SE APROBA,

DIRECTOR EXECUTIV
BOBU SEBASTIAN

INSTRUIRE PERIODICA IN DOMENIUL SECURITATII

SI SANATATII IN MUNCA – pentru lucratorii care nu
desfasoara activitate de productie - OCTOMBRIE 2019

TEMATICA CONTINUT
INSTRUIRE
PERSONAL FARA
ACTIVITATE
PRODUCTIE
(instruire la 6 luni)

Legea nr 319/2006,  Art. 22. - Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate
art 22-23 cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului,
astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria
persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul
procesului de munca.
 Art. 23. - (1) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la Art. 22,
lucratorii au urmatoarele obligatii:
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de
transport si alte mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il
inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor,
instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca
despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru
a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si
inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati,
pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt
sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in
munca si masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de
munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.

Legea nr 319/2006, Art. 30. - (1) In sensul prevederilor Art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de munca:
art 30-34 a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea
angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public,
inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor tarii, in
timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit in cadrul activitatilor culturalsportive organizate, in timpul si din cauza
indeplinirii acestor activitati;
d) accidentul suferit de orice persoana ca urmare a unei actiuni intreprinse din propria
initiativa pentru salvarea de vieti omenesti, precum si accidentul suferit in timpul interventiei
de urgenta sau al pregatirii in vederea participarii la aceasta, pe durata efectuării serviciului de
voluntariat organizat conform prevederilor legale;
e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie
initiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si privat;
f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce la
sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc
de munca organizat de acestia, in timpul programului de munca, si nu se datoreaza culpei
exclusive a accidentatului;
g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la
domiciliul lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers;
h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa
persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei
sarcini de munca; i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau
de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca
organizat de acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de
munca, pe durata normala de deplasare;
j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda uneltele
de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea personala,
echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de angajator,
daca se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din
intreprindere sau unitate si invers;
k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri
organizate de angajator, precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane,
delegati pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata si
traseul prevazute in documentul de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor
tari, in baza unor contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate de
persoane juridice romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor
de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a
pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului de
practica;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol,
cutremur, inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in timpul
procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;
p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care
indreptatesc presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a
unei agresiuni.
(2) In situatiile mentionate la alin. (1) lit. g), h), i) si l), deplasarea trebuie sa se faca fara
abateri nejustificate de la traseul normal si, de asemenea, transportul sa se faca in conditiile
prevazute de reglementarile de securitate si sanatate in munca sau de circulatie in vigoare.
Art. 31. - Accidentele de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu numarul
persoanelor accidentate, in:
a) accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente mortale;
d) accidente colective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din aceeasi
cauza.
Art. 32. - (1) Inregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de
cercetare.
(2) Accidentul de munca inregistrat de angajator se raporteaza de catre acesta la inspectoratul
teritorial de munca, precum si la asigurator, potrivit legii.
Art. 33. - In sensul prevederilor Art. 5 lit. h), afectiunile suferite de elevi si studenti in timpul
efectuarii instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale.
Art. 34. - (1) Declararea bolilor profesionale este obligatorie si se face de catre medicii din
 cadrul autoritatilor de sanatate publica teritoriale si a municipiului Bucuresti.
(2) Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale, in vederea confirmarii sau infirmarii lor,
precum si stabilirea de masuri pentru prevenirea altor imbolnaviri se fac de catre specialistii
autoritatilor de sanatate publica teritoriale, in colaborare cu inspectorii din inspectoratele
teritoriale de munca.
(3) Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
(4) Bolile profesionale nou-declarate se raporteaza lunar de catre autoritatea de sanatate
publica teritoriala si a municipiului Bucuresti la Centrul national de coordonare metodologica
si informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti,
la Centrul de Calcul si Statistica Sanitara Bucuresti, precum si la structurile teritoriale ale
asiguratorului stabilit conform legii.
(5) Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se inregistreaza atat ca boala
profesionala, cat si ca accident de munca.

