MUŞCHII ABDOMINALI

Muşchii laţi ai abdomenului

Muşchi Origine Inserţie Acţiune Raporturi Vascularizaţie Inervaţie
Oblic digitaţii Radiază pe tot peretele anterolateral al Contracţie unilaterală – trunchiul Acoperit de: pectoralul mare - primele 2 digitaţii, fascia aa intercostale 6 – nn intercostali
musculotendino abdomenului este înclinat de aceeaşi parte şi superficială şi piele – restul muşchiului 11 5-12
extern ase pe faţa Fasciculele pornite de pe ultimele 2 rotit de partea opusă. Contracţie Acoperă: oblicul intern, ultimele 7-8 coaste şi mm
abd. externă a coaste au direcţie aproape verticală – bilaterală: intercostali. a subcostală iliohipogastric
ultimelor 8 creasta iliacă (buza externă) - pct fix pe pelvis trunchiul este Participă la formarea trigonului lombar Petit , alături de
coaste, Restul fasciculelor se continuă cu aplecat înainte marele dorsal şi creasta iliacă. a toracică laterală ilioinghinal
alternând cu aponevroza oblicului extern şi se - pct fix pe torace fixează
dinţatul anterior termină: la linia mediană unde coloana lombară a circumflexă iliacă
şi marele dorsal. formează lama anterioară a tecii - pct fix pe coloană şi pelvis superficială
La limita lig dreptului abdominal, pe tuberculul coboară coastele – expirator
inghinal pubic, formând orificiul inghinal auxiliar
superficial, pe coapsă, terminându-se - pct fix torace şi pelvis presa
la limita lig inghinal şi pe arcul abdominală (micţiune, defecaţie,
iliopectineu vomă )
Oblic Pe procesul fasciculele posterioare: marginea Împreună cu oblicul extern şi cu Acoperit de: oblicul extern aa intercostale
spinos L5 prin inferioară a ultimelor trei coaste dreptul abdominal are o acţiune Acoperă: transversul abdominal nn intercostali
intern fascia fasciculele mijlocii: aponevroza de totalitate. Participă la formarea ariei trigonului lombar Petit şi a a subcostală inferiori
abd. toracolombară, anterioară a oblicului intern, Contracţie unilaterală cu pct fix tetragonului Grynfelt, împreună cu mş dinţat postero-
împreună cu contribuind la formarea tecii dreptului pe inserţia inferioară, are acţiune inferior, erectorii spinali şi coasta a XII-a a epigastrică iliohipogastric
marele dorsal, abdominal şi a liniei albe antagonică cu a oblicului extern Formează peretele superior al canalului inghinal, superioară şi
creasta iliacă şi fasciculeleinferioare formează de aceeaşi parte – înclină împreună cu mş transvers abdominal inferioară ilioinghinal
lig inghinal 1/3 împreună cu fibrele transversului toracele ducând faţa anterioară
laterală. tendonul conjunct ce se inseră pe a toracelui de aceeaşi parte a musculofrenică
simfiza pubiană, tuberculul pubic şi în contracţie bilaterală produce
pe creasta pectineală flexia toracelui pe bazin.
unele fibre coboară în scrot, Mş expirator
învelind testiculul şi formând mş
cremaster
Transvers Pe faţa medială pe linia albă, iar prin tendonul Cel mai important mş al presei Acoperit de: oblic intern, între cei 2 mm – spaţiu a epigastrică nn intercostali
a ultimelor 6 conjunct pe creasta pubelui, abdominale. conjunctiv adipos prin care trec ultimele 5 mănunchiuri superioară şi inferiori 11 şi
abd. cartilaje tuberculul pubic şi pe porţiunea Coboară coastele – mş expirator vasculonervoase intercostale + subcostal, vasele inferioară 12,
costale, pe medială a ligamentului pectineal Datorită fibrelor sale dispuse lombare, nv iliohipogastric şi nv ilioinghinal. a musculofrenică
procesele Cooper circular menţine viscerele în Limita dintre corpul mş şi aponevroză este reprezentată de a circumflexă iliacă iliohipogastric
costiforme ale poziţie normală. linia semilunară (Spiegel) profundă
vertebrelor Participă la formarea tecii Câteva fascicule contribuie la formarea mş cremaster ultimele 5 ilioinghinal
lombare, buza dreptului abd: 2/3 superior Câteva fibre coboară în lig interfoveolar (Hasselbach) intercostale
internă a crestei peretele posterior şi 1/3 inferior Fibre aponevrotice descendente se unesc cu fb tendinoase a subcostală
iliace, 1/3 peretele anterior din tendonul dreptului abd şi formează lig Henle. Este un a lombară
laterală a lig triunghiular cu baza pe tuberculul pubic şi pe lig
lig inghinal pectineal
Formează cu oblicul intern peretele superior al canalului
inghinal
Posterior acoperă prin 2 foiţe mm pătrat lombar şi erector
spinal

