5/13/2018 literaturainterbelica-slidepdf.

com

Literatura romana in perioada interbelica

Marmalic Ana-Maria,
Istorie, An III

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-interbelica 1/8
5/13/2018 literaturainterbelica-slidepdf.com

Literatura in perioada interbelica

Anii interbelici se caracterizeaza in literatura romana printr-o remarcabila

dezvoltare a romanului care in scurt timp atinge nivelul valoric european.
Romanul romanesc isi largeste tematica, el cuprinzand medii sociale diferite si
problematici mai bogate si mai complexe1.

Aparitia in 1920 a romanului « Ion », de Liviu Rebreanu, marcheaza

deplina izbanda a acestei specii (“Ciocoii vechi si noi”  a lui Nicolae Filimon,
“Romanul comanestilor” a lui Duliu Zamfirescu, “Mara“ de Ion Slavici si “Neamul 
soimarestilor”  de Mihail Sadoveanu). « Ion » este insa primul roman romanesc
comparabil cu capodoperele universale prin impresia coplesitoare de viata pe
care o degaja.
In romanul interbelic se continua inspiratia rurala prin operele lui Sadoveanu si
Rebreanu, dar pe trepte valorice superioare si cu modalitati specifice. Acum apar 
romanele citadine in care cadrul de desfasurare al actiunii este orasul modern2.
Asa avem creatiile lui Camil Petrescu, Calinescu, Hontensia Papadat Bengescu.
Legat de mediul citadin se dezvolta si problema intelectualului stralucit ilustrata
de romanele lui Camil Petrescu.

In perioada interbelica se intensifica dezbaterile cu caracter teoretic in legatura

cu romanul. In studiul "Creatie si analiza" G.Ibraileanu constata existenta a doua
tipuri de aceste specii literare : unul care prezinta personaje prin comportamentul
lor, roman de creatie si unul interesat de viata interioara, roman de analiza.
Romancierii in perioada interbelica experimenteaza tehnici multiple ale
romantismului.
Romanul interbelic cunoaste si alte orientari: lirica (I.Teodoreanu),
estetizata si simbolica (M.Caragiale), memorialistica (C.Stere), fantastica (Mircea
Eliade). Astfel avem tendinta de revenire la modelele traditionale precum cel
balzacian pe care George Calinescu il foloseste in “Enigma Otiliei”. El considera
absolut necesar dezvoltarea romanului romanesc pe linia studiului caracterului.

Ca reprezentant de seama a prozei interbelice, Liviu Rebreanu este

considerat intemeietor al romanului romanesc obiectiv prin publicarea romanului
 „Ion” ,data publicarii fiind considerata o data istorica  „in procesul de obiectivare a
literaturii noastre epice” (Eugen Lovinecsu). Prin „Ion” , Rebreanu deschide calea
romanului romanesc modern dand o capodopera in maniera realismului dur 
afirmat in literatura universala prin romanele lui Balzac, Stendhal sau Zolac 3.

1
George Călinescu, Istoria literaturii române. Compendiu, Editura Minerva, București, 1983;
2
Ibidem;
3
Academia Romana, vol. VIII, p. 427;

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-interbelica 2/8
5/13/2018 literaturainterbelica-slidepdf.com

Liviu Rebreanu creeaza romanul romanesc modern pe cand Mihail

Sadoveanu desavarseste povestirea romaneasca. Sadoveanu, “Stefan cel Mare
al literaturii romane”4 cum i-a spus G.Calinescu, are o opera monumentala a
carei maretie consta in densitatea epica si grandoarea compozitionala.

Cele
istorietrei secole ilustrate
a Moldovei, de proza
capodopera istorica
acestui gensadoveniana marcheaza
creator constituindu-l zbuciumata
romanul “Fratii 
Jderi” , care evoca epoca de glorie a Moldovei in secolul al XV-lea.
Primul autor remarcabil de proza subiectiva, promotor in dramaturgie al
conflictelor de idei, eseist percutant, ganditor modern este Camil Petrescu.
Autenticitatea este esenta noului in creatia literara a autorului, a carui inspiratie
catre autenticitate confera ”momente autentice de simtire” in roman.Inscriindu-se
in modernismul lovinescian al epocii, ale carui noi directii isi propuneau
sincronizarea literaturii romane cu literatura europeana Camil Petrescu se va
inspira din mediul citadin si va crea eroul intelectual lucid, analitc si intorspectiv.

