Prietenii Fiscalitatii Nr. 01

Revistă electronică de excelență în fiscalitate editată în fiecare luni
Nr. 01 / 06 Ianuarie 2020
PF
Anul acesta Codul fiscal este un
prieten nedespărțit!
- Ediție 2020 - ISSN–L 2344 – 5939

Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139 www.taxare.ro Cuprins
Cuprins
Revista Prietenii Fiscalității – Editie 2020
I. Reglementări recente în domeniul financiar- contabil și fiscal. Acte

normative publicate în săptămâna anterioară - scadențe fiscale
II. Subiectul săptămânii într-o speță remarcabilă

✓ Plătitori de impozit pe profit sau microîntreprindere? Analiza
veniturilor realizate.
III. Raționamentul expertului în taxe și impozite

✓ Achiziții de softuri de la o societate înmatriculată în Turcia. Regimul
TVA pentru aceste cumpărări.
IV. Excelență în fiscalitate

✓ Falsă operație triunghiulară – achiziție de marfă de pe teritoriul Italiei
exportată în Serbia de către o societate din România.
V. Narativ și creativ în fiscalitate și contabilitate

✓ Oportunitate fiscală – înmatricularea în România a unei societăți care
să presteze servicii de construcții montaj pe teritoriul Germaniei.
VI. Cupa cu fiscalitate

✓ Și totuși majorarea accizei reduse la carburant cu 7% cu data de 01
ianuarie 2020 este o eroare de aplicare a legislației naționale, dar o
metodă pragmatică ca să respectăm directivele comunitare privind
accizele.
VII. Jurisprudența Curții Europene de Justiție în materie fiscală

✓ Cauza C-499/2013 Marian Macikowski - responsabilitatea executorului
judecătoresc cu privire la plata TVA când se execută silit un imobil a
cărei livrare este supusă TVA.
VIII. Echipa redacției. Prețuri abonamente
2 Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

Capitolul I – Reglementări recente în domeniul financiar
❖ Au fost publicate multiple acte normative în ultima săptămână

din anul trecut, iar în acest număr analizăm următoarele:
➢ Legea nr. 263 din 30 Decembrie 2019 publicată în Monitorul

oficial nr. 1045 din 31 decembrie 2019 - Lege pentru
modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
➢ OUG nr. 89 din 30 Decembrie 2019 publicată în Monitorul

Oficial nr. 1059 din 31 decembrie 2019 - Ordonanță de urgență
pentru modificarea art. 511 alin. (1) și (4) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile
electronice și modificarea unor acte normative
❖ Noutățile și modificările aduse de aceste acte normative

sunt:
1. Legea nr. 263/2019 are două secțiuni normative, respectiv

reglementează cum se datorează asigurările sociale pentru
veniturile din contracte de muncă cu timp parțial și
reglementează nivelul accizei pentru carburanți – benzină și
motorină – ce se datorează în anul 2020.
2. Din punctul de vedere al obligației de plată pentru

asigurările sociale datorate pentru veniturile din salarii obținute
în baza unor contracte de muncă cu timp parțial, când venitul
est mai mic decât salariu minim brut garantat în plată (și nu ar fi
existat o excepție) se abrogă obligația plății asigurărilor sociale
obligatorii recalculate la nivelul salariului minim brut

(contribuția la pensii și contribuția la asigurările sociale de
sănătate). Abrogarea se aplică pentru venituri din salarii realizate
începând cu luna Ianuarie 2020.
3. Astfel, baza de calcul pentru asigurările sociale obligatorii și

pentru impozitul pe venit este venitul brut realizat, chiar dacă
acesta este mai mic decât salariu minim brut garantat în plată.
4. Nivelul accizei datorat pentru combustibili este în anul 2020

stabilit astfel:
a) Pentru benzină fără plumb suma de 1656,36 Lei pentru 1000 litri
de combustibil. Pentru anul 2019 nivelul accizei pentru benzină
fără plumb a fost 2038,62 Lei pentru 1000 litri de combustibili.
Observăm o reducere de 38,22 bani/litru la acciza la benzină fără
plumb.
b) Pentru benzina cu plumb suma accizei este de 1948,23 lei

pentru 1000 litri de combustibili. Pentru anul 2019 nivelul accizei la
benzina cu plumb a fost de 2339,68 lei pentru 1000 litri de
combustibili. Observăm o reducere de acciză de 39,14 bani pentru
fiecare litru de combustibil.
c) Pentru motorină nivelul accizei este de 1518,04 Lei pentru 1000

de litri de combustibili. În anul 2019 nivelul accizei a fost de
1895,94 lei pentru 1000 de litri de combustibili. Nivelul accizei se
reduce cu 37,79 bani per litru de combustibil.
d) În după-amiaza zilei de 31 decembrie 2019, Ministerul

Finanțelor a actualizat cu aproximativ 7% și nivelul accizei pentru
combustibili prevăzut de Legea nr. 263/2019.

5. De reținut:
Legea menționează în cuprinsul acesteia ca intră în vigoare în data

de 01.01.2020 – Art. III din Lege. Acest lucru este în neconcordanță
cu o altă prevedere normativă, respectiv cu art. 12 din Legea nr.
24/2000 privind tehnica legislativă ce stabilește:
”Legile și ordonanțele emise de Guvern în baza unei legi speciale

de abilitare intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea I, sau la o dată ulterioară
prevăzută în textul lor. Termenul de 3 zile se calculează pe zile
calendaristice, începând cu data publicării în Monitorul Oficial al
României, și expiră la ora 24,00 a celei de-a treia zi de la
publicare.”
Acest lucru ne duce la opinia că termenul de intrare în vigoare la

data de 01.01.2020 este eronat deoarece este mai scurt de 3 zile.
Legea a fost publicată în Monitorul oficiala nr. 1045 din

30.12.2019. Cele 3 zile se încheie la data de 01.01.2020 astfel
legea întră în vigoare în 02.01.2020.
6. Noi apreciem că legea intră în vigoare în data de 02.01.2020

iar acest fapt duce la următoarele consecințe fiscale:
• Pentru data de 01.01.2020 nivelul accizei este cel din 2019,

actualizat cu rata inflației, prevedere existentă la art. 342 alin.
(2) din Codul fiscal.
• Pentru restul produselor accizabile se va majora acciza cu rata

inflației.

