INVENTII

Tamim Ansary, un renumit scriitor american de origine afgana, a intocmit recent o lista cu cele
mai importante inventii din istoria omenirii. Autor al celebrei carti "West of Kabul, East of New
York" (un best-seller aparut la putin timp dupa atentatele din 11 septembrie 2001 din America),
Ansary si-a castigat celebritatea dupa ce a pus in circulatie pe internet un apel in care ii denunta
pe talibani si cerea Statelor Unite sa intervina pentru schimbarea regimului politic din
Afganistan. Acest mesaj a batut se pare toate recordurile de transmitere a unui email.

Referindu-se la modul de selectare a celor mai mari 10 inventii ale omului, Ansary a explicat
pentru postul de televiziune NBC ca, desi nu a trecut pe lista pistolul, telescopul sau avionul, de
pilda, inventiile clasificate de el s-au impus de-a lungul secolelor prin utilitatea maxima si
perspectivele revolutionare in fiecare domeniu in parte. Un criteriu esential in selectie l-a
reprezentat impactul si implicatiile utilizarii produsului inventat asupra vietii de zi cu zi. Tricoul,
ciocanul, rotile de la masina, vaporul, bancnotele, cerceii, tranzistorul, microcipurile… si lista
poate continua la nesfarsit. Insa nu acestea sunt principalele 10 inventii ale omenirii.

Iata lista lui Ansary si cateva explicatii pentru fiecare inventie in parte:
1. CEASUL

Inainte de aceasta descoperire, timpul era inseparabil de evenimente, cel mai important fiind
considerat rotirea Pamantului in jurul Soarelui. Pe vremuri, in antichitate, exista doar "timpul
local", nu se stia de GMT. Daca iti dadeai intalnire cu cineva, nu exista "sfertul academic", ci
eventual "ne vom vedea la apusul soarelui". Miscarea astrelor era cea mai sigura cale spre
determinarea si organizarea timpului. Omul obisnuia pe vremuri sa citeasca informatiile in
functie de fenomenele naturii, gesturile si obiceiurile animalelor s.a., pana la crearea unor obiecte
rudimentare, dar care indicau cu precizie fiecare secunda. In jurul anului 300 i.C, preotii si
astronomii asiro-babilonieni au impartit ziua in 24 de ore cu durata egala si au divizat orele in 60
de minute.

Se pare ca primul instrument folosit de om pentru a masura timpul a fost un orologiu solar, un fel
de meridian inventat in Egipt in 2000 i.C. Acesta consta dintr-un obiect plat luminat de soare,
care isi proiecta umbra pe un cadran pe care erau desenate punctele orare. Cateva secole mai
tarziu s-a nascut adevaratul ceas, format dintr-un ax drept, numit gnomon, care isi proiecta umbra
pe un plan orizontal. Observand pozitia umbrei, care se muta de la est spre vest, urmarind
traiectoria soarelui, oamenii reuseau sa stabileasca ora. Tot egiptenii au inventat un alt ceas, si
anume orologiul cu apa.

Apoi, s-a ajuns la inventarea clepsidrei si, ulterior, a ceasului care functioneaza pe baza unui
sistem mecanic. Primele ceasuri mecanice au fost construite in Europa in jurul secolului al XlII-
lea. Acestea masurau timpul actionand o sonerie in anumite momente ale zilei si inca nu aveau
cadrane sau sageti. Cadranul a fost aplicat pentru prima data unui orologiu mecanic in 1364, de
italianul Giovanni Dondi. Orologiul sau era dotat cu sapte cadrane care, in afara de faptul ca
indicau ora, aratau si miscarea planetelor.