 „Enigma
la metoda Otiliei” (1938)
balzaciana. constituie
Romanul o revenire
lui Calinescu la formula
devine obiectiva
astfel unul de roman,
polemic, replica
literara la cultivarea asidua in epoca a formulei procustiene, dar si o ilustrare a
conceptiei sale despre curente literare.
Perioada interbelica pentru romanului romanesc e o perioada de efervescenta
spirituala nemaiantalnita in cultura noastra.Viata culturala cunoaste infaptuiri
stralucite, multe din ele cu ecou mondial (nume ca Iorga, Enescu, Brancusi trec
de hotarele tarii), dar si de degradari dezolante in anii fascismului.

Niciodata literatura romana n-a avut intr-o singura perioada atatia

reprezentanti ilustri (Sadoveanu, Arghezi, Rebreanu, Balga, H. Papadat-
Bengescu,
dispozitie laG.Calinescu, Camil Petrescu…),
contestarea valorilor.Tabloul niciodata
activitatii n-a trait siprezinta,
scriitoricesti o mai aprinsa
prin
urmare, o mare varietate si complexitate, inregistrandu-se dintr-o tesatura deasa
de lumini si umbre puternice.

Poezia cunoaste si ea o evolutie dinamica, la inceput fiind una

traditionalista, poezia lui Vasile Voiculescu si Nechifor Crainic. Fiind formati sub
influenta lui Alexandru Vlahuta si a lui George Cosbuc, cei doi poeti
transfigureaza natura si lumea satului din perspectiva taraneasca. Vasile
Voiculescu prezinta tablouri etnografice infatisand munci agricole intr-un al
teluricului masiv, adesea spiritualizand peisajul, umplandu-l de ingeri 5.
Traditionalismul
simbolist altor poeti
si parnasian este
inainte deinsa contaminat
razboi, de modernism,
dupa razboi Ion Pilat,
nu face altceva decat sa
comunice o sensibilitate moderna rafinata intr-o figuratie rurala romaneasca.

4
George Călinescu, Istoria literaturii române. Compendiu, Editura Minerva, București, 1983;

5
Academia Romana, vol. VIII, p.723;

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-interbelica 3/8
5/13/2018 literaturainterbelica-slidepdf.com

După izbucnirea primului război mondial, Arghezi a scris articole împotriva

taberei politice conduse de partidul național liberal și de grupul de susținători ai
lui Take Ionescu, care doreau ca România să intre în război alături de puterile
Antantei (ca o încercare de a cuceri Transilvania de la Austro-Ungaria); a fost un
susținător al unirii Basarabiei Vechiul Regat și detesta alianța implicită cu Rusia
Imperială.
 În timpul realizării României Mari mai exact în perioada 1918 - 1919 e închis un
an, împreună cu 11 ziariști și scriitori (între care și Ioan Slavici), la penitenciarul
Văcăresti, acuzat de trădare, deoarece colaborase cu autorită țile germane de
ocupație. In 1927 apare cu mare întârziere prima sa carte de poezii "Cuvinte
 potrivite" , iar un an mai târziu tot sub direc ția sa, apare ziarul "Bilete de
 papagal". După această dată, Tudor Arghezi va publica mai multe volume de
versuri, romane, nenumărate articole. Va impune în literatura română ca specie
literară tableta. În 1929 publică prima sa carte de proza, "Icoane de lemn". În
1931 va publica placheta de versuri "Flori de mucigai" legată, ca și "Poarta
neagră" , de anii de detenție. Tot acum, pentru copii, publică volumul în proza
"Cartea cu jucării", inaugurând o direcție secundară în creația scriitorului, ce va
continua, mai apoi, cu poemele știute de școlari: "Cântec de adormit Mitzura" ,
"Buruieni" , "Măr ț iș
  oare" , "Prisaca" , "Zdreanț ă" s.a. Manualele școlare cuprind
multe creații ale sale destinate copiilor din toată lumea. În 1934 publică romanul
"Ochii Maicii Domnului" , tema principală fiind dragostea materna și
devotamentul filial. Continuă să scrie poeme și în 1935 publică volumul "Versuri 
de seară". În 1936 apare "Cimitirul Buna-Vestire", roman, dar care poartă
subtitlul "poem"6. În 1942 vede lumina tiparului romanul "Lina", de fapt un lung
poem în proză. În 1943, sub genericul "Bilete de papagal" (ziarul "Informația
zilei") publică îndeosebi pamflete usturătoare, pentru care e cercetat de poli ție.
La 30 septembrie, apare pamfletul "Baroane", în care îl atacă pe ambasadorul
german von Kilinger. Ziarul e imediat confiscat, scriitorul e închis la Bucure ști și
 în lagărul de la Tg. Jiu. Va fi eliberat un an mai târziu.