7. OUG nr. 89/2019 are o denumire deosebită decât cele cu care
ne-am obișnuit când discutăm despre impozite și taxe, însă în
subsidiarul acestuia identificăm și o modificare a Codului fiscal,
respectiv se modifică nivelul accizei pentru țigarete.
8. Cunoaștem faptul că acciza la țigarete este o acciză compusă,

unde acciza totală este egală cu suma dintre acciza specifică și
acciza ad valorem.
9. Modificările aduse de OUG nr. 89/2019 sunt:

• În perioada 01 ianuarie 2020 – 31 martie 2020, acciza specifică
este de 386,377 lei/1000 țigarete.
• Ulterior, începând cu data de 01 aprilie 2020, acciza specifică va
fi aprobată prin Ordin al Ministrului Finanțelor Publice.
10. Notă: acciza ad valorem reprezintă procentul de 14% din

prețul de vânzare cu amănuntul, preț comunicat la autoritatea
fiscală.
11. Întrucât acciza ad valorem este influențată de prețul de

vânzare cu amănuntul, ce poate să fie mai mare sau mai mic în
funcție de politica operatorului economic ce face eliberarea în
consum, acciza totală datorată la bugetul de stat nu poate să fie
mai mică de 97% din nivelul accizei totale impus prin lege.
12. OUG nr. 89/2019 majorează și acciza totală la care ne

raportăm pentru anul 2020 la suma de 503,97 lei pentru 1000 de
țigarete. Așteptăm următoarele modificări de acciză pentru
țigarete ce vot fi valabile începând cu luna aprilie 2020. În
concluzie, ne putem aștepta în perioada următoare la majorarea
prețului de vânzare al pachetului de țigări, dacă nu au fost deja
majorate.

Capitolul II: Subiectul săptămânii într-o speță remarcabilă
❖ Plătitori de impozit pe profit sau microîntreprindere? Analiza

veniturilor realizate.
Societatea Agricultura Românească SRL este persoană juridică

română, înființată conform Legii nr. 31/1990 privind societățile.
aceasta are ca Obiect de activitate cultivarea cerealelor și este
înregistrată ca fiind plătitoare de impozit pe profit. Veniturile
societății realizate în anul 2019 sunt în sumă de: 5.440.000 lei,
conform tabelului de mai jos:
Nr. crt. Denumire categorie venit Sumă

realizat și alte explicații
1. Venituri din vânzarea 4.300.000 lei

cerealelor din producția
proprie
2. Venituri din vânzarea 240.000 lei

mijloacelor fixe
3. Subvenții pentru acciza la 500.000 lei

motorină
4. Venituri din asigurarea 400.000 lei

producției nerealizate
Total 5.440.000 lei
Ce tip de impozit va achita societatea în anul 2020? Va fi plătitoare

de impozit pe profit sau devine microîntreprindere?
O societate înființată conform Legii nr. 31/1990 privind societățile

este obligată la plata impozitului pe venitul microîntreprinderii dacă
la data de 31 decembrie din anul precedent realizează venituri
impozabile din punctul de vedere al microîntreprinderii într-o sumă

mai mică de 1.000.000 euro, conform definiției microîntreprinderii
de la art. 47 din Codul fiscal.
Desigur, trebuie îndeplinite si celelalte condiții corelative, cum ar fi

ca societatea să nu fie în lichidare, dizolvare, respectiv capitalul
social să nu fie deținut de stat sau de o autoritate publică.
Norma de aplicare pentru art. 47 din Codul fiscal stabilește cum se

determină nivelul veniturilor de 1.000.000 euro. Norma de aplicare
pentru art. 47 regăsită la pct. 1 alin. (1) din HG nr. 1/2016, astfel:
„1. (1) Pentru încadrarea în condiția privind nivelul veniturilor

realizate în anul precedent, prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. c) din
Codul fiscal, se vor lua în calcul aceleași venituri care constituie baza
impozabilă prevăzută la art. 53 din Codul fiscal, iar cursul de schimb
pentru determinarea echivalentului în euro este cel de la închiderea
aceluiași exercițiu financiar.”
Veniturile din subvenții, respectiv veniturile din despăgubiri pentru

stocuri sau active corporale proprii sunt venituri neimpozabile
pentru o microîntreprindere, conform prevederilor de la art. 53 alin.
(1) lit. d) și lit. g) din Codul fiscal. Prin urmare, trebuie eliminate din
analiza plafonului de 1.000.000 euro.
La data de 31 decembrie 2019 cursul de schimb comunicat de BNR

este de 4.7793 lei pentru un euro. Acest lucru înseamnă că plafonul
de 1.000.000 euro pentru microîntreprindere reprezintă suma în lei
de 4.779.300 lei.

Observăm că la data de 31 decembrie 2019 cursul de schimb leu
euro este destul de depreciat în defavoarea leului, fapt pentru care

plafonul pentru veniturile microîntreprinderii este destul de generos
în anul 2020.
Veniturile din vânzarea producției de cereale, respectiv veniturile

din cedarea activelor sunt venituri impozabile atât la calculul
impozitului pe profit, cât și la calculul impozitului pe venitul
microîntreprinderii.
Toate aceste venituri impozabile sunt în sumă de 4.540.000 lei, iar

acest lucru înseamnă că societatea se încadrează la categoria de
microîntreprindere și va achita impozit pe venitul
microîntreprinderii în anul 2020.
Cunoaștem faptul că pentru societățile ce realizează majoritatea

veniturilor din agricultură, plata impozitului pe profit se efectuează
anual până în data de 25 februarie din anul următor, conform art. 41
alin. (5) lit. b) din Codul fiscal.
Acest lucru înseamnă că societatea trebuie să calculeze, să depună

declarația 101 privind impozitul pe profit, până în data de 25
februarie 2020.
Până la data prezentei analize nu avem un formular actualizat al

declarației 101 privind impozitul anual de plată, dar se va impune
actualizarea formularului, întrucât în anul 2019 au existat câteva
modificări la calculul impozitului pe profit, cum ar fi modificarea
procentului de facilitate fiscală privind cheltuielile cu sponsorizările
ce reduc impozitul pe profit de plată.

