Activitate 1.3.1.

Proiectarea demersului didactic

Orice cadru didactic responsabil are in vedere programa scolara in vederea unei proiectari
didactice eficiente, avand in vedere faptul ca aceasta isi centrează activitățile de învățare pe
dezvoltarea competențelor elevului în ansamblu, și nu pe conținuturi.

O unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă, care are

următoarele caracteristici:

 determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor
competenţe specifice;

 este unitară din punct de vedere tematic;

 se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp;

 se finalizează prin evaluare.

Proiectarea unităților de învățare are o structură complexă, pragmatica:

CONȚINUTURI COMPETENȚE ACTIVITĂȚI DE RESURSE EVALUARE

SPECIFICE ÎNVĂȚARE

apar inclusiv se trec pot fi cele din cuprinde se menţionează

detalieri de simbolurile programa specificări de instrumentele
conţinut competenţelor şcolară, timp, de loc, sau modalităţile
necesare în specifice din completate, forme de de evaluare
explicitarea programa modificate sau organizare a aplicate la clasă.
anumitor şcolară chiar înlocuite de clasei, material Finalul fiecărei
parcursuri, altele, pe care didactic folosit unităţi de
respectiv în profesorul le etc. învăţare
cuplarea lor la consideră presupune
baza proprie de adecvate pentru Evaluare
cunoaștere a atingerea sumativă.
elevilor. obiectivelor
propuse.
 Proiectarea unităţii de învăţare - ca și a lecţiei - începe prin parcurgerea schemei:
1. În ce scop voi face? - Identificarea competențelor
2. Ce voi face? - Selectarea conținuturilor
3. Cu ce voi face? - Analiza resurselor
4. Cum voi face? - Determinarea activităților de învățare
5. Cum s-a realizat? - Stabilirea instrumentelor de evaluare

Proiectarea demersului didactic pe baza unităţii de învăţare are o serie de avantaje:

 profesorul înțelege mai bine modul în care trebuie să aplice programa școlară pe
parcursul anului
 lecțiile nu mai sunt independente, ci sunt parte dintr-un întreg care contribuie la
dezvoltarea unor competențe cheie ale elevului
 profesorul alocă mai mult timp unei teme importante și astfel poate să particularizeze
sarcinile de lucru în funcție de particularitățile de vârstă și de învățare ale elevilor săi,
gradând sarcini de la simplu la complex, de la ușor la greu.
 elevul reușește să învețe mai bine anumite concepte și la poate aplica în practică cu mai
multă ușurință
Profesorul alege tema din programă și decide câte ore alocă acelei teme în funcție de nivelul
clasei, de numărul de ore pe săptămână, în funcție de interesul elevilor dar și în funcție de
nivelul de particularizare a unor lecții (acolo unde există elevi cu cerințe educative speciale ,
elevi care rămân în urmă la învățătură sau care, din contră, au progrese mari și pot și vor să
lucreze suplimentar pentru a aprofunda cele învățate).

Din punct de vedere personal, organizarea activitatii didactice pe baza unor competențe
specifice a însemnat o organizare mult mai bună, care are în centru clasa de elevi. Vechiul
curriculum punea accentul pe fapte și pe obținerea răspunsului corect într-un schimb de replici
destul de pasiv și fix, lipsit de un context semnificativ. Acum, noul curriculum îi ajută și îi învață
pe elevi să își asume responsabilitatea propriei învățări. Observ ca elevii devin mai increzatori si
mai activi in procesul de predare-invatare, fapt ce ma bucura enorm.