1.

Ce este diftongul
Diftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală şi o
semivocală, pronunţate în aceeaşi silabă.

a) broas – că (diftong ascendent sau urcător; semivocala precede vocala);

b) ştiu – că (diftong descendent sau coborâtor; vocala precede semivocala).

2. Exemple de diftongi ascendenţi (↑)

a) ↑ [e̯ a]: seară, cafea, deal, curea;

b) ↑ [i̯ a]: iarnă, piatră, iarbă, băiat;

c) ↑ [o̯ a]: broască, soare, școală, oameni;

d) ↑ [u̯ a]: steaua, roua, cuantum, ploua;

e) ↑ [u̯ ă]: plouă, două, vouă, rouă;

f) ↑ [i̯ e]: iepure, miere, piele, taie;

g) ↑ [e̯ o]: vreo, deodată, vreodată, pleoștit;

h) ↑ [i̯ o]: creion, iod, raion, miorlăi;

i) ↑ [i̯ u]: iute, consiliu, duium, iubi.

3. Exemple de diftongi descendenţi (↓)

a) ↓ [ai̯ ]: mai, cai, dai, taină;
b) ↓ [ăi̯ ]: răi, clăi, hăinuță;

c) ↓ [âi̯ ]: câine, mâine, rămâi;

d) ↓ [ei̯ ]: lei, trei, neică, grei;

e) ↓ [ii̯ ]: copii, fii, ştii;

f) ↓ [oi̯ ]: doi, oi, noroi, doină;

g) ↓ [ui̯ ]: pui, uita, lui, cuib;

h) ↓ [au̯ ]: august, sau, dau, cântau;

i) ↓ [ău̯ ]: rău, hău, dulău, Buzău;

j) ↓ [âu̯ ]: râu, grâu, frâu, pârâu;

k) ↓ [eu̯ ]: leu, meu, zeu, antreu;

l) ↓ [iu̯ ]: viu, fiu, măsliniu, târziu;

m) ↓ [ou̯ ]: nou, ou, bou, tablou.

II. Triftongul

1. Ce este triftongul
Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală şi două
semivocale pronunţate în aceeaşi silabă.

a) cre – ioa –
ne (triftong ascendent sau progresiv; semivocalele preced vocala);

b) le – oai – că (triftong centrat; semivocalele încadrează vocala).

2. Exemple de triftongi ascendenţi (↑)
a) ↑ [e̯ o̯ a]: pleoapă, leoarcă;

b) ↑ [i̯ o̯ a]: creioane, aripioară, duioasă, lăcrămioară.

3. Exemple de triftongi centraţi (<>)

a) <> [e̯ ai̯ ]: spuneai, cădeai, priveai, puteai;

b) <> [e̯ au̯ ]: beau, vreau, doreau, dormeau;

c) <> [i̯ ai̯ ]: tăiai, îndoiai;

d) <> [i̯ au̯ ]: iau, vuiau, voiau, îndoiau;

e) <> [i̯ ei̯ ]: iei, miei, piei;

f) <> [i̯ ou̯ ]: maiou;

g) <> [o̯ ai̯ ]: leoaică, zmeoaică, lupoaică;

h) <> [u̯ ai̯ ]: înșeuai;

i) <> [u̯ au̯ ]: înșeuau;

j) <> [u̯ ăi̯ ]: rouăi.

Diftongul, Triftongul, Hiatul cu exemple

 III. Hiatul

1. Ce este hiatul
Hiatul apare între două vocale alăturate, pronunţate în silabe diferite.

a) ca – i – să (hiat din vocale diferite);

b) i – de – e (hiat din vocale identice).

2.1. Exemple de hiaturi din vocale diverite (<>)

a) <> [a.e]: aer, aeroport;

b) <> [a.i]: aici, caisă, înainte;

c) <> [a.o]: baobab, supraorganizare;

d) <> [a.u]: aur, totdeauna;

e) <> [e.a]: real;

f) <> [e.â]: creând;

g) <> [e.i]: leit, neisprăvit;

h) <> [e.î]: neînceput;

i) <> [e.o]: neon, arheolog;

j) <> [e.u]: zmeură, neutru;

k) <> [i.a]: premia, speria;

l) <> [i.e]: știe, sanie;

m) <> [i.î]: semiînchis;

n) <> [i.o]: pion, biologie;

o) <> [i.u]: fiul, triunghi;

p) <> [o.a]: aminoacid, coarticula;

2.2. Alte exemple de hiaturi din vocale

diverite (<>)
a) <> [o.e]: poet, poezie;

b) <> [o.i]: steroid, voinţă;

c) <> [o.î]: autoînsămânțare;

d) <> [o.u]: noutate, biroul;

e) <> [u.a]: actual;

f) <> [u.ă]: continuă;

g) <> [u.â]: continuând;

h) <> [u.e]: fluent, duel;

i) <> [u.i]: arcuit, îngădui;

j) <> [u.o]: fructuos;

k) <> [ă.i]: grăim, trăind;

l) <> [ă.u]: lăută, păun, răul;

m) <> [â.i]: gâfâind, bâjbâi;

n) <> [â.u]: grâul, pârâul.

3. Exemple de hiaturi din vocale identice (==)

a) == [a.a]: contraatac, supraaglomerat, ultraatent;

b) == [e.e]: alee, idee, neelucidat, reevaluat, licee;

c) == [i.i]: ființă, ştiinţă, antiinflaţie;

d) == [o.o]: zoolog, alcool, cooperaţie;

e) == [u.u]: continuu, reziduuri.

4. Exemple de hiaturi în lanţ (<.>)

– <.> [i.a.e]: antiaerian, antiaerobic;

– <.> [i.e.u]: arhieuforic;

– <.> [o.e.u]: indoeuropean;

– <.> [o.a.u]: coautor;

– <..> [e.o.a.u]: neoautocrat;

– <..> [e.o.e.u]: neoeugenie.