UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAŞI

FACULTATEA DE ISTORIE
DISCIPLINA: INTRODUCERE ÎN ARHEOLOGIE

CURTEA DOMNEASCĂ
DIN IAȘI
PALATUL CULTURII

Ursu Bogdan – Costel

Licență, I.D., Anul I
1
 CUPRINS

INTRODUCERE

CAP. I. Aspecte teoretice privind cercetările arheologice

CAP. II. Amplasament și funcționalitate

Cap. III. Investigațiile arheologice realizate în zona Palatului Culturii

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

2
INTRODUCERE

În căutarea unui sit arheologic care să facă obiectul prezentei lucrări a fost suficient să
arunc o privire pe fereastră și să observ că unul dintre cele mai importante situri arheologice
se află chiar în fața mea, la cinci minute de mers pe jos de acasă.
Una dintre cele mai impunătoare clădiri din Iași, Palatul Culturii (și zona adiacentă),
deși construit relativ recent (între anii 1906-1925 sub supravegherea arhitectului român I.D.
Berindei), este totuși un loc unde s-au descoperit și încă se mai descoperă vestigii ale unor
vechi locuiri/ așezări și culturi (din neolitic, epoca migrațiilor, precum și din perioada
feudală).
Ori de câte ori s-au realizat lucrări de restaurare sau alte lucrări cu caracter funcțional
(de exemplu, schimbarea cablurilor de telefonie) s-au găsit diverse obiecte de ceramică,
materiale de construcții sau chiar vechi ziduri ale unor foste clădiri.
Unii istorici1 au venit cu ipoteza că actualul palat ar fi fost construit peste temelii
antice. Ulterior, prin numeroase studii arheologice și istorice s-a ajuns la concluzia că această
ipoteză este una greșită. Totuși, se pare că palatul a fost construit peste ruinele curților
domnești medievale, menționate documentar încă din anul 1434. Conform informațiilor de la
momentul actual, palatul (care a avut de-a lungul timpului diverse întrebuințări, după cum se
va observa în capitolele ce urmează) a fost edificat pe temeliile vechiului palat neoclasic din
vremea voievodului Alexandru Moruzi (1806-1812), refăcut de Mihail Sturza (1841-1843) și
demantelat în 19042.
Într-o încercare naivă de prezentare a diverselor săpături și prospecțiuni realizate în
zona Palatului Culturii, voi reda în rândurile de mai jos principalele descoperiri arheologice
din zonă și concluziile care se pot desprinde din analiza acestora, din punct de vedere istoric.

1
N. A. Bogdan – Orașul Iași, Editura Junimea, Iași, 2008, p. 20
3
 CAP. I. Aspecte teoretice privind cercetările arheologice

Înainte de a proceda la analiza efectivă a diverselor cercetări arheologice realizate cu

privire la Palatul Culturii din Iași, consider că este necesară o trecere în revistă a unor
concepte ce țin de acest domeniu.
În primul rând, trebuie arătat obiectul de studiu al arheologiei, cu ce se ocupă acest
domeniu. Ca în orice domeniu științific, există mai multe definiții care pot fi luate în
considerare. Pentru a nu depăși limitele rezonabile ale unei lucrări de seminar, se va avea în
vedere faptul că arheologia „are ca obiect descoperirea și adunarea, ordonarea și interpretarea
vestigiilor materiale, a dovezilor activității umane, în general, din trecutul omenirii”3.
Legiuitorul român, deși a reglementat cam târziu domeniul arheologiei, propune totuși
o serie de definiții ce pot fi avute în vedere în cadrul prezentei lucrări.
Conform art. 2 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de Guvern nr. 43/2000 privind protecția
patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național,
„prin cercetare arheologică se înțelege ansamblul de măsuri având caracter științific și tehnic,
menite să asigure prospectarea, identificarea, decopertarea prin săpături arheologice,
investigarea, recoltarea, înregistrarea și valorificarea științifică, inclusiv publicarea,
patrimoniului arheologic”. Din definiția legală se poate extrage faptul că aceasta presupune
anumite etape, și anume: identificarea și prospectarea siturilor, săpăturile, studiul și
interpretarea descoperirilor într-o manieră științifică care să permită extragerea unor concluzii
pertinente despre trecut.
Prospecțiunile arheologice utilizează diferite metode mai mult sau mai puțin moderne
pentru a se realiza descoperirea și localizarea în teren a siturilor arheologice, și pentru a se
stabili natura și vârsta acestora. Prospecțiunile arheologice sunt de trei tipuri: terestre, aeriene
și subacvatice4. Pentru actualul studiu, relevante sunt prospecțiunile terestre, după cum se va
observa în capitolele următoare. Interesante sunt și semnele care pun în evidență vestigiile
arheologice ascunse în pământ, mai ales semnele solului.
Definiția sitului arheologic a fost redată într-un proiect de lege a Senatului României5,

