maiorescu - Direcția nouă în poezia și proza română

Titu Maiorescu - Direcţia nouă în poezia şi proza română Direcția nouă în poezia și proza română de Titu
Maiorescu 1872 I - Poezia Alecsandri, Eminescu, Bodnărescu, Matilda Cugler, Șerbănescu, Petrino' Sunt
întrebări care în starea normală a unei societăți nu există, dar care, o dată născute, se impun atenției
tutulor și cer neapărat un răspuns de la cei ce se gândesc la interesele publice. Va avea România un
viitor? Se mai află în poporul ei destulă putere primitivă pentru a ridica și a purta sarcina culturei? Căci
cultura e o sarcină care cere și consumă neîntrerupt puterile vitale ale unei națiuni. Va putea să
pășească în lucrare pașnică pe aceeaș cale pe care civilizația apuseană a adus atâta bine omenirii? O
parte a răspunsului atârnă de la direcția spiritelor din societatea de astăzi, direcție a cărei manifestare
este literatura în înțelesul cel mai larg al cuvântului. Pe când în lumea noastră politică neliniștea a ajuns
la culme și totul pare întunecat în confuzia unor tendințe lipsite de princip, se dezvoltă, alăturea cu acele
mișcări nesănătoase, o literatură încă jună și, în parte, încă nerecunoscută, dar care, ...

 
Ion Luca Caragiale - Cronici literare

Ion Luca Caragiale - Cronici literare Cronici literare de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 Voiți cronică
literară?... 2 Cronică literară [Desigur, știți ce va să zică...] 3 Cronică literară [jurasem că nu voi mai
lua...] 4 Cronica [își pune gazeta sub teasc...] 5 Cronică?... 6 Note Voiți cronică literară?... Ați cunoscut,
mă rog, pe celebrul Christorian, acel geniu rătăcitor, flagelator în versuri al vițiurilor, ce, din nenorocirea
umanității, au bântuit și vor bântui etern societățile? L-ați cunoscut?... Da?... Așa este că era nostim cu
verva lui detractoare? Ce geniu! Ce monstru de geniu! Uite, vă asigur că peste câteva sute de ani, când
cine știe ce va mai fi prin aceste locuri, unde astăzi se rădică mândra noastră cetate, micul Paris al
Orientului, când se va omeni de Pasagiul Român și de admirabila lui arhirectură, cum se pomenește azi
de Grădinile Suspinse ale Semiramidei [1] , poate că amintirea se va datori în mare parte celebrității lui
Christorian și atâtor alții de specia sa. Da, doamnelor și domnilor; Bucureștii — dacă nu mă-nșel —
este fericita lui patrie. - Cum se poate, — vor striga depărtatele generațiuni cârcotașe și neîncrezătoare
- Bucureștii era patria acestui Homer al satyrei? - Da, amabili descendinți ...

 
Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil
 Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil Din albumul unui bibliofil de Vasile Alecsandri Cuprins 1 I -
Boierii așezate de Alexandru-Vodă cel Bun și Bătrân 2 II - Formulă de afurisenie 3 III 4 IV - Epitaful lui
Prale 5 V - Fragmente dintr-o poveste 6 VI - Rime defectuoase 7 VII - Câteva cugetări 7.1 Cuvinte vechi
franceze din XV secol 7.1.1 A 7.1.2 B 7.1.3 C 7.1.4 D 7.1.5 E 7.1.6 F 7.1.7 G 7.1.8 H 7.1.9 J 7.1.10 L
7.1.11 M 7.1.12 N 7.1.13 O 7.1.14 P 7.1.15 R 7.1.16 S 7.1.17 T 7.1.18 U 7.1.19 V 7.1.20 Y 7.2
Stoicismul românului 7.3 Arghir 7.4 Neculai Bălcescu 7.5 Cântecul Bucovinei 7.6 Geanta lui Moș Cosma I
- Boierii așezate de Alexandru-Vodă cel Bun și Bătrân Logofăt mare judecător și alegător de ocine.
Ispravnic pe o seamă de oameni de frunte, ce sunt curteni la țară, și judecător tuturor cine sunt cu
strâmbătăți ...

 
Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri)

Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri) Constantin Negruzzi. Introducere la scrierile lui de

Vasile Alecsandri Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 Note I Pentru a judeca și a prețui meritul unui autor,
trebuie a cunoaște bine timpul în care el a scris, gradul de cultură a limbii în care el a fost îndemnat a
scrie și dificultățile de tot soiul, prin care geniul său și-a făcut drum pentru ca să iasă la lumină. Să
vedem dar în ce epocă C. Negruzzi a creat pe Aprodul Purice și pe Alexandru Lăpușneanu, acest cap d-
operă de stil energic și de pictură dramatică, în ce epocă el a tradus cu atâta măiestrie Baladele lui V.
Hugo și a compus acea colecție de Păcate ale tinereților, ce sunt de natură a pune pe C. Negruzzi în
pleiada de frunte a literaților români. A sosi pe lume într-o țară liberă și civilizată este o mare favoare a
soartei; a găsi în acea țară o ...

 
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Idealurile sociale și arta

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Idealurile sociale şi arta Idealurile sociale și arta de Constantin

Dobrogeanu-Gherea Am zis în articolul meu Asupra criticii științifice și metafizice că un scriitor în general
are datoria să răspundă la observațiile ce i se fac, dar câteodată, în cazuri excepționale, această datorie
de a răspunde se preface în datoria de a tăcea. Tocmai într-un astfel de caz sunt față cu dl Philippide,
care în numărul festiv al Convorbirilor literare a scris în contra mea un articol, Idealuri , articol confuz,
fără început și fără sfârșit, cu o mulțime de chestii abordate însă fără șir, fără sistem, fără o idee
conducătoare, sărituri de la una la alta, aluziuni personale malițioase care merg până la injurii, și toate
astea într-un stil! Și ceea ce e și mai rău, cu pretenții absolut nefundate la spirit, și ce spirit! E evident
că la astfel de articole nu se răspunde și n-am fi răspuns dacă n-ar fi intervenit următoarele considerații
importante: articolul dlui Philippide e tipărit în Convorbiri literare , o revistă care a avut o influență
însemnată asupra dezvoltării culturale a țării noastre și e tipărit ...

 
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepționismul în literatura română

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepţionismul în literatura română Decepționismul în literatura

română de Constantin Dobrogeanu-Gherea Înainte de toate să deslușim acest titlu. Vroind să scriem
câteva articole asupra literaturii noastre contemporane, asupra celor mai talentați reprezentanți ai ei,
am chibzuit cu ce cuvânt am putea caracteriza mai bine epoca noastră literară, care e trăsătura
caracteristică prin care această literatură se deosebește de cea care a precedat-o și de cea care,
probabil, o va urma? Cum să numim curentul nostru literar? Socoteam să-i zicem pesimist; însă, deși în
multe privințe potrivit pentru a caracteriza literatura noastră contemporană, acest termen este prea
îngust, după înțelesul ce-i dau unii, și prea larg, prea general, după alții. Unii ar fi vrut să înțeleagă sub
numirea de pesimism numai forma care s-a manifestat mai cu seamă la germani în veacul nostru,
primind formularea științifică, ajungând sistem filozofic. Înțelegându-l astfel, pesimiști n-ar fi decât
Schopenhauer, Hartmann, Leopardi și urmașii lor; pesimismul nu ar fi decât un fenomen al veacului
nostru, care în trecut nu s-a arătat decât în India, cu Budha și budismul [1] Alții înțeleg prin pesimism o
boală ...
 
Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...