De o buna apreciere in epoca s-au bucurat ceasul cu pendula sau ceasul cu cuc. Si n-a mai fost
decat un pas pana la aparitia ceasurilor electronice, orologii ultrasofisticate sau afisajele de pe
desktop-ul computerului. Si asta pentru ca astazi traim in "era vitezei", cand totul este planifica
strict in agende, trebuie sa fim "la timp" undeva si avem mereu deadline-uri. Oare ce ne-am face
fara ticaitul secundarului sau alarma ceasului?
2. WC-UL

Desi pare hilar, Tamim Ansary (autorul acestei liste cu cele mai importante 10 inventii ale
omenirii) ne propune sa facem un exercitiu de imaginatie. New York City fara toalete!!! Hmm….
Greu de imaginat, nu-i asa?.... Si pentru asta trebuie sa le multumim britanicilor, care au inventat
WC-ul. Astfel, anul 1596 consemneaza aparitiei primului WC cu apa, inventia lui John
Harrington. Dupa 1900 a fost inventata si baia, incluzand toaleta, cada si tot arsenalul necesar
igienizarii. Acum avem closete in curte, WC-uri ecologice in spatiul public, dar si toalete in care
apa se trage singura si robinete cu senzori de miscare.
3. MASINA DE TIPARIT (TIPARNITA)

Masina de tiparit a lui Gutenberg, tipul mobil, a lansat ... informatia colectiva prin intermediul
presei scrise. Si nu doar atat. Prin intermediul tiparnitei a putut fi imprimata si multiplicata
Biblia, dar si creatiile literare, descoperirile stiintifice, legile si tot ceea ce astazi reprezinta
"cuvantul scris". Umanitatea a inceput astfel sa-si scrie propria istorie si sa pastreze in memoria
colectiva textualizarea evenimentelor fiecarei epoci.
4. IMUNIZAREA SI ANTIBIOTICELE

Cu trei secole in urma, oricine putea cadea victima bolilor infectioase. In 1347, cand a izbucnit
epidemia de ciuma, in doar doi ani aproape jumatate dintre locuitorii Europei si-au pierdut viata.
In 1800, principala cauza de deces in Occident era tuberculoza. In prezent, infarctul miocardic,
cancerul sau atacul cerebral sunt principalele cauze care au scurtat media de viata la 70 de ani.
Iar afectiunile respiratorii cronice, datorate in principal fumatului, fac extrem de profitabila
activitatea firmelor ce ofera servicii funerare. Si este pacat…

Imunizarea consta in a administra unei persoane sanatoase o mica cantitate de microbi inactivi
responsabili de boala pentru care se doreste obtinerea protectiei. Acesti microbi invata
organismul sa se apere si il imunizeaza astfel impotriva bolii. De la aparitia primelor vaccinuri
(pe 14 mai 1796, Jenner a administrat cu succes primul vaccin realizat vreodata: vaccinul
antivariolic), milioane de vieti s-au salvat o data cu posibilitatea imunizarii de bolile infectioase.
In prezent, peste 20 de boli pot fi prevenite prin intermediul vaccinurilor.

In ce priveste antibioticele, acestea sunt substante chimice organice produse de microorganisme

patogene. Dupa descoperirea microbilor de catre Pasteur, s-a observat ca unele specii microbiene
se apara de alte specii prin elaborarea unor substante chimice nocive. Acest fenomen este numit
antibioza, iar substantele chimice rezultate din metabolismul celular vii poarta numele de
antibiotic. Primul care a semnalat, in 1885, actiunea inhibanta a substantelor elaborate de
microorganisme a fost savantul roman Victor Babes (tot el a sugerat ca aceste substante ar putea
fi utilizate in scop terapeutic pentru distrugerea agentilor patogeni).

Termenul de "antibiotic" este folosit pentru o gama larga de compusi atat naturali, cat si sintetici,
care au efect antibacterian. Antibioticele se impart in cinci clase: peniciline, tetracicline,
macrolide, aminoglicoze si amfenicoli.
5. TELEFONUL

Nu-i asa ca e fantastic sa poti vorbi cu cineva dintr-un alt oras fara sa fie nevoie sa iesi din casa?
Sau sa te plimbi pe strada si sa vorbesti la telefon cu oricine doresti?
In 1870, doi inventatori, Elish Gray si Alexander Graham Bell, amandoi in mod independent,
sunt considerati inventatori ai telefonului. Dupa o batalie faimoasa in justitie, Bell a fost declarat
inventator al telefonului. In 1878 a fost infiintata prima centrala manuala. Dupa 1893 au inceput
sa apara mai multe companii de telefonie si dezvoltarea acestui serviciu a luat amploare. S-au
inventat centralele automate si amplificatoarele, dispozitive care primeau semnalele electrice si
le trimiteau mai departe.

