SI

A.

1. Secvența „începu a fierbe” are sensul de „a deveni agitată”.

2. Două destinații ale celor care călătoresc cu vaporul sunt Viena și Brăila.

3. Perioada anului în care are loc călătoria descrisă de D. Bolintineanu este toamna, fapt precizat
în secvența „La 20 sept. ... mă îmbarcai pe un vapor al companiei dunărene austriace.”.

4. Căpitanul a decis mutarea femeilor cu copii deoarece acestuia i se făcuse milă deoarece
femeile cu copii erau nevoiți să îndure condițiile grele de pe punte.

5. Pe timp de furtună, căpitanul se asigură că fiecare pasager se află în siguranță, în special

femeile cu copii, deoarece ele sunt considerate cele mai sensibile, ele fiind „coborâte și așezate
sub scare, care sunt date jos în camera pasagerilor de clasa întâi.”. De asemenea, o furtună ca
aceasta, însoțită de mișcarea vaporului pe care marinarii o numesc ruliu aduce neplăceri celor
care suferă de rau de mare.

B.

Peisajele sunt principalul motiv pentru care o persoană dorește să călătorească, în locuri
cât mai depărtate de mediu său cotidian. Anumite locuri, împreună cu modul în care acestea se
află, condiția lor, pot afecta în mod direct modul în care turistul poate percepe un anumit peisaj
natural, ori făcut de om.

Ceea ce face un peisaj atrăgător pentru unii turiști este vatiația de forme și culori. Cu cât
un loc este mai unic, mai diferit, cu atât acesta devine mai atrăgător pentru cel care își desfată
ochii privindu-l. Un bun exemplu al acestui fenomen este malul Bosforului. După cum D.
Bolintineanu afirmă în „Călătorii în Moldova”, această variațiune constantă în peisaj, diferite
elemenete ce se contopesc atât de armonios reușesc să captiveze nenumărați turiști. Cu cât un loc
este mai vioi, mai spontan, cu atât acesta va reuși să cucerească inimile turiștilor care vin să îl
viziteze. Fiind unic, acesta va reuși să ofere o experiență unică pentru fiecare vizitator în parte,
va fi capabil de a satisface fiecare așteptare a diferitor persoane.

Pe de altă parte, condiția în care un loc se află poate avea un impact extraordinar de mare
asupra turiștilor. De exemplu, un loc micuț și simplu, dar curat, este mult mai apreciat de oameni
decât un loc care se află într-o stare deplorabilă. Murăria și o arhitectură derăpănată, ori
vandalizată, mărunțită de dinții timpului fără nici un fel de restaurare ori de îngrijire poate
diminua modul în care aceasta estre apreciată. Omul este o ființă empatică, acesta fiind sensibil
la schimbările de atmosferă pe care mediul înconjurător le are, astfel nivelul de bucurie al
acestora scade semnificativ.

În concluzie, peisajul joacă un rol important în modul în care un turist percepe o vacanță,
acesta reușind să pună bazele sentimentelor trăite de acesta, într-un mod indirect, atât prin
cromatică, cât și prin starea în care acesta se află.

SII.

Fragmentul operei „Oraș patriarhal”, scrisă de Cezar Petrescu, prezintă o perspectivă narativă
obiectivă. Naratorul este omniscient, omniprezent, obiectiv și neimplicat. Opera prezintă
focalizarea zero și viziunea narativă „dindărăt”. Relatarea se face la persoana a III-ea, prin mărci
lexico gramaticale specifice, de exemplu verbe: „îi urmări”, „o privea”. Modalitatea narativă se
remarcă, așadar, prin lipsa mărcilor formale ale naratorului, de unde reiese distanțarea acestuia
față de acțiune, cât și de personajele ce iau parte la aceasta.