Pe de alta parte il avem pe Lucian Blaga, cofondator si colaborator al

revistei “Gandirea” adopta o formul poetica specifica, “traditionalism
metafizic”, analog cu cel din aculptura lui Brancusi 7. Sistemul sau filosofic,
comparabil ca anvergura si ca arhitectura a ideilor cu acela lui Hegel, iar ca
expresie literara cu opera lui Nietzsche sau Bergson, este cuprins intr-o suita
de trilogii:Trilogia cunoasterii (Eonul dogmatic, 1931; Cunoasterea luciferica,
1933; Cenzura transcendenta, 1937), Trilogia culturii (Orizont si stil ,1935
Geneza metaforei si sensul culturii), Trilogia valorilor (Arta si valoare, 1939;
Despre gandirea magica; Religie si spirit, Stiinta si creatie 1942). O a patra
trilogie, "cosmologica", ar fi urmat sa grupeze Diferentialele divine (1940),
Aspecte antropologice (1948) si Fiinta istorica (lucrare editata postum, 1977).
In Experimentul si spiritul matematic (editare postuma, 1969), Blaga
analizeaza evolutia stiintelor exacte de-a lungul a trei mari etape:
6
Tudor Vianu, Scriitori români, Vol. III, Ed. Minerva, București, 1971
7
Academia Romana, vol. VIII, p. 724;

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-interbelica 4/8
5/13/2018 literaturainterbelica-slidepdf.com

aristotelica,galileo-newtoniana si einsteiniana, reliefand implicatiile metafizice

ale acestora8.

In esenta sa, filosofia lui Blaga este o reflectie inspirata asupra conditiei
omului in univers, in fata asa-zisului Mare Anonim, care in conceptia
filosofului este un "produs mitic-filosofic" al imaginatiei cautatoare de sensuri
ultime, caruia i se atribuie atat calitati divine cat si calitati demonice. In
conceptia Blaga, modul de existenta in lume data si pentru autoconservare
constituie baza vietii umane, dar omul isi cucereste plenititudinea si
demnitatea printr-un al doilea mod de existenta in orizontul misterului, unde
din "preom" devine "om deplin" prin incercari perpetue de a-si releva siesi
misterul, in pofida "cenzurii transcendente" impuse de Marele
Anonim9.Oricum, miturile, viziunile religioase, conceptii metafizice, teoriile
stiintifice operele de arta si de civilizatie sunt rezultatul aspiratiei omului de a
se ridica la un mod de fiintare mult superior celui al animalului, trezindu-i
mandria si satisfactia singularitatii.
 În poezia româna din secolul al XX-lea, modernismul a cunoscut mai
multe înfatisari, dintre care: avangardismul cu diversitatea lui de directii
teoretice, gândirismul în variantele lui expresioniste si existentialiste,
neomodernismul si postmodernismul. În acest evantai de înfatisari moderne
ale liricii române interbelice, cei mai importanti poeti s-au detasat din
grupurile si redactiile care le consacrasera valoarea faurindu-si un destin
individual, exemplar pentru anumite estetici literare, dar inconfundabil prin
identitate si unitate tematica si de expresie. Creatia lor poetica are meritul de
a se fi situat deasupra ideologiei estetice pe care au ilustrat-o la un moment
dat, configurandu-se ca un univers distinct apartinând unui eu liric personal.
Astfel, Ion Barbu se detaseaza prin inovatie conceptuala si de expresie
artistica din grupul autorilor aflati în jurul revistei moderniste Sburatorul sau al
celei avangardiste Contimporanul, devenind primul matematician poet, care a
creat poezie parnasiana, baladesca si ermetica

Reviste si curente:

Dupa primul razboi mondial ziarele si revistele literare sporesc la numar.