La putin timp dupa inceperea celui de-al doilea razboi mondial, apare si prima varianta (este
adevarat, extrem de primitiva ) a telefonului mobil. Oficial insa, pe 3 aprilie 1973, dr. Martin
Cooper (unul dintre managerii companiei americane Motorola), a fost prima persoana care a
initiat primul apel de pe un telefon mobil. Abia in 1983 a aparut primul telefon mobil destinat
comercializarii.
6. CURENTUL ELECTRIC

Electricitatea exista de la crearea materiei, intrucat materia este formata din atomi, care contin
particule incarcate electric, numite protoni si electroni .Vechii greci stiau ca, frecand o bucata de
chihlimbar cu o bucata de panza, aceasta va atrage obiecte usoare, dar nu aveau o explicatie a
acestui fenomen. De fapt, frecarea genereaza electricitate. Prima alimentare publica cu energie
electrica a aparut la sfarsitul anilor 1800.

In 1879, Thomas Edison a conectat lampa la circuitul electric, aprinzand pentru prima data
"lumina".Asa s-a nascut becul electric cu filament de carbune una din cele mai mari inventii ale
secolului al XIX-lea. Omul de stiinta italian Alessandro Volta a inventat prima baterie, inventie
care a condus la utilizarea electricitatii pentru iluminat la sfarsitul secolului XIX, iar Nikola Tesla
a inventat curentul alternativ, care a facut posibila transmiterea electricitatii pe distante lungi.
7. AUTOMOBILUL

Prima constructie considerata vehicul, in sensul de constructie destinata transportului, a fost targa
purtata de oameni. Apoi, aceasta a evoluat si a aparut un nou mijloc de transport - tractiunea
animala. Astfel, targa a fost inlocuita de caruta, iar odata cu domnia lui Ludovic XVI, au aparut
calestile, berlinele, cabrioletele, etc., ce reprezentau rangul si puterea economica a nobililor care
le posedau.

In anul 1769, Francois Cugnot a construit primul autovehicul dotat cu un motor cu abur. O prima
varianta de cod rutier apare pentru prima data in Anglia sub numele de "Red Flag Act" in 1865,
care obliga vehiculele sa circule cu o viteza de 2 mile in orase si de 4 mile in afara oraselor.
Dupa aparitia motorului cu ardere interna, cu pistoane in miscare rectilinie, alternativa, putem
vorbi in adevaratul sens al cuvantului de aparitia automobilului.

Adevaratul stramosi al automobilului este reprezentat de motorul si autovehicolul inventate de

Etienne Lenoir: motorul cu gaz brevetat in 1860. O alta inventie importanta este reprezentata de
motorul cu autoaprindere, brevetat de Rudolf Diesel in 1892. Adevaratii pionieri in constructia
automobilului sunt considerati Lenoir, Delamare - Deboutterville, Daimler, Benz si Ford. Odata
cu ei apar si firmele specializate in constructia automobilului.

Prima firma se numea "Panhard – Levassor" si a fost fondata in anul 1845, folosind motoare
Daimler. In 1898, apare firma Peugeot, care va construi si un motor cu acelasi nuume. Firma
Renault isi are inceputurile in anul 1899 si a scos pe piata primele automobile de constructie
proprie in anul 1902. Uzinele Fiat si-au deschis portile in anul 1899, urmate de Mercedes, in anul
1900. Primul automobil al firmei Rolls Royce a aparut in anul 1903. In anul 1908, apare in
Europa automobilul Ford T, primul automobil produs in milioane de exemplare.