2
http://palatulculturii.ro/istoricul-institutiei, site consultat în data de 23.05.2019
3
Attila Laszlo – Intoducere în Arheologie, suport de curs pentru anul I, Facultatea de Istorie, Universitatea
Alexandru Ioan Cuza din Iași, p. 3
4
Ibidem, p. 22
5
http://www.cdep.ro/proiecte/2018/000/80/1/se110.pdf, site consultat în data de 23.05.2019
4
la art.3 (articol care însă nu a mai intrat în vigoare, această definiție neregăsindu-se în forma
actuală a ordonanței mai sus menționate): „situl arheologic se definește prin totalitatea
vestigiilor arheologice dintr-un perimetru, identificate și identificabile la suprafața solului, în
sol, subsol și în mediul subacvatic, prin care se recunoaște și se definește activitatea umană în
diferite epoci trecute ale evoluției sale”.
Importantă este și realizare unei distincții între cercetările arheologice sistematice și
cele preventive. Conform ordonanței menționate mai sus, cercetările arheologice sistematice
„sunt cercetările de întindere și durată, executate conform unui proiect de cercetare
multianual, iar cercetările arheologice preventive sunt cele determinate de lucrările de
construire, modificare, extindere sau reparare privind căi de comunicație, dotări
tehnico-edilitare, inclusiv subterane și subacvatice, excavări, exploatări de cariere [...] precum
și orice alte lucrări care afectează suprafața solului și subsolul, în zonele cu patrimoniu
arheologic reperat, indiferent dacă se execută în intravilanul sau extravilanul localităților și
indiferent de forma de proprietate a terenului”, pe de o parte, și cele „întreprinse în zonele cu
patrimoniu cunoscut și cercetat, precum și cele care sunt determinate de lucrările de
restaurare parțială sau totală a monumentelor istorice, desfășurate potrivit legislației în
vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice”, pe de altă parte6.

CAP. II. Amplasament și funcționalitate

Curtea domnească din Iași este așezată pe o terasă inferioară a râului Bahlui, în
regiunea de contact a Câmpiei Moldovei cu Podișul Central Moldovenesc. Situl Curții
domnești din Iași (cod RAN 95079.04, cod LMI IS-I-s-A-03504) este delimitat de Piața Podu
Roș, Str. Sfântul Lazăr, Str. Smârdan, Piața Bucșinescu, Bd. Tudor Vladimirescu, Bd. C.A.
Rosetti, Șos. Albineț, Str. Poligon și Șos. Sărărie 7 . Curtea domnească este un ansamblu
arhitectonic construit într-un perimetru precis delimitat, constituit din casa domnească/
palatul, compartimentat în spațiu de locuit și spațiu de reprezentare, capela de curte și
construcții anexe (sisteme de apărare, depozite de apă, grajduri etc.)8.