Odată ce a devenit microîntreprindere, nu va mai plăti anual
impozitul pe profit, ci va plăti trimestrial impozitul pe venitul
microîntreprinderii - declarație 100 până pe data de 25 a lunii
următoare trimestrului încheiat.
Apreciem că până pe data de 15 ianuarie 2020, societatea trebuie să

depună declarația de mențiuni – formular 010/ formularul
electronic 700, prin care modifică vectorul fiscal de la plătitoare de
impozit pe profit la plătitoare de impozit pe venitul
microîntreprinderii începând cu data de 01 ianuarie 2020.
Apreciem că acest termen este generat de prevederile de la art. 88

alin. (1) din Codul de procedură fiscală, astfel:
„(1) Modificările ulterioare ale datelor din declarația de înregistrare

fiscală trebuie aduse la cunoștință organului fiscal central, în termen
de 15 zile de la data producerii acestora, prin completarea și
depunerea declarației de mențiuni.”
În funcție de politica economică, această societate poate să revină la

calitatea de plătitor de impozit pe profit dacă îndeplinește cumulativ
două condiții:
- înregistrează un capital social subscris și vărsat de cel puțin
45.000 lei;
- să înregistreze un număr de cel puțin 2 salariați cu contracte de
muncă cu normă întreagă, desigur pot fi și mai multe contracte
de muncă cu timp parțial, cu condiția ca suma timpului de
muncă să fie de minim 2 funcții de bază.
Plata impozitului pe profit se va realiza începând cu trimestrul în

care sunt îndeplinite aceste condiții cumulative, iar opțiunea este
definitivă.

Capitolul III: Raționamentul expertului în taxe și impozite
❖ Achiziții de softuri de la o societate înmatriculată în Turcia.

Regimul TVA pentru aceste cumpărări.
Societatea TRANSPORTATORUL OTOMAN SRL este persoană juridică

română, înființată conform Legii nr. 31/1990 privind societățile,
înregistrată în scopuri de TVA. Aceasta a fost înființată și are ca
asociat unic pe domnul Mustafa Pașa Hasan, persoană fizică cu
cetățenia și rezidența fiscală în Turcia. Societatea are ca obiect de
activitate transportul internațional de persoane cu precădere pe ruta
București – Istanbul. În luna ianuarie 2020, societatea achiziționează
de la o altă persoană juridică din Turcia un soft pentru emiterea
automată a biletelor și pentru evidența curselor efectuate. Societatea
furnizoare a softului nu este o persoană afiliată societății din
România. Ce regim fiscal urmărim din punctul de vedere al TVA? Pe
ce durată de timp se poate amortiza această achiziție de soft și prin
ce metodă?
La emiterea opiniei fiscale vom considera că achiziția acestui soft s-a

realizat prin descărcarea de pe internet fără ca softul să fie
transportat fizic pe un suport material din Turcia în România.
În această ipoteză de lucru, achizițiile de produse informatice sunt

considerate prestări de servicii din punctul de vedere al TVA, dacă ne
raportăm la prevederile de la art. 271 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal.
Locul prestării de servicii din punctul de vedere al TVA este

considerat în România, locul unde beneficiarul serviciului își
desfășoară activitatea, conform art. 278 alin. (2) din Codul fiscal,
astfel:
„(2) Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă
care acționează ca atare este locul unde respectiva persoană

care primește serviciile își are stabilit sediul activității sale
economice. Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu fix al
persoanei impozabile, aflat în alt loc decât cel în care persoana
își are sediul activității sale economice, locul de prestare a
serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al
persoanei care primește serviciile.
În absența unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a

serviciilor este locul unde persoana impozabilă care primește
aceste servicii își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită.”
Pe cale de consecință, plata TVA se realizează prin măsură de

simplificare, taxare inversă (4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA
colectată”) cu declararea sumelor în decontul de TVA formular 300 la
rândul 7 și 22, fără a se completa rândurile 7.1 și 22.1.
De reținut: factura se va declara și în declarația informativă 394

privind achizițiile și livrările.
Regimul fiscal al amortizării este obligatoriu de respectat atât de

societățile plătitoare de impozit pe profit, cât și de către
microîntreprinderi, reglementările aplicabile fiind identice.
Societatea din speța analizată de noi trebuie să stabilească prin

politică contabilă proprie condițiile de recunoaștere a unei imobilizări
necorporale.

Pornind de la ipoteza de lucru că utilizarea acestui program

informatic este realizată pe o perioadă mai mare de 1 an, iar costul
de achiziție este mai mare decât suma agreată prin politică contabilă
proprie, atunci durata de amortizare este de 3 ani, se poate utiliza
metoda liniară sau degresivă, conform art. 28 alin. (9) din Codul
fiscal, astfel:
”(9) Cheltuielile aferente achiziționării de brevete, drepturi de

autor, licențe, mărci de comerț sau fabrică, drepturi de explorare
a resurselor naturale și alte imobilizări necorporale recunoscute
din punct de vedere contabil, cu excepția cheltuielilor de
constituire, a fondului comercial, a imobilizărilor necorporale cu
durată de viață utilă nedeterminată, încadrate astfel potrivit
reglementărilor contabile aplicabile, precum și cheltuielile de
dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezintă
imobilizări necorporale se recuperează prin intermediul
deducerilor de amortizare liniară pe perioada contractului sau pe
durata de utilizare, după caz. Cheltuielile aferente achiziționării
sau producerii programelor informatice se recuperează prin
intermediul deducerilor de amortizare liniară sau degresivă pe o
perioadă de 3 ani. (...)”
Notă: plafonul minimal de 2.500 lei stabilit prin hotărârea de Guvern

este aplicabil doar pentru activele imobilizate corporale – prevedere
expresă din lege.
Pentru activele necorporale, recunoașterea imobilizărilor

necorporale se realizează conform manualului de politici contabile
adoptat în baza reglementărilor contabile aplicabile.

Capitolul IV: Excelență în fiscalitate
❖ Falsă operație triunghiulară – achiziție de marfă de pe

teritoriul Italiei exportată în Serbia de către o societate din
România.
Societatea ÎNTREPRINZĂTORUL SMART SRL este persoană juridică

română, înființată conform Legii nr. 31/1990 privind societățile,
înregistrată în scopuri de TVA. Aceasta achiziționează mărfuri –
echipamente de bucătărie, produse în Italia, de către o societate cu
o fabrică de producție situată pe teritoriul Italiei, înregistrată în
scopuri de TVA. Societatea din România a identificat un client
persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în Serbia, marfa
este transportată din Italia direct în Serbia. Ce tratament fiscal
urmărim din punctul de vedere al TVA?
Din cauza faptului că beneficiarul final al livrării este o persoană

impozabilă dintr-un stat terț, nu putem aplica procedurile unei livrări
triunghiulare. Tratamentul fiscal din punctul de vedere al TVA poate
să fie diferit în funcție de condițiile de livrare și momentul la care se
efectuează transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor.
Dacă transferul drepturilor de proprietate asupra bunurilor de la

societatea din Italia către societatea din România se realizează când
bunurile sunt pe teritoriul Italiei, atunci societatea din Italia va
factura cu TVA din Italia în echivalentul din legislația italiană pentru
art. 268 alin. (1) din Codul fiscal.
În plus, apreciem că societatea din România are obligația să se

înregistreze în scopuri de TVA în Italia, întrucât efectuează o achiziție
de bunuri cu drept de deducere.