Dupa ce au fost inventate masinile, drumurile au fost imbunatatite. Dupa ce au fost refacute
soselele, orasele s-au impartit in suburbii si centru. Au aparut navetistii. Si, in vreme ce industria
automobilistica s-a dezvoltat, cea petroliera pur si simplu a explodat. Barilul de titei a devenit
laitmotivul existentei noastre – prin influenta sa asupra preturilor la alimente si toate produsele si
serviciile -, dar si principala moneda de schimb in jocurile economice si politice nationale si
internationale.
8. TELEVIZORUL

Acest obiect atrage atentia mai mult decat orice alt obiect mobilier din sufragerie. Specialistii in
neuropsihiatrie au constatat chiar ca televizorul a reusit sa modifice structura creierului uman,
determinand formarea unor noi circuite neuronale in functie de stimulii din mediul exterior, cum
ar fi de plida "privitul la televizor", televiziunea fiind mult timp principala sursa de informatie si
de divertisment.

Dupa ce inventatorii au gasit cai de transmitere a sunetului prin radio si telefon, au inceput sa
caute metode de transmitere a imaginii. Doi inventatori independenti au pus bazele sistemului de
televiziune: Philo Farnsworh si Vladimir Zworykin. In 1927, Philo a transmis primele imagini
electronice in laboratorul lui din San Francisco. Imaginile au fost o simpla linie neagra care doar
a fost rotita ca sa se vada daca televiziunea poate inregstra si produce miscarea ei. Primul
televizor s-a vandut in Statele Unite in 1938. Din 1960 s-au introdus: televiziunea color, sunetul
stereo, si a aparut televiziunea prin cablu care permite receptionarea mai multor canale de
televiziune de la mai multe statii.
Astazi dependenta de televizor (de la clasicul tub catodic la ecrane cu plasma de 80 de inci) are
efecte nocive asupra sanatatii: obezitate, autism, boli cardiovasculare, diabet, tulburari de vedere,
deficiente auditive etc.

9. CALCULATORUL (PC)

Nu departe de televizor si efectele sale negative determinate de folosirea in exces este…

computerul. El poate fi considerat cel mai bun prieten al omului modern: iti ofera jocuri online
sau stocate pe hard-disk, te lasa sa-ti faci playlist-uri cu melodiile preferate, iti gazduieste foldere
cu tot felul de informatii personale, iti permite sa corespondezi prin emailuri cu o multime de
prieteni si cunostinte si iti tine evidenta cheltuielilor lunare. E un fel de … factotum, nu-i asa?

Prima masina veritabila de calcul a fost inventata de matematicianul Blaise Pascal in anul 1642.
Pentru realizarea calculelor de adunare si scadere era folosit un sistem de roti dintate, deci
principiul de functionare era mecanic. In 1671, Leibnitz a construit o masina care putea sa
efectueze si operatii de inmultire, iar in 1820 De Colma a realizat prima masina cu patru operatii.
Matematicianul englez Charles Babbage a introdus in masina sa analitica si un bloc de memorare
care consta din perforatii in cartela si care pastra datele care urmau sa fie prelucrate si respectiv
datele de calcul intermediare. In America, in 1879 James Ritty a inventat prima masina de marcat
care calcula, inregistra si controla vanzarile.

In 1924 a fost creat International Business Machines Corporation – IBM - fiind si astazi cea mai
mare companie de calculatoare din lume, careia i se datoreaza deschiderea pietei de computere
personale (PC - IBM compatibile). Profesorul Howard Aiken de la Universitatea Havard,
impreuna cu specialistii firmei IBM, a construit in 1940 prima masina electromecanica complexa
de calculat, numita Mark 1.

