Noul coronavirus (CoV) este o nouă tulpină de coronavirus.

Boala cauzată de noul

coronavirus, identificat pentru prima dată în Wuhan, China, a fost numită boala coronavirus
2019 (COVID-19) – „CO” înseamnă corona, „VI” vine de la virus și „D” pentru boală (din engl. –
disease). Până de curând această boală era denumită „coronavirus nou 2019” sau „2019-
nCoV”.

Ce este un virus și de ce e diferit de o bacterie

Germenii care infectează corpul uman pot fi de mai multe feluri: bacterii, viruși, fungi
etc.

Bacteriile sunt organisme minuscule, formate dintr-o singură celulă, care obțin

nutrienți din mediile lor. În unele cazuri, acel mediu este chiar corpul unei ființe vii,
inclusiv al nostru. Unele bacterii sunt bune pentru corpul nostru – ajută la menținerea
sistemului digestiv în funcțiune și la evitarea înmulțirii bacteriilor dăunătoare. Unele
bacterii sunt utilizate pentru a face medicamente și vaccinuri. Dar și bacteriile pot
provoca probleme, cum sunt infecțiile gâtului, infecțiile tractului urinar, infecții ale
urechilor. Antibioticele sunt utilizate pentru tratarea infecțiilor bacteriene

Virușii sunt chiar mai mici decât bacteriile. Nu sunt nici măcar o celulă completă. Ei
sunt pur și simplu material genetic (ADN sau ARN) ambalat în interiorul unei capsule
de proteină. Trebuie să folosească structurile altei celule pentru a se reproduce, ceea
ce înseamnă că nu pot supraviețui decât dacă trăiesc în altceva (cum ar fi o persoană,
un animal sau o plantă).

Virusurile pot trăi doar pentru o perioadă foarte scurtă în afara altor celule vii. De
exemplu, virusurile din lichidele corporale infectate lăsate pe suprafețe precum un
blat sau un scaun de toaletă pot locui acolo pentru o perioadă scurtă de timp, dar
mor repede dacă nu vine o gazdă vie.

Odată ce s-au mutat în corpul cuiva, virușii se răspândesc ușor și pot îmbolnăvi o
persoană. Virusurile sunt responsabile pentru unele boli minore, cum ar fi bolile
obișnuite precum gripa și bolile foarte grave precum variola sau HIV / SIDA.
Antibioticele nu sunt eficiente împotriva virusurilor. Medicamentele antivirale au fost
dezvoltate împotriva unui grup mic de viruși selectat.

Transmiterea este de la om la om, prin picături de salivă care pot ajunge pe

obiecte, haine, mâini, păr, piele.
 Persistă pe suprafețe de plastic 5 zile, pe lemn 4 zile, pe metal 48 ore, pe
aluminiu 8 ore, pe hârtie 4-5 zile, pe pielea mâinilor câteva minute-ore.
Este un virus căruia „îi place” să se oprească la nivelul mucoasei nasului,
unde se replică. Dacă găsește conditii proprice, coboară spre plămâni și
acolo se fixează de țesutul pulmonar, provocând pneumonie cu grade
diferite de severitate, în funcție de vârsta pacienților și de starea anterioară
de sănătate. Gravitatea maximă este atinsă la pacienții diabetici,
coronarieni, cu boli pulmonare cronice, imunodeprimați: cancere, boli
sistemice, în mod deosebit la pacienții vârstnici.

Afectează deopotrivă adulții și copiii: formele pe care le dezvoltă copiii sunt

relativ mai ușoare decât ale adulților, întrucât aceștia nu sunt decât foarte
rar purtători ai unor boli cronice. Au un sistem imun în formare, puternic
reactiv.

Transmiterea este rapidă. Se estimează rate de infectare la aproximativ 60-

70% din populatia Globului. După atingerea acestor procente, populația va
dezvolta toleranță imunologică, infecțiozitatea va dispărea, iar cazurile se
vor atenua.
Dacă facem o paralelă cu gripa, vom constata că între 1916-1918, gripa
spaniolă a ucis mai mulți oameni decât Primul Război Mondial. Conform
cercetătorilor, numărul victimelor a atins în cei doi ani peste 1.000.000 de
oameni. Nici atunci, nici acum, virusul cel nou nu a ținut seama de rangul
social sau vârstă. Regele Spaniei a trecut la momentul respectiv printr-o
formă severă de gripă, deși a avut la îndemână mijloace de prevenire. A
apărut un vaccin gripal abia în anii 1930, urmând ca din 1945 să înceapă
vaccinarea pe scară largă în  SUA, vaccinarea a devenit apoi accesibilă
universal.
Periodic, la intervale de 5-7 ani apar tulpini virulente și, în consecință,
crește numărul celor afectați. În paralel se dezvoltă vaccinuri noi, adaptate
variabilității imense de care dă dovadă virusul gripal anual.
Posibil ca astfel de scenarii să fie văzute în timp și legat de evoluția infecției
cu Covid-19.