6
Art. 1 alin. (1) lit. d) și e) din O.G. nr. 43/2000
7
http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=iasi-municipiul-iasi-iasi-curtea-domneasca-din-iasi-cod-sit-ran-95079.04,
site consultat în data de 23.05.2019.
Costică Asăvoaie – Prima reședință domnească a Țării Moldovei, articol găsit pe site-ul
8

5
 Situl arheologic reprezentat de zona Palatului Culturii (cod RAN 95079.16, cod LMI
IS-II-m-A-03957.01) este situat în centrul Municipiului Iași (delimitat de Str. Palat, Str.
Anastasie Panu și Str. Sfântul Lazăr), fiind una dintre cele mai impunătoare clădiri ale
Iașului9.
Clădirea Palatului Culturii se află, așadar, în perimetrul fostei curți boierești
medievale moldovenești, pe locul fostului palat domnesc. A servit inițial drept Palat
Administrativ și de Justiție și abia în anul 1955 destinația clădirii a fost schimbată într-una
culturală, servind ca sediu al unor instituții culturale din Iași.
Așezarea oferă vizibilitate de la distanță și punea în valoare ținuta maiestuoasă. Fiind
mai puțin extins orașul Iași în acele vremuri, curtea domnească domina priveliștea celui care
intra în oraș.
Curtea domnească de la Iași a fost o importantă reședință voievodală, la început
temporară, apoi permanentă. Palatul Culturii a fost construit pe vechile temelii ale palatelor
domnești.
Între anii 1804-1806, pe locul actualului palat, a fost construit un palat domnesc, sub
supravegherea prințului Alexandru Moruzi, în stil neoclasic. Acesta a fost afectat de incendii
de-a lungul timpului și a fost refăcut de prințul Mihail Sturdza între anii 1841-1843. După
unirea din anul 1859 și mutarea capitalei la București (în 1862), clădirea a devenit palat
administrativ. Acesta a fost, la rândul său, afectat de mai multe incendii, iar în anul 1906 s-a
luat decizia demantelării și reconstruirii vechiului palat. Construcția a început în anul 1907,
păstrându-se din vechiul palat principalele temelii și o parte din zidurile etajului.
Începând cu 1843, locația a devenit Palatul Ocârmuirii. Până în anul 1955 a găzduit
sediul Tribunalului Județean. Din 1955 și până în prezent este sediul Complexului Muzeal
Național Moldova Iași, iar în aripa de nord-est a palatului se află Biblioteca Municipală
Gheorghe Asachi.

https://journals.ub.uni-heidelberg.de/index.php/amold/article/download/.../25755, consultat în data de

23.05.2019
9
http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=iasi-municipiul-iasi-iasi-palatul-culturii-din-iasi-cod-sit-ran-95079.16, site
consultat în data de 23.05.2019
6
 CAP. III. Investigațiile arheologice realizate în zona Palatului Culturii

Deși au fost realizate mai multe studii cu privire la Orașul Iași și zona Palatului
Culturii din Iași, totuși prima cercetare arheologică în adevăratul sens al cuvântului a fost
realizată între anii 1952-1955.
Pe locul unde se află în prezent Palatul Culturii au fost descoperite resturi de locuire
din neolitic, din epoca migrațiilor, precum și din perioada feudală. Au fost identificate
vestigii ale unor vechi așezări din faza Cucuteni B, iar din epoca migrațiilor au fost
descoperite fragmente ceramice lucrate la roată, aparținând culturii Sîntana de Mureș. Cele
mai numeroase vestigii datează din perioada feudală, din secolele XV-XVIII 10 . În baza
studiilor de suprafață s-a ajuns la concluzia că în secolele XV-XVI, pe terasa inferioară a
Bahluiului a existat o așezare feudală bine organizată.
În anii 1956-1958, au fost descoperite, accidental (cu ocazia săpăturilor pentru
instalarea cablului telefonic sau cu ocazia săpării unui șanț), o serie de obiecte și fragmente
ceramice aparținând fazelor Precucuteni și Cucuteni B. Obiectele din faza Precucuteni au fost
reprezentate de fragmente ceramice cu decor incizat, asociat cu impresiuni în formă de
puncte, precum și printr-un fragment ceramic de culoare neagră cu motive incizate și pictură
roșie crudă11. De asemenea, printr-o săpătură efectuată în interiorul Palatului, cu laturile de
2,60x2,10 m, adâncime 3 m la nivelul parterului, s-a descoperit și un mormânt, care a condus
spre concluzia preliminară că pe locul vechii curți domnești, construită la începutul sec. al
XV-lea ar fi existat un cimitir medieval vechi12.
Prin săpăturile din anii 1960-1961 s-au scos la iveală ruine ale fostei curți domnești și
s-a stabilit cu o mai mare precizie faptul că reședința domnească de la Iași a făcut parte din
sistemul de reședințe locuite ocazional de voievod și suita sa.
Ultimele săpături s-au realizat cu ocazia reabilitării Palatului Culturii în perioada
2008-2016, ocazie cu care au fost descoperite ziduri ale fostelor palate si ale curții domnești.

