B.

Suplimente alimentare cu conţinut de minerale

Obtinerea mineralelor- suplimente alimentare
Extractie din surse concentrate de minerale: roci sedimentare, sol,
apa mare
Termeni uzitati in etichetarea suplimentelor alimentare cu minerale:
• minerale chelate  chelate- compus ionic, de obicei organic, care
formeaza legaturi cu metalele (aminoacizi).
Nu exista studii care sa ateste marirea biodisponibilitatii mineralelor
chelate.
• minerale coloidale  coloizii sunt substante pulverulente cu
dimensiuni foarte reduse, care pot fi suspensionate in
lichide fara sa sedimenteze.
  Ionii de Ca sunt mesageri celulari secundari, cu rol
esential in functionarea tuturor tipurilor de celule.

 Rol important in coagularea sangelui si functionarea

sistemului nervos.

 Este esential pentru formarea si mentinerea starii de sanatate

a dintilor si oaselor.

Lipsa Ca din organism poate determina aparitia

osteoporozei, o boala in care structura osoasa este
slabita si din acest motiv apar fracturi osoase
frecvente.
 Mai mult de 99% din Ca din organism se regaseste in dinti si oase, care actioneaza ca rezervor cand
ingestia de Ca din alimente este redusa. Vitamina D actioneaza prin intermediul unor receptori ai vitaminei D
(VDR) la mentinerea constanta a concentratiei de Ca seric.
o Cand nivelul este scazut (hipocalcemie), oasele elibereaza Ca pentru a restabili
situatia normala.
• Cand nivelul calciului in sange este marit (hipercalcemie), cantitatea suplimentara
de Ca este stocata in oase sau este eliminata natural.

Doza de referinta recomandata pentru ingerarea de Ca si vitamina D a fost revizuita in 2011

avand in vedere retinerea Ca in organism si prevenirea deteriorarii osoase:
Ca max: 2000- 3000 mg/zi evitarea formarii calculilor renali

Copii 1-3 ani: 700 mg/zi

Copii 4-8 ani: 1000 mg/zi Ca vitamina D
Preadolescenti 9- 18 ani: 1300 mg/zi
Adulti 19–50 ani: 1000 mg/zi
Femei 51+, barbati 71+: 1200 mg/zi.

Surse alimentare de Ca: produse lactate, vegetale frunzoase si cereale integrale. Ultimele doua categorii alimentare ofera
Ca cu biodisponibilitate redusa, Ca fiind legat de fitati, ceea ce inhiba absorbtia intestinala a Ca.
 In ultimii sapte ani suplimentarea
alimentatiei cu Ca prin administrarea
de suplimente alimentare este
intalnita la 43% din populatia SUA
Persoane cu hipocalcemie
(studiu desfasurat in perioada 2009-2010 in SUA)

USDA si EFSA permit ca pe suplimentele cu Ca sa apara revendicari ale efectelor benefice ale Ca in preventia si
tratamentul osteoporozei. Asocierea vitaminei D3 cu administrarea de Ca optimizeaza absorbtia de Ca si previne secretia
de hormon paratiroidieni (PTH) care ar avea efecte de resorbtie a Ca din oase si ar stimula fracturarea oaselor.
• Ca ingerat peste doza necesara va fi excretat, in timp ce vitamina D va fi
absorbita si peste necesarul fiziologic, dar fara a avea beneficii majore
pentru starea de sanatate a oaselor.
• Rezultatele unui studiu clinic realizat pe 68,500 participanti indica faptul
ca administrarea de suplimente alimentare Ca & vitamina D au redus
semnificativ riscul de fracturi osoase si de sold, dar suplimentarea doar
cu vitamina D nu a fost eficienta (DIPART, 2010).
• Rezultatele altor studii clinice releva faptul ca administrarea combinata a
Ca & vitamina D pe durata a cel putin cinci ani este necesara pentru
reducerea semnificativa a riscului de fracturi osoase (Chung et al., 2009;
Prentice et al., 2013).
 C. Suplimente alimentare cu conţinut de alte
substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic

1. aminoacizi
2. enzime
3. acizi graşi esenţiali
4. pre- şi pro- biotice
5. botanice şi extracte botanice
6. diverse alte substanţe biologic active cum ar fi : coenzima Q10, licopen, inozitol,
glucozamine
MICROFLORA INTESTINALĂ
 Microorganisme vii care fac parte din microbiota intestinala naturala si care
Probiotice pro- pentru
bios- viata
pot avea beneficii pentru sanatate cand sunt administrate in concentratii
suficient de mari (min. 108 ufc/mL) [World Health Organisation, 2002]