HG 1425/2006, art Art. 101. - Starea de pericol grav si iminent de accidentare, astfel cum este el definit la art. 5
101-107 lit. l) din lege, poate fi constatata de catre orice lucrator din intreprindere si/sau unitate,
lucrator al serviciului extern de prevenire si protectie cu care intreprinderea si/sau unitatea a
incheiat contract, precum si de catre inspectorii de munca.
Art. 102. - La constatarea starii de pericol grav si iminent de accidentare se vor lua imediat
urmatoarele masuri de securitate:
a) oprirea echipamentului de munca si/sau activitatii;
b) evacuarea personalului din zona periculoasa;
c) anuntarea serviciilor specializate;
d) anuntarea conducatorilor ierarhici;
e) eliminarea cauzelor care au condus la aparitia starii de pericol grav si iminent.
Art. 103. - (1) In vederea realizarii masurilor prevazute la art. 102 lit. a), in prealabil
angajatorul va desemna lucratorii care trebuie sa opreasca echipamentele de munca si va
asigura instruirea acestora.
(2) In vederea realizarii masurilor precizate la art. 102 lit. b), in prealabil angajatorul trebuie:
a) sa intocmeasca planul de evacuare a lucratorilor;
b) sa afiseze planul de evacuare la loc vizibil;
c) sa instruiasca lucratorii in vederea aplicarii planului de evacuare si sa verifice modul in
care si-au insusit cunostintele. (3) In vederea realizarii masurilor precizate la art. 102 lit. c), in
prealabil angajatorul trebuie:
a) sa desemneze lucratorii care trebuie sa contacteze serviciile specializate si sa ii instruiasca
in acest sens;
b) sa asigure mijloacele de comunicare necesare contactarii serviciilor specializate.
(4) In vederea realizarii masurilor precizate la art. 102 lit. d), in prealabil angajatorul trebuie
sa stabileasca modul operativ de anuntare la nivel ierarhic superior.
(5) In vederea realizarii masurilor precizate la art. 102 lit. e), in prealabil angajatorul trebuie:
a) sa desemneze lucratorii care au capacitatea necesara sa elimine starea de pericol grav si
iminent, sa asigure instruirea si dotarea lor cu mijloace tehnice necesare interventiei;
b) sa stabileasca serviciile specializate care pot interveni.
Art. 104. - Angajatorul trebuie sa stabileasca masurile de securitate prevazute la art. 102,
tinand seama de natura activitatilor, numarul de lucratori, organizarea teritoriala a activitatii si
de prezenta altor persoane in afara celor implicate direct in procesul muncii.
Art. 105. - Evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazuta la art. 13 lit. k) din lege
trebuie sa contina nominalizarea si localizarea acestor zone in cadrul intreprinderii si/sau
unitatii si masurile stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru aceste zone.
Art. 106. - (1) Angajatorul trebuie sa aduca la cunostinta tuturor lucratorilor care sunt zonele
cu risc ridicat si specific.
(2) Angajatorul trebuie sa aduca la cunostinta conducatorilor locurilor de munca si
lucratorilor care isi desfasoara activitatea in zonele cu risc ridicat si specific masurile stabilite
in urma evaluarii riscurilor.
Art. 107. - Actiunile pentru realizarea masurilor stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru
zonele cu risc ridicat si specific constituie o prioritate in cadrul planului de protectie si
prevenire.