10
Al. Andronic, Eugenia Neamțu, M. Dinu – Săpăturile arheologice de la curtea domnească din Iași, p. 171,
http://www.arheo.ro/wp-content/uploads/2013/06/arheo.ro_images_arheologia-moldovei_am5_AM_5_07.pdf,
site consultat în data de 23.05.2019
11
Ibidem, p. 172
12
Ibidem, p. 173
7
CONCLUZII

Văzând materialul arheologic scos la iveală prin prospecțiunile și săpăturile realizate

pe locul Palatului Culturii și al fostei curți domnești din Iași, se pot extrage informații
valoroase cu privire la principalele etape de dezvoltare și evoluție a curții domnești din Iași,
dar și cu privire la așezările preistorice care au fost în această zonă.
Orașul Iași, datat încă din secolul al XIII-lea, a cunoscut un proces îndelungat de
urbanizare și a devenit la mijlocul secolului al XIV-lea și spre sfârșitul acestui secol un
important centru meșteșugăresc și comercial.
Săpăturile metodice de pe locul vechii curți domnești, din punct de vedere stratigrafic,
au permis stabilirea raporturilor dintre diferite complexe culturale descoperite. Sunt
identificate, astfel, în succesiunea lor, depunerile din neolitic, Latene, începutul epocii
migrațiilor, perioada prefeudală și epoca feudală. Toate straturile prezintă semne specifice
diverselor perioade menționate anterior și sunt dovada faptului că în această zonă au existat
așezări umane încă din cele mai vechi timpuri.

8
 BIBLIOGRAFIE

I. Surse Internet
- http://palatulculturii.ro/istoricul-institutiei;
- http://www.cdep.ro/proiecte/2018/000/80/1/se110.pdf;
- http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=iasi-municipiul-iasi-iasi-curtea-domneasca-din-iasi-c
od-sit-ran-95079.04;
- http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=iasi-municipiul-iasi-iasi-palatul-culturii-din-iasi-cod-sit-ran-95
079.16;

II. Articole, studii, monografii

- Costică Asăvoaie – Prima reședință domnească a Țării Moldovei;
- Al. Andronic, Eugenia Neamțu, M. Dinu – Săpăturile arheologice de la curtea domnească
din Iași;
- N. A. Bogdan – Orașul Iași, Editura Junimea, Iași, 2008;
- Attila Laszlo – Intoducere în Arheologie, suport de curs pentru anul I, Facultatea de
Istorie, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.

9
 ANEXE

Poziționarea Palatului Culturii din Iași din punct de vedere urban

Sursa: Google Earth

Poziționare geografică longitudinală și latitudinală

Sursa: Google Earth

10
 Fosta curte domnească Iași – Palatul Ocârmuirii
Sursa: https://www.laiasi.ro/istoria-straveche-ulitei-mari/curtea-domneasca-iasi-laiasi/

Săpături arheologice realizate cu ocazia reabilitării Palatului Culturii

Sursa: http://archaeoheritage.ro/tag/palatul-culturii/

11