Exportul bunurilor în Serbia va fi efectuat de către societatea din
România, iar facturarea se efectuează în regim de scutire de TVA, în

echivalentul art. 294 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal din România.
Societatea din România are dreptul să solicite rambursarea de TVA
de la statul Italian în baza facturii furnizorului din Italia și a
documentelor de export.
În situația în care societatea din Italia efectuează exportul bunurilor,

desemnând drept cumpărător societatea din România, iar facturarea
bunurilor și transferul drepturilor de proprietate asupra bunurile se
face după efectuarea formalităților de export, apreciem că
societatea din Italia facturează în regim de scutire de TVA în Italia.
Pentru societatea din România, tranzacția nu este în sfera TVA

întrucât bunurile sunt în afara spațiului vamal al Comunității
europene.
Pentru a evita aceste proceduri greoaie, ca metodă de optimizare

fiscală se recomandă următoarea metodă: societatea din Italia
introduce bunurile într-o zonă liberă – antrepozit vamal sau
introduce bunurile în regim de tranzit vamal în echivalentul din
legislația din Italia pentru art. 295 din Codul fiscal din România.
Facturarea către societatea din România se realizează în regim de
scutire de TVA în Italia. Ulterior, societatea din România efectuează
exportul bunurilor în regim de scutire de TVA, în echivalentul pentru
art. 294 alin. (1) din Codul fiscal din România.
Societatea din Italia justifică scutirea de TVA în baza documentelor

de introducere a bunurilor în zona liberă, antrepozit liber, tranzit
vamal și a documentelor de export ale societății din România.

Două societăți sunt
în Comunitatea
Europeană
Sunt implicate A treia societate

societăți din 3 este
extracomunitară
state
Falsă operație
triunghiulară
Prin regimul vamal Apar implicații de TVA în

se poate obține statul de unde pornește
optimizare fiscală transportul bunurilor
Trebuie ținut cont

de condiția de
livrare

Capitolul V: Narativ și creativ în fiscalitate și contabilitate
❖ Oportunitate fiscală – înmatricularea în România a unei

societăți care să presteze servicii de construcții montaj pe
teritoriul Germaniei.
Domnul Hans Gutenberg este cetățean german, cu rezidența

fiscală în Germania. Acesta dorește să înființeze și să înmatriculeze
în România o societate persoană juridică. Obiectul de activitate al
societății este realizarea de construcții montaj la șantiere de
construcții desfășurate pe teritoriul Germaniei. Practic, societatea
din România angajează cetățeni români ce sunt detașați pe
teritoriul Germaniei, unde efectuează lucrări de construcții
montaj. Ce implicații fiscale urmărim în legătură cu această
structură de activitate?
Din punctul nostru de vedere, există implicații fiscale atât la nivelul

societății, cât și la nivelul persoanelor fizice salariate în Germania.
Pentru societate, locul prestării de servicii în legătură cu
construcții montaj este locul unde se realizează construcțiile, dacă
ne raportăm la prevederile art. 287 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal,
respectiv în Germania. Până la noi modificări ale Directivei nr.
112/2006 privind sistemul comun al TVA, niciun stat membru nu
acordă plafon de scutire al TVA pentru persoanele impozabile din
alte state membre. Acest lucru conduce la obligația înregistrării în
scopuri de TVA în Germania, chiar înainte de începerea activității.
Practic, societatea din România va avea calitate de plătitor de TVA

în Germania, va factura lucrările de construcții montaj cu TVA din
Germania și va depune decontul și alte declarații fiscale
corespunzător legislației din Germania.

Între România și Germania există Convenție de evitare a dublei
impuneri, iar un șantier de construcții devine sediu fix în Germania
după 10 luni de activitate. Astfel, sunt posibile două situații:
a) până la atingerea situației de sediu fix în Germania, veniturile
societății sunt impozabile în România;

b) după realizarea unui sediu fix în Germania, veniturile sunt
supuse impozitului pe profit în Germania. Desigur, în România
trebuie să se țină cont de procedura evitării taxării duble.
Persoanele fizice salariate, rezidente în România își păstrează

rezidența fiscală dacă petrec pe teritoriul Germaniei până într-o
183 zile analizate în ultimele 12 luni. Acest lucru înseamnă că după
ce se depășesc 183 zile pe teritoriul Germaniei, persoanele fizice
din România trebuie să:
a) depună chestionarul de renunțare la rezidența fiscală în
România;
b) să își declare rezidența fiscală în Germania.
De reținut: până la realizarea rezidenței fiscale în Germania,

dovada asigurării sociale în România se va face prin obținerea
documentului A1 eliberat de Casa de Asigurări sociale. Condițiile
de obținere a formularului A1 sunt greu de realizat într-o societate
nou înființată.
La data prezentei analize, eliberarea documentului portabil A1 se

eliberează în aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr.
883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și
cele ale Regulamentului (CE) nr. 987/2009. Documentul portabil
A1 se eliberează de către Casa Națională de Pensii Publice, iar
dosarul ce trebuie depus în acest sens conține numeroase
documente dintre care amintim: cerere, certificat de atestare
fiscală, declarație privind numărul de salariați, contractele de
prestări servicii, documentele salariaților cu declarațiile depuse.
Capitolul VI: Cupa cu fiscalitate
❖ Și totuși majorarea accizei reduse la carburant cu 7% cu data

de 01 ianuarie 2020 este o eroare de aplicare a legislației
naționale, dar o metodă pragmatică ca să respectăm directivele
comunitare privind accizele.
Preambul și fapte: Prin Legea nr. 263/2019 publicată în Monitorul

oficial nr. 1054 din 30 Decembrie 2019 s-a reglementat nivelul
accizei datorate pentru combustibili după 01 Ianuarie 2020 la
următoarele valori:
• Pentru benzină fără plumb suma de 1948,23 Lei pentru 1000 litri
de combustibil.
• Pentru benzina cu plumb suma accizei este de 1656,36 lei pentru
1000 litri de combustibili.
• Pentru motorină nivelul accizei este de 1518,04 Lei pentru 1000
de litri de combustibili.
În data de 31 decembrie 2019, Ministerul Finanțelor Publice

postează pe pagina de internet valoarea accizelor pentru
combustibili datorate în anul 2020 astfel:
• Pentru benzină fără plumb suma de 2085,95 Lei pentru 1000 litri
de combustibil.
• Pentru benzina cu plumb suma accizei este de 1773,46 lei pentru
1000 litri de combustibili.
• Pentru motorină nivelul accizei este de 1625,37 Lei pentru 1000
de litri de combustibili.