IPSSM – pc, stress, Pentru fabrica Tech Veresti se vor utiliza urmatoarele instructiuni:
oboseala - Sy – IPSSM – 101- informatii generale
profesionala - Sy – IPSSM – 102 – utilizarea echipamentelor IT
IPSSM – pc, stress, Pentru toate celelalte puncte de lucru (fara fabrica Tech), se vor utiliza IPSSM specifice.
oboseala Utilizarea pc
profesionala PREVEDERI GENERALE
1. Lucrătorii vor fi instruiţi în utilizarea echipamentului cu ecran vizual înainte de începerea
activităţii şi ori de câte ori se modifică organizarea sau dotarea locurilor de muncă.
2. Activităţile de prelucrare automată a datelor trebuie planificate si organizate astfel încât
activitatea zilnică în faţa ecranului să alterneze cu alte activităţi.
3. In cazul în care alternarea activităţilor nu este posibilă, iar sarcina de muncă impune
utilizarea ecranelor în cea mai mare parte a timpului de lucru, se vor acorda pauze
suplimentare faţă de cele obişnuite.
4. Durata şi periodicitatea pauzelor suplimentare se vor reglementa în funcţie de modul de
organizare a activităţii şi de caracteristicile sarcinii de muncă (complexitate, ritm, durată,
repetitivitate etc.) şi vor fi incluse în timpul de lucru.
5. Timpul de aşteptare a răspunsului calculatorului nu va fi considerat ca pauză în
activitatea lucrătorilor.
6. Posturile de muncă trebuie concepute şi amenajate astfel încât să permită unor persoane
diferite să realizeze o gamă diversă de sarcini de muncă, intr-un mod confortabil şi
eficace, la nivelul de performanţă cerut.
7. Pentru a păstra o poziţie de lucru confortabilă şi pentru a evita reflexiile şi efectul de
orbire, utilizatorul trebuie să încline, să basculeze sau să rotească ecranul, oricare ar fi
înălţimea ochilor deasupra planului de lucru.
8. Inălţimea optimă a centrului ecranului trebuie să corespundă unei direcţii de privire
înclinată între 10 şi 20 grade sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.
9. Inălţimea tastaturii trebuie să asigure în timpul utilizării un unghi între braţ şi antebraţ de
minimum 90 grade.
10. In poziţie aşezat, distanţa dintre planul de lucru şi suprafaţa de şedere trebuie să fie
cuprinsă între 200 şi 160 mm.
11. Ecranul, suportul de documentare si tastatura trebuie amplasate la distante aproximativ
egale.
12. Videoterminalele vor fi astfel amplasate încât direcţia de privire să fie paralelă cu sursele
de lumină (naturală şi artificială).
13. Posturile de muncă la videoterminale vor fi amplasate intre şirurile de corpuri de iluminat
din încăperea de lucru.
14. Videoterminalele vor fi amplasate la distanţă faţă de ferestre.
15. In cazul în care videoterminalele sunt amplasate în încăperi în care se desfăşoară şi alte
activităţi, în apropierea ferestrelor vor fi amplasate posturile de lucru ce nu necesită
activităţi la ecran.
16. Suprafeţele vitrate nu trebuie să fie situate în faţa sau în spatele utilizatorului.
17. Pentru asigurarea cerinţelor de securitate şi stabilitate, la locul de muncă trebuie:
a) sa se reducă la minimum vibraţiile inerente sau transmise;
b) să se elimine posibilitatea basculării planului de lucru;
c) să fie posibilă reglarea înălţimii mesei fără risc de coborâre bruscă şi deci, de
rănire;
d) să nu se utilizeze obiecte improvizate-pentru fixarea echipamentului de calcul.
18. Amenajarea posturilor de munca într-o încăpere trebuie realizată astfel încât să se
asigure:
a) accesul uşor şi rapid al utilizatorului la locul lui de muncă;
b) accesul uşor şi rapid al personalului de întreţinere la toate părţile echipamentului, la
poziţiile cablurilor şi la prizele electrice, fără întreruperea activităţii în desfăşurare sau cu
o întrerupere minimă.
c) un spaţiu de lucru care să răspundă nevoilor de spaţiu personal, de comunicare între
indivizi şi de intimitate.
19. Conductorii electrici şi cablurile trebuie să respecte următoarele condiţii:
a) sa nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol.
b) să aibă o lungime suficientă pentru a se adapta la nevoile reale şi previzibile ale
utilizatorilor, inclusiv în cazul unei neamenajeri a încăperii;
c) să asigure accesul uşor iar întreţinerea să se efectueze fără întreruperea
activităţii;
d) cablajul trebuie să corespundă întregului domeniu de reglare a planului de lucru;
20. Conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a fi protejaţi împotriva
deteriorărilor mecanice.

PROCEDURI DE EXPLOATARE A ECHIPAMENTELOR CU ECRAN VIZUAL

1. Se interzice lucrătorilor să utilizeze echipamentele cu ecran vizual pe care nu le cunosc şi
 pentru care nu au instruirea necesară.
2. Punerea sub tensiune a tablourilor de distribuţie va fi efectuată numai de către personalul
autorizat în acest scop.
3. Se interzice personalului de deservire a echipamentelor cu ecran vizual să intervină la
tablourile electrice, prize, ştechere, cordoane de alimentare, etc.
4. Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentele cu ecran vizual.
5. Se interzice efectuarea oricărei intervenţii, în timpul funcţionării, la echipamentele cu
ecran vizual.
6. Funcţionarea echipamentelor cu ecran vizual va fi permanent supravegheată pentru a se
putea interveni imediat ce se produce defecţiunea.
7. Se interzice continuarea lucrului la echipamentele cu ecran vizual atunci când se constată
o defecţiune a acestora. Remedierea defecţiunilor se va realiza numai de către personalul
de întreţinere autorizat
8. Se interzice conectarea echipamentelor cu ecran vizual la prize defecte sau fără legătură la
pământ.
9. La utilizarea imprimantelor de mare viteză se vor evita supraîncălzirile care pot conduce la
incendii.
10.In timpul funcţionarii, capacul superior al imprimantelor va fi menţinut închis, deschiderea
capacului pentru diverse reglaje se va realiza numai după deconectarea acestora de la
sursă.
11.In timpul lucrului la vidioterminale, se va evita purtarea ochelarilor coloraţi.
12.Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre antireflexii.
13.Utilizatorii echipamentelor prevăzute cu ecrane de vizualizare trebuie să cunoască
necesitatea şi posibilităţile de reglarea echipamentului şi mobilierului de lucru. Reglările
se vor efectua în raport cu necesităţile sarcinii de muncă, condiţiile de mediu şi cu
caracteristicile antropofunctionale şi psihofiziologice individuale. Se vor regla în
principal:
o luminozitatea ecranului, contrastul între caractere şi fond, poziţia ecranului
(înălţime, orientare, înclinare);
o înălţimea şl înclinarea suportului pentru documentare;
o înălţimea mesei de lucru (dacă este reglabilă);
o înălţimea suprafeţei de şedere e scaunului, înclinarea şi înălţimea spătarului
scaunului.