La cererea armatei SUA a aparut primul calculator electronic, ENIAC (Electronic Numeric
Integrator and Computer). El a fost realizat la Universitatea din Pennsylvania sub conducerea
savantilor Mauchly si Eckert si a intrat in functiune in anul 1955. Acest calculator cantarea 30
tone, avea cca. 45 m lungime si era construit din18.000 de tuburi electronice. Putea sa execute
5.000 de adunari sau scaderi cu 10 cifre pe secunda, depasind de 1.000 de ori rapiditatea celor
mai performante masini de calcul electromecanice.
10. INGINERIA GENETICA, PILULA CONTRACEPTIVA SI INTERNETUL

In ultimele secolele, atat de multe inventii au dus la regandirea potentialului uman, incat ar trebui
elaborata o imensa enciclopedie pentru a le mentiona pe toate si, eventual, lista ar trebui
actualizata saptamanal. Dar printre cele mai noi si mai influente descoperiri ale omenirii se
numara INTERNETUL – locul de nastere a "creierului umanitatii" si a comunicarii virtuale fara
limite. Si pilula contraceptiva a revolutionat umanitatea, ajutand femeile sa joace un rol distinct
in istorie si societatea contemporana. In fine, ingineria genetica completeaza armonios aceasta
metamorfoza a omului intr-un "produs".
Si asta pentru ca nici una dintre stiintele secolului XX n-a generat, poate, discutii mai
contradictorii, temeri mai profunde sau valuri de entuziasm mai mari decat Genetica. Aceasta
stiinta s-a nascut in 1928 din nevoile acute ale microbiologiei (bacteriologie), agriculturii si
zootehniei. Ingineria genetica implica manipularea materialului genetic (ADN) din gameti sau
embrion in scopuri terapeutice. Organismul uman este compus din doua tipuri de celule:
reproductive (gametii) si cele somatice (nereproductive). Nucleul celulei somatice contine 46 de
cromozomi (23 de perechi).

Astazi traim intr-o lume in care limitele cunoasterii se extind tot mai mult si tot mai departe
(clonarea, transplantul de organe, OMG-uri), atat de departe incat se poate spune ca omul a reusit
sa-si controleze mediul genetic si, poate, ereditatea