Asa avem “Viata romaneasca”. Apare la 6 martie 1906 la Iasi sub conducerea lui
Constantin Stere si Paul Bujor. Director stiintific devine profesorul dr. Ion
Cantacuzino, iar proprietarii revistei sunt Constantin Stere, Ion Botez, Garabet
Ibraileanu. Insa, din 1915 directorul unic ramane Garabet Ibraileanu10. In timpul
primului razboi mondial revista isi inceteaza aparitia pana in 1920, cand reapare
sub conducerea lui Ibraileanu. Din 1930 se muta la Bucuresti, conducerea fiind
preluata de Mihail Relea si George Calinescu. Din 1948 va aparea seria care
continua pana astazi.
8
Corin Braga, Lucian Blaga. Geneza lumilor posibile, Iași, Institutul European, 1998;
9
 Ibidem;
10
Academia Romana, vol. VIII, p. 721;

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-interbelica 5/8
5/13/2018 literaturainterbelica-slidepdf.com

In “Viata romaneasca” accentul se pune pe autenticitate si specificul

national inteles ca dimensiune sociala, important fiind poporul si rasa,
europenizarea ca asimilare a spiritului national, repudierea decadentismului si
simpatia pentru taranime. In jurul acestei reviste se dezvolta curentul literal
cunoscut sub numele de poporanism. Dintre scriitori de la “Viata romaneasca” 
amintim pe SpiridanTopirceanu,
Mihail Sadoveanu, Popescu, Calistrat Hogas, Jean
Ionel Teodoreanu . Bart, Patascanu, Mironescu,

In perioada interbelica disputele literare se duc in jurul modernismului si al

traditionalismului.
Modernismul denumeste tendinta inovatoare intr-o anumita etapa a unei
literaturi. Acest curent apare in literatura secolului al XX-lea, opunandu-se
traditionalismului si proclamand noi principii creatiei. Tendinta modernista
sustine: europenizarea (sincronizarea) literaturii nationale cu literatura Europei,
promovarea scriitorilor tineri, teoria imitatiei, eliminarea decalajului in cultura,
trecerea de la o literatura cu tematica rurala la una de inspiratie urbana,
cultivarea
la epic. prozei obiective, evolutia poeziei de la epic la liric si a prozei de la liric

In literatura romana Eugen Lovinescu teoretizeaza asupra modernismului

in revista “Sburatorul” 11 si in cenaclul cu acelasi titlu. Aceasta publicatie apare la
Bucuresti intre anii 1919-1922 si apoi intre 1926-1927, avandu-l ca si conducator 
pe Eugen Lovinescu. Cenaclul “Sburatorul”  are o existenta mai indelungata intre
1919 si 1947. Obiectivele gruparii erau: promovarea tinerilor scriitori, imprimarea
unei tendinte moderniste in evolutia literaturii romane.

Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion Barbu, Camil
Petrescu, Ilarie Voronca, George Calinescu, Pompiliu Constantinescu.
Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai indelungat de constituire.
Eugen Lovinescu isi dezvolta conceptiile sale moderniste in lucrarile « Istoria
civilizatiei romane moderne » si « Istoria literaturii romane contemporane ». In
aceste lucrari modernismul lovinescian porneste de la ideea ca exista: un spirit al
veacului explicat prin factori materiali si morali, care imprima un proces de
modernizare a civilizatiilor de integrare intr-un ritm de dezvoltare sincronica,
teoria imitatiei care explica viata sociala prin interactiunea reactiilor sufletesti,
principiul sincronismului care in literatura inseamna acceptarea schimbului de
valori a elementelor care confera noutate si modernitate fenomenului literar.
Dintre colaboratorii
Tristan Tara. la revista “Sburatorul”  amintim pe Ion Barbu, Ilarie Vorunca,