Majorarea accizei s-a realizat cu procentul de 7,07%.
Este corectă fiscal această majorare la acciza redusă?
Pentru a da o opinie trebuie să ne raportăm strict la textul de lege

aplicabil în cazul de față.
În primul rând când intră în vigoare Legea nr. 263/2019 publicată în

Monitorul oficial din 30.12.2019?
La art. III din lege se precizează: ,, Prezenta lege intră în vigoare la

data de 1 ianuarie 2020.” Adică legiuitorul a vrut ca acest nivel al
accizei să se aplice de la 01.01.2020. Dar asta nu înseamnă ca legea
intră în vigoare la data de 01.01.2020.
Când intră o lege în vigoare? Răspunsul este dat de art. 78 din

Constituția României astfel:
,,Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare
la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în
textul ei.”
Mai mult prevederea de la art. 24 alin. (1) din Legea nr. 24/2000
privind tehnica legislativă reglementează pe ore cum se calculează
cele 3 zile, astfel:
,, Legile și ordonanțele emise de Guvern în baza unei legi speciale de

abilitare intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul
Oficial al României, Partea I, sau la o dată ulterioară prevăzută în
textul lor. Termenul de 3 zile se calculează pe zile calendaristice,
începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, și expiră
la ora 24,00 a celei de-a treia zi de la publicare.”

Să socotim termenul de intrare în vigoare a Legii nr. 263/2019. S-a
publicat in monitorul oficial nr. 1054 din 30.12.2019 – prima zi, 31
decembrie 2019 – ziua de revelion cu actualizarea accizei – a doua zi
și ultima zi din cele 3 ziua de 01 Ianuarie 2019. Cele trei zile de intrare
a legii în vigoare în speța de fața se încheie in data de 01.01.2020 la
ora 24. Astfel răspunsul corect la întrebarea când intră în vigoare

Legea nr. 263/2019 este 02.01.2020 la ora 0.
Să revenim la subiectul cu actualizarea accizei.

Desigur, publicul larg s-a obișnuit cu creșteri de accizelor la începutul
de an, dar avem și noi niște reguli. Are și acciza mândria ei fiscală. Se
majorează dar după o anumită procedură. Avem un Cod fiscal, ce
este totuși o lege de ce ar trebui să fie sfântă în aplicare atât pentru
contribuabili cât mai ales pentru autorități ce trebuie să fie un
exemplu în aplicarea legii. Să vedem art. 342 alin. (1) – (2) din Codul
fiscal adoptat prin Legea nr. 227/2015 cu modificări ulterioare.
,,(1) Nivelul accizelor este prevăzut în anexa nr. 1, care face parte
integrantă din prezentul titlu. Nivelul accizelor aplicabil în anul 2017
este prevăzut în coloana 3 din anexa nr. 1. Începând cu anul 2018
inclusiv, nivelul accizelor aplicabil de la data de 1 ianuarie a fiecărui
an, respectiv 1 aprilie a fiecărui an pentru țigarete este nivelul
prevăzut în coloanele 4 - 8 din anexa nr. 1, actualizat conform
prevederilor alin. (2).
(2) Cu excepția produselor accizabile care se regăsesc la nr. crt. 6 din

anexa nr. 1, nivelul accizelor prevăzut în coloanele 4 - 8 din anexa nr. 1
se actualizează cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni,
calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, față
de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015, comunicată oficial de
Institutul Național de Statistică până la data de 15 octombrie. Nivelul
accizelor actualizat se publică pe site-ul Ministerului Finanțelor
Publice, până cel mai târziu pe data de 20 octombrie a fiecărui an.,,

Din analiza textului normativ înțelegem următoarele aspecte:
- Valoarea sau suma accizelor datorate pentru produse accizabile
este prevăzută în Anexa 1 la Codul fiscal, și chiar acesta este

obiectul Legii nr. 263/2019 modificarea sumelor din Anexa 1
corespunzătoare combustibililor.
- Actualizarea are ca perioadă de calcul luna septembrie din anul

curent față de luna septembrie din anul anterior, iar prima bază
de calcul pentru actualizarea accizei este nivelul accizei față de
septembrie 2015.
- Valoarea actualizată accizelor ce se aplică în anul următor este

publicată pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor Publice
până in data de 20 octombrie al anului curent.
De aici apare o întrebare foarte clară: La ce nivel al accizei ne

raportăm când se aplică actualizarea cu creșterea prețurilor din
consum? Codul fiscal obligă la publicarea accizei actualizate până în
data de 20 Octombrie din anul curent pentru ca toți contribuabilii să
știe nivelul de acciză din anul următor, atunci valoarea de la care
pornește actualizarea este valoarea/nivelul accizei de la finele lunii
septembrie, în cazul nostru 30 Septembrie 2019.
Oare așa s-a întâmplat? Nivelul actualizat al accizelor aplicabile în

anul 2020 s-a publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice în
data de cel târziu 20 Octombrie 2019? Eu nu știu...însă cine își
permite să încalce Codul fiscal?
Deci in data de 20 Octombrie 2019 exista pe pagina de internet a

Ministerului de Finanțe Anexa 1 cu accizele actualizate aplicabile de la
01.01.2020.
Ce aduce nou Legea nr. 263/2019? Să citim împreună:
„5. La anexa nr. 1 de la titlul VIII - Accize şi taxe speciale, numerele
curente 10-12 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
Nr. crt. Denumirea produsului Acciza (lei/U.M.)

sau a grupei de produse U.M.
2020 2021 2022
tonă 2.530,17 2.530,17 2.530,17

„10. Benzină cu plumb
1.000 litri 1.948,23 1.948,23 1.948,23
tonă 2.151,13 2.151,13 2.151,13