Stress si oboseala profesionala

Stresul si oboseala profesionala, numite si bolile secolului, sunt cele mai grave
disfunctionalitati care apar in munca.

Specialiştii clasifică oboseala în următoarele grupe:

 Oboseala musculară (dinamică şi statică) – determinată de efortul muscular şi de
contractarea musculară fixă;
 Oboseala neurosenzorială – cauzată de tensiunea nervoasă a simţurilor (ochi, urechi);
 Oboseala psihică – determinată de factori de natură psihică.
Oboseala poate fi provocată de o mulţime de cauze, dintre care cele mai des întâlnite sunt:
 intensitatea şi durata muncii fizice şi intelectuale;
 factorii de mediu (temperatura, lumina, zgomotul);
 factorii de natură psihică (responsabilităţi, griji, conflicte);
 monotonia sau rutina muncii;
 boli şi dureri.
Formele de manifestare a oboselii la om sunt multiple:
 scăderea atenţiei;
 încetinirea şi inhibarea percepţiei;
 inhibarea capacităţii de gândire;
 scăderea randamentului activităţii fizice şi intelectuale.
HG nr 971, 1028,
1091/2006 - extrase
TESTARE ANUALA IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA - 2019
DEPARTAMENT/PUNCT
NUME PRENUME DATA SEMNATURA
DE LUCRU

Nr
Intrebare Da Nu
crt
1

Raspunsuri:
1.
2.
3.
4.
5.
TEMATICA INSTRUIRE CONTINUT
PERSONAL CU ACTIVITATE
PRODUCTIE – MECANIC
AUTO (instruire la 3 luni)

Legea nr 319/2006, art 6 -7  Person A

 Person

Riscuri profesionale si masuri  The A client.

de prevenire

IPSSM – operatii mentenanta  The A client

HG nr 1091,1051/2006 - extrase 

TEMATICA INSTRUIRE CONTINUT

PERSONAL CU ACTIVITATE
PRODUCTIE –
CONDUCATOR AUTO
(instruire la 3 luni)

Legea nr 319/2006, art 6 -7  Person A

 Person

Riscuri profesionale si masuri  The A client.

de prevenire

IPSSM – operatii mentenanta  The A client

HG nr 1091,1051/2006 - extrase 

TESTARE ANUALA IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA - 2019

DEPARTAMENT/PUNCT
NUME PRENUME DATA SEMNATURA
DE LUCRU
NACU OVIDIU DRAGOS Fabrica Veresti 1 Pavaj
Mecanizare TESA
IVANOVICI NATALIA Fabrica Veresti 1 Pavaj
Mecanizare TESA
HOLOTA ANDREEA Fabrica Veresti 1 Pavaj CONCEDIU
CATALINA Mecanizare TESA -
MATERNITATE
BEJINARIU CATALIN MIHAI Fabrica Veresti 1 Pavaj
Mecanizare
BIRZU GHEORGHE Fabrica Veresti 1 Pavaj
Mecanizare
BLAGA LUCIAN EDWARD Fabrica Veresti 1 Pavaj
Mecanizare
CIUGOLIA DANUT Fabrica Veresti 1 Pavaj
Mecanizare
CROITOR MARIUS Fabrica Veresti 1 Pavaj
CRISTIAN Mecanizare
DANILA ALEXANDRU Fabrica Veresti 1 Pavaj
TIBERIUS Mecanizare
FRANT AURELIAN Fabrica Veresti 1 Pavaj
Mecanizare
GITMAN GHEORGHE Fabrica Veresti 1 Pavaj
Mecanizare
MESINSCHI DUMITRU Fabrica Veresti 1 Pavaj
LIVIU Mecanizare
MIHALACHE GHEORGHE Fabrica Veresti 1 Pavaj
Mecanizare
MUNTEANU LEON Fabrica Veresti 1 Pavaj
Mecanizare
PETRESCU TOMI Fabrica Veresti 1 Pavaj
Mecanizare
ROTARU STEFAN Fabrica Veresti 1 Pavaj
Mecanizare
SEMIAN DUMITRU Fabrica Veresti 1 Pavaj
Mecanizare
SOLOVASTRU PAVEL Fabrica Veresti 1 Pavaj
Mecanizare

Nr
Intrebare Da Nu
crt
1

5
Raspunsuri:
1.
2.
3.
4.
5.