ALTE INVENTII

Seismograful
Cutremurele au îngrozit şi fascinat deopotrivă umanitatea. Dacă pentru anticii chinezi, ele erau
discordanţe între principiile fundamentale yin şi yang, pentru grecii din străvechea Elada
cutremurele reprezentau fenomene explicate, cum altfel, prin forţa apei ce apăsa pământul sau a
vaporilor subpîmânteni ce încercau să iasă la suprafaţă. Aveau să treacă aproape două mii de ani
până la identificarea faliilor tectonice şi a mişcării acestora. Şi totuşi, chiar dacă explicaţiile erau
departe de realitate, înregistrarea unui cutremur era posibilă. Astfel, în anul 132 d.Hr.,
astronomul şi inventatorul chinez Zhang Heng prezenta la curtea imperială una dintre cele mai
mari invenţii din toate timpurile, primul seismograf, seismometru dacă preferaţi, din istorie.
Numit Houfeng Didong Yi (instrument pentru măsurarea vânturilor şi a mişcărilor Pământului),
dispozitivul, mai precis un vas uriaş de bronz, cu diametrul de doi metri, era prevăzut, de jur
împrejur, cu opt dragoni de bronz, fiecare dintre ei ţinând în gură o bilă de cupru, pe care ar fi
eliberat-o într-un recipient în momentul producerii unui seism. Instrumentul nu numai că anunţa
un atare eveniment nefast, dar arăta şi direcţia în care acesta avusese loc. Chiar dacă principiul de
funcţionare al seismografului chinezesc nu a fost pe deplin înţeles nici astăzi, este cert că el a
funcţionat cel puţin o dată în istoria sa. Cronicile imperiale din timpul dinastiei Han îl pun la loc
de cinste între invenţiile din acea perioadă şi, mai mult, descriu momentul în care una dintre bile
a căzut, indicând producerea unui cutremur în estul Chinei. După câteva zile, un mesager venea
de la sute de kilometri anunţând dezastrul. Seismometrul lui Heng funcţionase, şi încă cu o
precizie uluitoare chiar şi pentru epoca modernă. Ca un amănunt, primele seismografe moderne
au apărut la sfârşitul secolului al XIX-lea, graţie efortului depus de geologii John Milne, James
Alfred Ewing şi Thomas Gray.
Submarinul
Pentru cei mai mulţi dintre noi, submarinul este o invenţie exclusivă a secolului XX. Nu mulţi
ştiu însă că originile submersibilelor încep cu sute de ani mai devreme, undeva la începutul
anilor 1600, graţie inventatorului olandez Cornelius Jacobszoon Drebbel (1572 – 1633). Şi
totuşi, deea unui vas capabil să călătorească pe sub apă nu era nici măcar atunci una nouă.
Dovadă stau scrierile inginerului englez William Bourne din anul 1578, scrieri în care apare
ipoteza realizării unui atare vas submersibil. De altfel, Drebbel a şi recunoscut că schiţele lui
Bourne s-au aflat la baza invenţiei sale. Olandezul şi-a prezentat submarinul, realizat din lemn
acoperit cu piele, în anul 1620, în faţa regelui Iacob I şi a unei mari mulţimi londoneze. Trebuie
spus că Drebbel se afla pe atunci în slujba Marinei Regale Britanice. La o adâncime de circa
cinci metri, şi pentru aproape trei ore, submersibilul olandezului s-a deplasat prin apele Tamisei
de la Westminster la Greenwich şi înapoi spre stupefacţia celor care credeau că aşa ceva este
imposibil. Şi mai ingenios a fost sistemul de realimentare cu oxigen al echipajului, sistem
inspirat olandezului de către alchimistul Michael Sendivogius. În experimentele sale, el
observase că nitratul de potasiu, încălzit la aproximativ 400 de grade Celsius, nu numai că emană
oxigen, dar se şi transformă în hidroxid de potasiu capabil să absoarbă dioxidul de carbon. Ironia
sorţii face ca un angajat al Marinei Regale să nu fi văzut în primul submarin decât un instrument
dedicat studierii adâncurilor, primul care a sesizat uriaşa sa importanţă militară fiind tocmai un
om al bisericii, episcopul John Wilkins din Chester. Şi totuşi, chiar dacă a creat nu mai puţin de
trei modele de submarine, ultimul capabil să transporte un echipaj de 16 persoane, Cornelius
Jacobszoon Drebbel nu şi-a văzut niciodată invenţia folosită ca armă în vreun conflict armat.
Ingrata misiune a revenit în anul 1775 unui alt submarin, Ţestoasa pe numele său, creaţie a
americanului David Bushnell.

Jules Verne, scriitorul care a văzut viitorul acum două secole

Mulţi autori de romane science-fiction au prevăzut unele invenţii sau modul în care se va schimba în timp societatea noastră.
Puţini au fost însă aşa vizionari precum Jules Verne, scriitorul care ne-a înseninat copilăria cu romanele sale de aventuri, dar pe
care îl putem reciti acum cu alţi ochi, pentru a observa cum a intuit el evoluţia tehnologiei şi ştiinţei.

În secolul al XIX-lea, un scriitor francez încă necunoscut la adevărata sa valoare a descris în detaliu aselenizarea astronauţilor,
care avea să aibă loc peste aproape un secol.

La fel, în romanul „2.000 de leghe sub mări”, tânărul Jules Verne, pasionat de ştiinţă şi cu o imaginaţie debordantă, a scris
despre submarine şi despre o tehnologie (aflată acum încă în stadiul de experiment) prin care apa era transformată în combustibil
de enigmaticul savant proscris Căpitanul Nemo.

Observând atent lumea din jur, Jules Verne a intuit într-un mod incredibil cum vor arăta oraşele viitorului.

„Parisul în secolul al XX-lea”, carte scrisă în 1863, descrie în detaliu frumoasa capitală a Franţei, plină de zgârie-nori, dar şi pe
locuitorii ei, care merg cu trenuri similare celor numite acum Maglev şi folosesc calculatoare conectate la Internet.