11. Benzină fără plumb
1.000 litri 1.656,36 1.656,36 1.656,36
tonă 1.796,53 1.796,53 1.796,53

12. Motorină
1.000 litri 1.518,04 1.518,04 1.518,04“
(...)
Articolul III
Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2020.”
Ce nu scrie în lege? Nu scrie nimic de actualizare. Scrie clar cat este
nivelul accizei în anii 2020 – 2020.
Ce se întâmplă cu prevederea de la art. 342 din Codul fiscal temei

normativ ce prevede actualizarea accizei cu rata inflației?
- Dacă aplicăm art. 342 din Codul fiscal, nu are efect prevederea din
Legea nr. 263/2019 privind nivelul accizei din anul 2019 lege ca a
stabilit o sumă fixă și nu a prevăzut o actualizare,
- Dacă aplicăm valoarea accizei din Legea nr. 263/2019, atunci nu se
mai aplică actualizarea accizei prevăzută de Codul fiscal.

Când suntem în această situație trebuie să ne raportăm la principiul
legii speciale Specialia generalibus derogant. Acest principiu de drept
stabilește că legea specială are prioritate asupra legii cu caracter
general.
Prevederile de la art. 342 alin. (2) din Codul fiscal, prevăd la modul
general procedura de actualizare a accizei (cu excepția la țigarete ce
au alt regim) stabilind aceiași formulă de calcul și publicare pentru
toate produsele accizabile – băuturi alcoolice, tutun și alte produse
energetice.
Legea nr. 263/2019 stabilește punctual nivelul accizei pentru 3

categorii de combustibili nivel aplicabil în anul 2019.
Prin urmare Legea cu caracter special este chiar Legea nr. 263/2019
privind nivelul accizei la combustibili în anul 2020, fapt ce exclude
actualizarea accizei pentru aceste trei sortimente de produse
accizabile.
Procentul de actualizare.
Daca Ministerul Finanțelor are dreptate cu privire la raționamentul de
actualizare, procentul de actualizare nu este conform cu
raționamentul Codului fiscal.
Dacă ne raportăm la actualizarea pornind de la Septembrie 2015,

cum prevede temeiul normativ indicat în prima parte a analizei,
atunci indicele de actualizare trebuie sa fie la aproximativ 12-13%
Dacă ne raportăm la Septembrie 2018 anul anterior, atunci indicele

de actualizare este aproximativ 3,5%. Faptul că un anumit Ministru de
Finanțe a omis sa facă o actualizare la un început de an, nu este un
element care să influențeze nivelul de actualizare de astăzi.
Raportarea la Directivele UE. Valoarea minimă a accizei pentru
combustibili este prevăzută în Anexa 1 la directiva nr. 96/2003 –
actualizată.
Aceste sume minime pentru 1000 litri de combustibili sunt:

- 421 Eur pentru benzina cu plumb.
- 359 Eur pentru benzina fără plumb.
- 330 Eur pentru motorină.
Cursul de schimb este cel de la data de 01 octombrie 2019 publicat

de Banca Centrală Europeană, dacă ne raportăm la prevederile art. 13
alin. (1) din directiva menționată.
În data de 01 Octombrie 2019 cursul de schimb comunicat BCE este

de 4.7511 Lei/Eur.
Acciza minimă este de:

- 2000,21 Lei pentru benzina cu plumb.
- 1705,64 Lei pentru benzina fără plumb.
- 1567,86 Lei pentru motorină.
Diferențele sunt față de nivelul actualizat stabilit de Ministerul

Finanțelor Publice:
- 85,74 lei pentru 1000 litri de benzină cu plumb sau 0,08574 lei
pentru un litru;
- 67,82 pentru 1000 litri de benzină fără plumb sau 0,06782 lei
pentru un litru;
- 57,51 pentru 1000 litri de motorina sau 0,05751 lei per litru.
Diferențele față de nivelul accizei minime din directiva cu accizele

sunt nesemnificative si pot fi generate de rotunjiri de calcule. Toate
sumele din Legea nr. 263/2019 sunt mai mici decât valorile din
Directiva nr. 96/2003 privind accizele.
Ținând cont că reglementarea comunitară are prioritate asupra
legislației naționale, legea nr. 263/2019 privind nivelul accizei la
carburant din anul 2020 adoptă niște valori eronate.
Să facem un rezumat:
- prin Legea nr. 263/2019 se adoptă valoarea accizelor aplicabile în

anul 2020 pentru benzină și motorină;
- în mod eronat termenul de intrare în vigoare a legii nr. 263/2019

este data de 01 ianuarie 2020, întrucât termenul legal
constituțional este 02 ianuarie 2020;
- Ministerul de finanțe actualizează accizele prevăzute în legea

amintită cu procentul de circa 7% făcând publică lista noilor accize
în data de 31 decembrie 2019;
- se invocă pentru actualizarea accizei Codul fiscal, însă acesta are

ca bază de calcul actualizarea la nivelul accizei de la luna
septembrie și nu nivelul accizei ce va intra în vigoare în 02
ianuarie 2020;
- constatăm că nivelul accizei stabilită prin Legea nr. 263/2019 este

mai mic decât nivelul minim prevăzut în directivele comunitare;
- Ministerul Finanțelor Publice utilizează un indice de actualizare de

circa 7,07%, ce nu are indice arbitral, ce nu are legătură nici un
inflația ultimului exercițiu financiar, nici cu creșterea de prețuri de
la finele lunii septembrie 2015 indicată ca perioadă de referință
de către Codul fiscal:

- prin utilizarea actualizării accizei cu circa 7% valoarea în lei a
accizei pentru combustibili este foarte ușor superioară accizei
minime prevăzută în directivele comunitare, efectul acestei

actualizări este respectarea nivelului minim al accizei prevăzut de
directivă.
Concluzie: legislația națională privind valoarea accizei pentru

combustibil în anul 2020 conducea la un nivel al accizei mai mic decât
reglementările din directivă.
Cu toate acestea, este legislație națională aplicabilă. În mod incorect

ca și procedură, Ministerul finanțelor publice invocă o actualizare de
acciză prevăzută în Codul fiscal pornind de la rezultatul final valoarea
accizei minime din directiva comunitară astfel încât rezultatul să fie
unul bun.
Ce este eronat?
Taxele se stabilesc prin lege sau prin ordonanță de urgență și nu prin
calcule de actualizare cu un rezultat preconizat.
Ce riscuri există?
Există riscul ca un plătitor de accize să solicite diferența generată de
actualizarea accizei aplicând același raționament ca al nostru și
evident vom plătii cu toții această restituire.
Foarte important:
Un nivel al accizei care sa fie cel puțin egal cu valoarea minimă
prevăzută de directivele comunitare sau cu nivelul generat de
actualizarea făcută de Ministerul de finanțe, trebuie să fie adoptat
prin lege, întrucât taxele se stabilesc prin lege. Desigur, ordonanța de
urgență adoptată cu respectarea legii are putere de lege.
Capitolul VII: Jurisprudența Curții Europene de Justiție în
materie fiscală
❖ Cauza C-499/2013 Marian Macikowski - responsabilitatea

executorului judecătoresc cu privire la plata TVA când se execută
silit un imobil a cărei livrare este supusă TVA.
Speța analizată astăzi ne arată că există un risc fiscal acceptat de

directiva TVA pe seama contribuabilului chiar dacă acest contribuabil
este de bună credință. De asemenea am abordat această procedură
întrucât există una similară și în România, chiar dacă nu este identică.
Domnul Marian Macikowski este un executor judecătoresc de pe
lângă tribunalul Chojnice, o localitate din Polonia.
Tribunalul Chojnice într-o procedură judecătorească stabilește

vânzarea silită a unui bun imobil ce aparține unei persoane
înregistrate în scopuri de TVA în Polonia.
Vânzarea bunului imobil este supusă TVA. Aceasta a devenit

definitivă în data de 27 august 2007, iar prețul întregii vânzări inclusiv
TVA a fost plătit în contul instanței de judecată – Tribunalul Chojnice.
Potrivit legislației din Polonia, în cazul executării silite, emiterea

facturii, declararea și plata TVA revine executorului judecătoresc.
Domnul Marian Macikowski a întocmit planul de împărțire a sumei și
de alocare a TVA către direcția fiscală în data de 27 octombrie 2008.
În data de 26 ianuarie 2009 sesizează Tribunalul Chojnice pentru a

obține TVA încasată din prețul de vânzare al imobilului în scopul plății
TVA la bugetul de stat din Polonia.

Tribunalul Chojnice a definitivat planul de împărțire a sumelor în
august 2009, dată la care a virat TVA din prețul vânzării către
executorul judecătoresc. Executorul judecătoresc emite factura
pentru livrarea imobilului cu aceiași dată și pe 2 septembrie 2009

informează administrația fiscală cu privire la plata TVA.
Administrația fiscală apreciază însă că domnul Marian Macikowski

avea obligația să emită factură încă din luna noiembrie 2007 și să
colecteze TVA de la acea dată pe care să o achite la bugetul de stat
până pe data de 25 decembrie. Astfel, solicită de la executorul
judecătoresc o plată de TVA suplimentară pentru plata cu întârziere a
TVA.
Având în vedere că suma de bani a fost la dispoziția tribunalului

Chojnice, iar TVA a fost transferată de Tribunal către executorul
judecătoresc abia în anul 2009, domnul Marian Macikowski contestă
decizia autorității fiscale și ulterior se adresează instanței de
judecată.
Urmează o întreagă procedură în instanță și se ajunge la Curtea

Administrativ Supremă din Polonia. Aceasta se adresează Curții
Europene de Justiție, solicitând o hotărâre prin care să stabilească
dacă această sumă suplimentară de TVA pe seama executorului
judecătoresc este conformă cu Directiva TVA.
Hotărârea Curții europene este:

„1) Articolele 9 și 193 și articolul 199 alineatul (1) litera (g) din
Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind
sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretate în
sensul că nu se opun unei dispoziții a dreptului național cum este cea
în discuție în litigiul principal, care, în cadrul unei vânzări a unui bun
imobil printr-o procedură de executare silită, pune în sarcina unui

operator, și anume executorul judecătoresc ce a efectuat respectiva
vânzare, obligațiile de calculare, de colectare și de achitare a taxei pe
valoarea adăugată datorate pe produsul acestei operațiuni în

termenele stabilite.
2) Principiul proporționalității trebuie interpretat în sensul că nu se

opune unei dispoziții a dreptului național cum este cea în discuție în
litigiul principal, în temeiul căreia un executor judecătoresc trebuie să
răspundă cu întregul său patrimoniu pentru cuantumul taxei pe
valoarea adăugată datorate pentru produsul vânzării unui bun imobil
realizate printr-o procedură de executare silită în cazul în care nu își
execută obligația de colectare și de achitare a acestei taxe, cu
condiția ca executorul judecătoresc în cauză să dispună în realitate
de un mijloc juridic pentru a-și îndeplini această obligație, aspect a
cărui verificare este de competența instanței de trimitere.
3) Articolele 206, 250 și 252 din Directiva 2006/112, precum și

principiul neutralității fiscale trebuie interpretate în sensul că nu se
opun unei dispoziții a dreptului național cum este cea în discuție în
litigiul principal, în temeiul căreia plătitorul desemnat de această
dispoziție are obligația să calculeze, să colecteze și să achite taxa pe
valoarea adăugată datorată ca urmare a vânzării de bunuri realizate
printr-o procedură de executare silită, fără a putea deduce
cuantumul taxei pe valoarea adăugată plătite în amonte în perioada
cuprinsă între începutul perioadei fiscale și data colectării taxei de la
persoana impozabilă. ”
În concluzie, faptul generator al TVA nu poate fi întârziat de

procedura administrativă. Cu toate acestea, trebuie să se și permită
executorului judecătoresc să îți îndeplinească realizarea plății TVA și
să dispună asupra sumelor de TVA.