Incubație: între 2-14 zile de la contactul infectant.

Primele simptome: tuse seacă, febră, dificultăți respiratorii (“sete de
aer”, respirație rapidă), dureri în gât, dureri musculare, astenie/oboseală
accentuată.
Important!: A nu se uita precizarea contacților posibili/ zona de călătorie
cu risc!
 Guturai/răceală obișnuită: incubație 2-3 zile, secreții nazale
apoase, subfebrilitate (<38 grade), strănut, nas înfundat, dureri în gât
(disfagie);
 Gripă: incubație 1-4 zile, debut zgomotos, febră, tuse seacă, cefalee
(dureri de cap), secreții nazale apoase, disfagie, debut pseudogripal
(vărsături, diaree);
 Suspiciune infecție Covid-19: incubație 2-14 zile, debut brusc,
febră înaltă, tuse seacă, astenie, dureri musculare, difagie.
Evoluție clinică
Forme inaparente: cele mai multe îmbolnăviri, conform experienței de
până acum, sunt forme fără manifestări clinice. Pacientul nu percepe
modificarea stării lui de sănătate, este în stare generală bună. Acest tip este
denumit în limbaj medical ”purtător sănătos”, este cu atât mai periculos, cu
cât poate constitui un rezervor de boală pentru cei din jurul său.
Forme ușoare-medii: se descriu în literatură forme ușoare spre medii. Ele
au debut febril, prezintă tuse seacă, pot fi însoțite de dureri musculare și
oboseală. Cazurile ușoare rămân la domiciu și beneficiază de izolare 14 zile.
Necesită doar tratament simptomatic. Izolarea la domiciliu sau carantinarea
în situațiile speciale rămân condiții de bază pentru recuperarea pacientului.
Respectarea regulilor de igiena personală, a locuinței, odihnă, alimentația
corectă, facilitează accelerarea procesului de vindecare.
Forme severe: riscul mare este indus de aglomerări, condiții socio-
economice precare, lipsa igienei, contacte interumane dese, cu persoane
posibil infectate.
Cazurile severe cu pneumonie, însoțită de febră înaltă, tuse seacă, stare
generală alterată se internează.
Cazurile în care pacienții au comorbidități (boli preexistente cardiace,
pulmonare, obezitate, diabet, hipertensiune) pot dezvolta forme severe,
evoluează frecvent cu insuficiență de organ (insuficiență renală, miocardită,
aritmii) și pierderea vieții în caz de complicații majore (cele mai multe date
din literatura de specialitate provin din experiența chineză).

Cum se manifestă acest virus:

Deși multe persoane care iau acest coronavirus simt doar că trec printr-o răceală
obișnuită, este periculos pentru persoanele al căror sistem imunitar este deja slab,
deoarece, de exemplu, au o boală diferită în același timp sau sunt bătrâni și fragili.

Câteva date și fapte:

 Coronavirusurile sunt un grup mare de viruși numiți după cuvântul latin corona
pentru coroană, pentru că așa arată văzut la un microscop.
 Răceala obișnuită este și ea provocată de un tip de coronavirus.
  Oamenii de știință nu știu încă sigur cum a ajuns acest tip de coronavirus
pentru prima dată la oameni, dar cum coronavirusurile sunt comune la
animale, o teorie este aceea că s-ar fi răspândit de la un animal la un om.

Activități în clasă:

Este o decizie bună cea a autorităților române să restricționeze călătoriile în comuna

din județul Gorj unde a fost descoperit primul caz de coronavirus din România?

Când iei în considerare răspunsul tău, gândește-te la modul în care această interdicție
de călătorie ar putea afecta persoanele menționate mai sus, ce beneficii are pentru
comunitatea națională și ce probleme ar putea crea interdicția de călătorie pentru
persoanele din cumună care au locuri de muncă în afara localității sau a țării.

 Reprezentați Ministerul Sănătății

 Sunteți un lucrător la spitalul/cabinetul medical din acea comună
 Sunteți un părinte al unui copil care era în vizită la bunici în acea comună și a
rămas blocat acolo acum.
 Sunteți un localnic

Scrieți un răspuns de cel puțin 2 fraze la acest subiect. Includeți motivele opiniei dvs.

Activitate locală în echipă:

Ce putem face la școală pentru a ajuta la reducerea răspândirii germenilor (viruși,

bacterii) în clasă?

Faceți o listă de strategii pentru clasă și includeți câteva informații despre fiecare sfat
pe care îl aveți legat de protecția față de coronavirus. Gândiți-vă la mese, scaune,
sticle de băutură, zonă de baie, chiuveta, pauza de masă, cutiile de depozitare etc.

Încercați și păstrați sfaturile clare și simple și includeți imagini pentru elevii mai mici.

Spuneți părerea: Explicați cel puțin un lucru pe care voi și oamenii din jurul vostru îl
faceți deja pentru a împiedica răspândirea bolii infecțioase. Ce ai putea face mai bine?