Lactobacillus Bifidobacterium Alte genuri de microorganisme probiotice

Acidotolerante Heterofermentative**
Homofermentative*
Lb. acidophilus B. bifidum Bacillus coagulans

Lb. casei (rhamnosus GC) B. longum Escherichia coli nepatogena

(min. 109 ufc/g)
Lb. reuteri Protectis B. breve Saccharomyces boulardii
(min. 107 ufc/g)
Lb. bulgaricus B. infantis Enterococcus faecalis

Lb. plantarum B. lactis Streptococcus thermophilus

Lb. lactis B. adolescentis

* Tulpini homofermentative- bacterii care produc prin fermentație lactică acid lactic ca produs majoritar
* Tulpini heterofermentative- bacterii care produc prin fermentație lactică acid lactic, acid acetic
Probioticele și starea de sănătate a organismului

Distrug
microflora Afecțiuni
Antibiotice intestinală digestive
benefică

Consumul de
băuturi alcoolice

Favorizarea Probleme
emergenței asociate
Stresul tulpinilor bacteriene absorbției
rezistente la nutrienților
antibiotice
 Probiotice

Imunomodulare Normalizarea microflorei intestinale Efecte metabolice

Reduc aparitia Imbunatatesc Sinteza vitaminelor

reactiilor alergenice
Reduc inflamatiile
Sustin imunitatea
imunitatea mucoasei
Reduc disfunctiile Reduc colesterolul
intestinale
Reduc infectiile Reduc
intoleranta la lactoza
intestinale
O scurta istorie a probioticelor
• 1857- Louis Pasteur descopera bacteriile lactice

• 1878- Lister izoleaza pentru prima data bacteriile lactice din lapte
fermentat

• 1889 Tissier descopera bacteriile lactice din genul

Bifidobacterium

• Elie Metchnikoff propune utilizarea bacteriilor lactice in scop

terapeutic  1908 Premiul Nobel pentru Fiziologie si Medicina

• 1930 Dr. Minoru Shirota

obtine prima cultura de
Lactobacillus casei, ssp. Shirota
PROBIOTICE PREBIOTICE

Microorganisme vii Substrat inert, nedigerabil de catre oameni

Bacterii si drojdii Substrat nutritiv esential pentru prebioticele din

intestine, nedigerabil de om ci doar de

Se regasesc in alimente fermentate (iaurt, kefir, Pot fi ingerate odata cu alimentele (surse: ceapa,
branzeturi maturate, muraturi in sare, masline usturoi, banane, cereale integrale, fasole boabe,
fermentate, smantana fermentata, miso, kombucha) naut, fructe de padure) sau prin administrare sub
sau sub forma de suplimente alimentare forma suplimentelor alimentare
PROBIOTICE SIN-
BIOTICE
PREBIOTICE

PRO- + PRE- BIOTIC= SINBIOTIC

 CE SE ÎNTÂMPLĂ CU PROBIOTICELE DUPĂ INGERARE?
1 INGESTIA
După înghițirea capsulei cu
probiotice aceasta parcurge
drumul către stomac.
3 SUPRAVIEȚUIREA
Bacteriile probiotice trebuie să
supraviețuiască acidului gastric și
drumului prin tractul
gastrointestinal. Anumite specii de
Bifidobacterium și Lactobacillus
sunt acidotolerante și pot tolera
bila, exercitând o acțiune sinergică
și ajutându-se reciproc să
supraviețuiască.
5 PROTECȚIA
Prin aderarea la pereții intestinali
și blocarea acțiunii bacteriilor
patogene, probioticele susțin
sistemul imunitar.
2 ELIBERAREA
Prin digerarea învelișului
capsulei, bacteriile
probiotice sunt eliberate.
4 ADERAREA
Probioticele aderă la țesutul
epitelial intestinal în număr mult
mai mare decât bacteriile
patogene, prevenind trecerea
acestora de bariera intestinala.
6 EXCREȚIA
Probioticele pot supraviețui și își
pot exercita efectul benefic
aproximativ o săptămână, după
care sunt eliminate din organism.
 Mecanisme de acțiune a probioticelor
împotriva patogenilor
• Producerea substanțelor antimicrobiene
cu greutate moleculara redusă care
exercită efect inhibitor asupra bacteriilor
enterice Gram + și Gram –

