Comanda numerică a maşinilor unelte

1. Dacă, la un echipament cu comandă numerică, axele sunt controlate succesiv, iar în timpul
deplasării se execută prelucrări mecanice, atunci:
a) avem de-a face cu un echipament de poziţionare;
b) avem de-a face cu un echipament de prelucrare liniară;
c) avem de-a face cu un echipament de conturare;
d) avem de-a face cu un echipament cu interpolator de ordin superior.

2. La echipamentele cu zero deplasabil, pentru stabilirea originii piesei se procedează astfel:

a) se măsoară proiecţiile pe axe ale vectorului OM OP , introducându-se valorile la panoul
de comandă;
b) se măsoară proiecţiile pe axe ale vectorului OM O P şi primele instrucţiuni ale
programului determină deplasarea respectivă;
c) se deplasează scula, cu avans rapid, în originea piesei introducându-se valorile în
regiştrii de corecţie;
d) se deplasează scula, în mod manual, în originea piesei şi prelucrarea începe de aici,
comanda numerică făcând calculele.

3. Dacă pentru a programa cota 21 pe axa OX, în program apare X+021, pentru un format de
intrare cu 3 cifre întregi şi 2 zecimale, atunci:
a) formatul este fără eliminarea cifrelor 0;
b) formatul este cu aliniere la partea zecimală;
c) formatul este cu aliniere la partea întreagă;
d) formatul este cu aliniere în virgulă mobilă.

4. În cazul codificării simbolice, dacă în program apare S21, atunci:

a) S indică faptul că se programează o turaţie, iar 2 este a doua turaţie din gama 1 de
turaţii;
b) S indică faptul că se programează viteza de aşchiere, iar 21 reprezintă cm/min;
c) S indică faptul că deplasarea se face spre sud, cu viteza 1 din gama de viteze 2;
d) S vine de la „step” şi înseamnă adâncimea de aşchiere, iar 21 este adâncimea de
aşchiere în micrometri.
5. Adresele de la G 80 la G 89 programează:
a) cotarea absolută şi cotarea incrementală;
b) diferite tipuri de interpolatoare;
c) cicluri fixe de prelucrare;
d) modalităţi de poziţionare a cuţitului faţă de piesă.

6. Adresele G 94, G 95, G 96, G 97 au funcţia:

a) de a poziţiona scula într-un anume plan de degajare;
b) de a programa prelucrarea prin oglindire;
c) de a apela un anume interpolator;
d) de a introduce corecţiile de sculă.

7. Dacă lungimea dreptei ce aproximează o curbă de rază R este: AC = 4 R∆ , atunci:

a) aproximarea se face printr-o coardă;
b) aproximarea se face printr-o tangentă;
c) aproximarea se face printr-o secantă;
d) aproximarea se face cu interpolatorul circular.
1
8. Dacă, la programarea comenzii numerice NUMEROM 620 apare instrucţiunea: N1234567,
atunci:
a) aceasta programează un număr de treceri succesive ale sculei aşchietoare;
b) 123 este adresa de sfârşit a subprogramului;
c) 567 este adresa de început a subprogramului;
d) 7 este numărul de repetări ale subprogramului.

9. În limbajul APT, instrucţiunea: P4=POINT/XLARGE, INTOF, C1, C2 are ca efect:

a) defineşte punctul de tangenţă între cercurile C1 şi C2;
b) defineşte un punct pe axa X, în dreapta cercurilor C1 şi C2;
c) defineşte un punct între cercurile C1 şi C2;
d) defineşte una dintre intersecţiile cercurilor C1 şi C2.

10. În limbajul APT, instrucţiunea: L7=LINE/P2, SLOPE, 1, L6 defineşte:

a) o dreaptă ce trece prin punctul P2 şi face 45 0 cu dreapta L6;
b) o dreaptă ce trece prin punctul P2 şi este perpendiculară pe dreapta L6;
c) o dreaptă ce trece prin punctul P2 şi este paralelă cu dreapta L6;
d) un segment de dreaptă între punctul P2 şi punctul 1.

11. În limbajul APT, instrucţiunea: L11=PATERN/LINEAR, P1, P6, 5 defineşte:

a) o dreaptă între punctele P1 şi P6;
b) un pentagon regulat cu două vârfuri în P1 şi P6;
c) o structură de cinci drepte paralele, echidistante, prima trecând prin P1 şi ultima prin
P6;
d) o structură liniară de cinci puncte, primul fiind P1 şi ultimul P6.

12. În limbajul APT, instrucţiunea: GOTO/RE3, OMIT, 2, THRU, 5, 10, 11 determină:

a) prelucrarea punctelor 2, 5, 10, 11;
b) neprelucrarea punctelor 2, 3, 10, 11;
c) neprelucrarea punctelor 2, 3, 4, 5, 10, 11;
d) prelucrarea punctelor 5, 10, 11.

13. În limbajul APT, instrucţiunea: TLON, GOLFT/L1, TANTO, C1 determină:

a) mişcarea sculei tangent pe cercul C1, până la dreapta L1;
b) mişcarea sculei în stânga dreptei L1 care este tangentă la cercul C1;
c) în momentul atingerii dreptei L1 mişcarea se face spre astânga, cu centrul sculei pe L1,
până când scula este tangentă la cercul C1;
d) mişcarea sculei se face până la punctul de tangenţă între dreapta L1 şi cercul C1.

14. În limbajul 2C-L, instrucţiunea: A2=TAP/SO, DIAMET, 6, DEPTH, 20, TAT, 3 descrie:
a) o degajare circulară de diametru 6 şi adâncime 20;
b) o operaţie de filetare a unei găuri de diametru 6, adâncime 20, cu filet Withford;
c) o operaţie de decupare, pe o rază de 3, grosimea materialului de 20 şi lungimea arcului
de cerc de 3;
d) o sculă de diametru 6, lungime 20 şi unghi la vârf 3.

15. Cu privire la corecţiile de sculă, una din afirmaţiile următoare este valabilă:
a) atunci când echidistanta a fost calculată pentru altă sculă, se utilizează corecţia de rază;
b) la utilizarea corecţiei de rază nu se modifică avansul;
c) pentru colţurile interioare se preferă corecţiile pozitive de rază;
d) corecţia de lungime se poate realiza cu funcţia G 91.