Prin traditionalism se intelege continuarea vechilor curente traditionale

preluandu-se ideea ca istoria si folclorul sunt domeniile relevante ale specificului
unui popor. La aceste conceptii se adauga de catre Nechifor Crainic factorul
spiritual, credinta religioasa ortodoxa care ar fi elementul esential de structura a
11
 Ibidem;

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-interbelica 6/8
5/13/2018 literaturainterbelica-slidepdf.com

sufletului taranesc. Consecinta acestei teze era ca opera de cultura cu adevarat

romaneasca trebuia sa includa in substanta ei ideea de religiozitate.

O revista traditionalista este “Gandirea”  , ce apare la Cluj in 1921 sub

conducerea lui Cezar Petrescu si Cucu. In 1922 revista se muta la Bucuresti si
trece subtraditionalisti
Scriitorii conducerea au lui cautat
Nechiforsa Crainic.
surprindaVaincontinua
operele sa
lor apara pana in 1944.
particularitatile
sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone a situatiilor si credintelor 
stravechi. Dintre scriitorii traditionalisti amintim Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile
Voiculescu, iar dintre prozatori Cezar Petrescu, Mateiu Caragiale si dintre
dramaturgi Adrian Maniu si Lucian Blaga.

Apoi intra “Revista fundatiilor regale” care apare lunar la Bucuresti in doua serii.
Prima intre 1934-1945 si a doua intre 1945-1947. Revista isi propune sa fie o
publicatie cu radacini in toate terenurile activitatii nationale. Primul redactor sef al
revistei este Paul Zaripol, care orienteaza revista pe directia maioresciana. Dupa
1934 apare
noua conducerea revistei o ialuiCamil
sub conducerea Petrescu
Al. Rosetti. si apoi
Printre Dumitru Caracostea.
colaboratori Seria
ai revistei amintim
pe Tudor Arghezi, Gala Galaction, Ion Barbu, Hontensia Papadat Bengescu.

In aceasta perioada apar publicatii de avangarda. Avangardismul

european are ca punct de plecare curentul non-conformist numit dadaism.
Acesta a fost initiat la Zürich de Tristan Tara. Dadaistii isi exprimau dispretul fata
de o lume incapabila sa opreasca barbaria si crima. Ei cultivau antiliteratura,
antimuzica, antipictura, ajungand in domeniul absurdului. Din acest curent
decurg curentele de avangarda: constructivismul si suprarealismul.

condusa Constructivismul romanesc s-a subliniau

de Ion Vinea. Constructivistii grupat in jurul revistei unei
necesitatea “Contemporanul” 
corespondente
intre arta si spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventeaza forme noi,
conturand natura. Ion Vinea a solicitat ca si colaboratori ai revistei pe scriitorii
Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, dar si pictori si sculptori, printre care si
Constantin Brancusi. Sunt si alte reviste constructiviste ca “Integral”  si “Punct”.

Suprarealismul a fost teoretizat si practicat de revistele “Alge” si “Urmuz”.

Suprarealismul urmarea, prin programul sau, patrunderea artei in planul
inconstientului, al visului, al delirului in care spatiile umane scapa controlul
constientei. Dintre reprezentatii suprarealismului amintim, pe plan European, pe:
Louis Tudor
chiar Aragon, dintre pictori Picasso, iar dintre scriitorii romanii Aurel Baranga si
Arghezi.

Bibliografie :

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-interbelica 7/8
5/13/2018 literaturainterbelica-slidepdf.com

Academia Romana,Istoria romanilor, vol. VIII, Editura Enciclopedica,

Bucuresti, 2003;
Corin Braga, Lucian Blaga. Geneza lumilor posibile, Iași, Institutul
European, 1998;
George Călinescu, Istoria literaturii române. Compendiu, Editura Minerva,
Bucure ști, 1983;
Istoria literaturii romane, Academia de Stiinte Sociale si Politice a R.S.R.,
Bucuresti, 1973;
Tudor Vianu, Scriitori români, Vol. III, Ed. Minerva, București, 1971.

http://slidepdf.com/reader/full/literatura-interbelica 8/8