• Utilizează mecanisme enzimatice pentru

modificarea receptorilor toxinelor și
exercită efect de blocare a toxinelor

• Previne colonizarea cu patogeni prin

inhibiție competitivă la situsurile de
adeziune microbiană
Diaree

Tipul de diaree Patogenul Tulpina de probiotic eficientă în

Diaree asociată administrării
antibioticelor în mediul
intraspitalicesc
Diareea călătorului
Diaree pediatrică
tratament
Clostridium difficile Lactobacillus GC
(bacterie G + sporulenta, Saccharomyces boulardii
rezistentă la antibiotice,
ce poate determina
inflamarea colonului,
efect ce poate pune în pericol viața
pacientului)
Escherichia coli enterotoxică Saccharomyces boulardii
Campylobacter, Salmonella, Lactobacillus GC,
Shigella Bifidobacterium

Mecanismul de acțiune a probioticului cu Saccharomyces boulardii: fiind rezistentă la antibiotice (nu și antifungice)
poate stopa acțiunea toxinei A eliberate de Clostridium difficile, responsabilă de inflamarea intestinului, prin
stimularea sistemului imunitar intestinal pentru producerea anticorpilor specifici toxinei A.
Reducerea colesterolului cu ajutorul probioticelor
Lactobacillus bulgaricus cultivat pe Lactobacillus bulgaricus cultivat pe
mediu fara colesterol mediu cu 100mM colesterol

[Ooi et Liong, 2010, Cholesterol-Lowering Effects of Probiotics and Prebiotics:

A Review of in Vivo and in Vitro Findings, Int J Mol Sci 11(6): 2499–2522]

Lactobacillus reuteri NCIMB 30242- capsule administrate de două ori/zi, două luni  reducere LDL colesterol cu
11,6% la grupul experimental comparativ cu grupul martor
[ American Heart Association, 2012]
Reducerea colesterolului cu ajutorul probioticelor

Mecanismul de asimilare a colesterolului de către probiotice

Direct Indirect

Inhibiția sintezei Reducerea absorbției Transformarea

de novo a intestinale a colesterolului
colesterolului colesterolului din în săruri biliare
alimentele ingerate
Lactoză, acid uric,
proteine din zer
Asimilare Legare Degradare
Consumul de probiotice si intoleranta lactozica

• Persoanele cu intoleranta la
lactoza tolereaza produsele
lactate fermentate datorita
activitatii lactazice a bacteriilor
lactice vii din produsul lactat
fermentat
Probioticele si alergiile

Tulpina probiotica Tipul de alergie

Lactobacillus rhamnosus GG Astm
Rinita
Eczema
Alergie alimentara la alune (80% copii testati)
Bifidobacter lactis Eczeme atopica
Lactobacillus paracasei Rinita alergica
Lactobacillus reuteri Dermatita atopica
Stimuleaza raspunsului imunitar prin reducerea concentratiei de serum imonoglobulinic E, asociat
manifestarilor alergice.
Reduc manifestarile inflamatorii intestinale, promovand mecanismele endogene tip bariera.
Sonfak et al., 2014, Cross-talk
between probiotic lactobacilli and
host immune system, Journal of
Applied Microbiology 117(2):303-
319
Tulpini probiotice comerciale
Tulpina probiotica Denumirea comerciala
Lactobacillus acidophilus LA-5; NCDO 1748
Saccharomyces boulardii Florastor
Biocodex
L. casei Shirota Yakult
B. breve tulpina Yakult
L. johnsonii Lj-1 (denumirea veche L. acidophilus La-1) LC-1
Nestle (Lausanne, Switzerland)
L. reuterii (ATCC 55730) (Protectis) Tablete masticabile sau picături, BioGaia
Streptococcus oralis KJ3 ProBiora 3, Oragenics Inc
Streptococcus rattus JH 145
Lactobacillus rhamnosus PB 01 EcoVag
Lactobacillus gasseri EB01 Bifodan (Danemarca)
Prebiotice
• Substante nutritive nedigerabile sau partial
digerabile de catre om, neabsorbabile de
intestinul subtire, care pot fi utilizate de
bacteriile probiotice din intestin, dar nu si de
bacteriile din cavitatea bucala sau de cele
potential patogene din intestin.
• Pot fi ingerate sub forma produselor alimentare
sau administrate sub forma suplimentelor
alimentare: GOS
• GOS- Galactooligosaccharides Lactoza conversie enzimatica  GOS

• Inulină
Inulina si OF sunt carbohidrati vegetali de rezervă, care se regăsesc în banane, ovăz,
• OF- Oligofructose ceapă, usturoi, tuberculi de cioare Inulina

• FOS- Fructooligosaccharides Inulina conversie enzimatica sau chimica  FOS

Locul de acțiune al prebioticelor

Colon Colon