Ce procedură există implementată în România?
Prin normele de aplicare pentru art. 319 din Codul fiscal, regăsite la
pct. 96 alin. (5) – (10) din HG nr. 1/2016, s-a reglementat procedura
fiscală a facturării bunurilor generate de executarea silită.
Dintre aceste proceduri amintim:

- factura este emisă de executorul ce efectuează executarea silită în
numele si cu datele debitorului executat silit;
- factura se emite în trei exemplare din care un exemplar se
comunică debitorului, iar un exemplar se comunică
cumpărătorului;
- pe lângă elementele minime obligatorii ale facturii, se va

menționa că factura este emisă de executorul judecătoresc;
- debitorul executat silit persoană impozabilă are obligația în

continuare să înregistreze în decontul de TVA propriu TVA aferent
vânzării silite;
- executorul judecătoresc dacă este înregistrat în scopuri de TVA nu

înregistrează în decontul propriu factura de executare silită;
- în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la „Data adjudecării”

executorul judecătoresc are obligația să achite TVA la buget în
contul debitorului executat silit și să comunice acest fapt
debitorului pentru a opera plata în decontul de TVA.
Întreaga decizie a Curții europene de justiție poate fi descărcată aici:

http://itva.ro/documents/ÎncauzaC499din2013MarianMacikowski.pdf

Capitolul VIII: Echipa redacției. Prețuri abonamente.
❖ Prețuri și opțiuni
➢ În afară de continuţul revistei, un abonat poate să descarce

legislaţia prezentată în revistă de pe site-ul redacției și poate primi
răspunsuri personalizate la întrebări adresate de acesta. Se pot
contracta următoarele opţiuni:
*calculat in lei, la cursul BNR din data emiterii facturii.

❖ Cum mă abonez?
1) Sunați la numărul 0765 216 760 – Marketing Prietenii
Fiscalității și cereți un formular de contract, moment în care

puteți afla mai multe amănunte ce v-ar putea interesa.
2) Descărcați formularul de contract de pe site-ul www.taxare.ro
sau prin click aici!
3) Trimiteți un email la adresa office@taxare.ro prin care solicitați
un formular de contract sau mai multe informații.
4) Transmiteți contractul semnat și ștampilat prin:
➢ E-mail la: office@taxare.ro
➢ Fax: 0311.043.869
➢ Poștă destinatar: Revista Prietenii Fiscalității, adresa: Str.
Aleea Posada, nr 8, Bl. 31, scara 2, ap. 19, Sector 5,
București, cod poștal 051414.
❖ Echipa redacțională Prietenii Fiscalității
➢ Manager produs: Adrian Bența

➢ Manager Calitate: Mihaela Bența
➢ Consilier contabilitate: Alina Rizea
➢ Consultant afaceri: Horațiu Sasu
➢ Consultant fiscal: Dragoș Pătroi
➢ Manager proiect Roxana Ivașcu
Pentru alte informații vă stăm la dispoziție la urmatoarele

numere de telefon: 021 776 90 18 sau 0740 031 795

Prietenii Fiscalitatii Nr. 01

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prietenii Fiscalitatii Nr. 01

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revistă electronică de excelență în fiscalitate editată în fiecare luni

Nr. 01 / 06 Ianuarie 2020

- Ediție 2020 - ISSN–L 2344 – 5939

I. Reglementări recente în domeniul financiar- contabil și fiscal. Acte

II. Subiectul săptămânii într-o speță remarcabilă

III. Raționamentul expertului în taxe și impozite

IV. Excelență în fiscalitate

V. Narativ și creativ în fiscalitate și contabilitate

VI. Cupa cu fiscalitate

VII. Jurisprudența Curții Europene de Justiție în materie fiscală

VIII. Echipa redacției. Prețuri abonamente

2 Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

❖ Au fost publicate multiple acte normative în ultima săptămână

➢ Legea nr. 263 din 30 Decembrie 2019 publicată în Monitorul

➢ OUG nr. 89 din 30 Decembrie 2019 publicată în Monitorul

❖ Noutățile și modificările aduse de aceste acte normative

1. Legea nr. 263/2019 are două secțiuni normative, respectiv

2. Din punctul de vedere al obligației de plată pentru

3 Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

începând cu luna Ianuarie 2020.

3. Astfel, baza de calcul pentru asigurările sociale obligatorii și

4. Nivelul accizei datorat pentru combustibili este în anul 2020

b) Pentru benzina cu plumb suma accizei este de 1948,23 lei

c) Pentru motorină nivelul accizei este de 1518,04 Lei pentru 1000

d) În după-amiaza zilei de 31 decembrie 2019, Ministerul

4 Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

Legea menționează în cuprinsul acesteia ca intră în vigoare în data

”Legile și ordonanțele emise de Guvern în baza unei legi speciale

Acest lucru ne duce la opinia că termenul de intrare în vigoare la

Legea a fost publicată în Monitorul oficiala nr. 1045 din

6. Noi apreciem că legea intră în vigoare în data de 02.01.2020

• Pentru data de 01.01.2020 nivelul accizei este cel din 2019,

• Pentru restul produselor accizabile se va majora acciza cu rata

5 Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

respectiv se modifică nivelul accizei pentru țigarete.

8. Cunoaștem faptul că acciza la țigarete este o acciză compusă,

9. Modificările aduse de OUG nr. 89/2019 sunt:

10. Notă: acciza ad valorem reprezintă procentul de 14% din

11. Întrucât acciza ad valorem este influențată de prețul de

12. OUG nr. 89/2019 majorează și acciza totală la care ne

6 Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

❖ Plătitori de impozit pe profit sau microîntreprindere? Analiza

Societatea Agricultura Românească SRL este persoană juridică

Nr. crt. Denumire categorie venit Sumă

1. Venituri din vânzarea 4.300.000 lei

2. Venituri din vânzarea 240.000 lei

3. Subvenții pentru acciza la 500.000 lei

4. Venituri din asigurarea 400.000 lei

Total 5.440.000 lei

Ce tip de impozit va achita societatea în anul 2020? Va fi plătitoare

O societate înființată conform Legii nr. 31/1990 privind societățile

impozabile din punctul de vedere al microîntreprinderii într-o sumă

Desigur, trebuie îndeplinite si celelalte condiții corelative, cum ar fi

Norma de aplicare pentru art. 47 din Codul fiscal stabilește cum se

„1. (1) Pentru încadrarea în condiția privind nivelul veniturilor

Veniturile din subvenții, respectiv veniturile din despăgubiri pentru

La data de 31 decembrie 2019 cursul de schimb comunicat de BNR

8 Tel: 0765.216.760 ; 0723.530.139; www.taxare.ro Cuprins

euro este destul de depreciat în defavoarea leului, fapt pentru care

Veniturile din vânzarea producției de cereale, respectiv veniturile

Toate aceste venituri impozabile sunt în sumă de 4.540.000 lei, iar

Cunoaștem faptul că pentru societățile ce realizează majoritatea

Acest lucru înseamnă că societatea trebuie să calculeze, să depună

Până la data prezentei analize nu avem un formular actualizat al