1
Drept E segmentat în 3-6 pântece musculare de 2-5 tendoane
abd . Trei fâşii pe cartilajele - marginea superioară a Pct fix pe pube: mş expirator intermediare ce aderă de linia albă şi teaca dreptului abd
costale 5 – 7 simfizei pubiene, între şi flexor al toracelui pe bazin Cei doi mm sunt separaţi printr-un rafeu tendinos numit linia aa epigastrică nn intercostali
procesul xifoid tuberculul pubian şi linia Pct fix pe coaste: flexor al albă superioară şi V – XI, nv
lig costo-xifoidian mediană bazinului pe torace. Acoperit de: teaca mş drept abd – din aponevrozele oblicului inferioară. subcostal,
- creasta pubisului antagonist al erectorului extern, intern, transvers abd Secundar şi din aa iliohipogastric
spinal Acoperă: cartilajele costale şi spaţiile intercostale 6 – 11, intercostale şi ilioinghinal
menţine corpul în poziţie Vasele epigastrice superioare şi inferioare
verticală Participă la formarea spaţiului suprapubian.
Perforat de: vasele intercostale şi ramurile perforante
anterioare ale nn intercostali 6-11 şi subcostal
Piramidal Faţa anterioară a Pe linia albă, pe marginea Tensor al liniei albe Mş triunghiular, inconstant, situat în teaca mş drept abd a cremasterică Subcostal,
unghiului pubic şi pe medială a mş drept abd şi pe Participă la acţiunile dreptului a epigastrică iliohipogastric,
simfiza pubiană lama anterioară a tecii abdominal inferioară ilioinghinal,
dreptului genitofemural
Psoas Feţele laterale ale Pe vârful micului trohenter Mş iliopsoas flectează coapsa Endoabdominal: st: aorta abdominală, dr: VCI
mare vertebrelor T12 – L4 pe pelvis, rotind-o uşor anterior: rinichiul, ureterul, vasele testiculare (ovariene), aa lombare, a
şi pe procesele lor lateral traversat de ramurile plexului lombar iliolombară, a Plex lombar şi
costiforme Rol important în mers Încrucişat de: dr: ileon, st: colon sigmoid. circumflexă iliacă nv femural
discurile Cînd şi originea şi inserţia sunt Lateral: pătratul lombar, nv femural, profundă
intervertebrale fixate se măreşte stabilitatea Mm psoas mare şi iliac trec prin lacuna neuromusculară cu
formează arcade coloanei vertebrale nv femural şi FCL
fibroase pe sub care Cel mai important ridicător al Formează planşeul trigonului femural
trec vasele lombare şi coapsei Acoperă anterior articulaţia sacroiliacă
ramuri din simpatic adductor al coapsei
pct fix pe femur: flexor al
bazinului pe coapsă
Iliac 2/3 superioare ale fosei Cele mai multe fibre se inseră împreună cu mm abdominală şi Superior: pătrat lombar şi transvers
iliace, buza internă a printr-un tendon comun cu al erectori spinali, ilio-psoasul Formează cu psoas mare un şanţ pentru nv femural
crestei iliace, lig mş psoas mare. asigură echilibrul corpului şi Endoabdominal: fascia iliacă ce-l separă de ţesutul peritoneal Iliolombară, Colaterale
sacroiliac anterior, lig O mică parte se inseră direct pe poziţia verticală. şi fosa iliacă, cecul, apendicele vermiform, anse intestinale circumflexă iliacă scurte din
iliolombar, porţiunea trohanterul mic Prin ţesutul subperitoneal trece spre coapsă nv femural cutanat profundă plexul lombar
superioară a capsulei contracţie unilaterală: flexor şi lateral, iar între mş şi fascia iliacă trece a iliolombară şi ramuri din nv
articulaţiei şoldului rotator al trunchiului femural
Psoas mic Arcada fibroasă dintre Pe fascia iliacă, pe eminenţa Flexor al trunchiului pe
T12 – L1 iliopectinee şi pe creasta pelvis şi invers aa lombare ramuri scurte
pectineală unde participă cu din plexul
fibrele tendinoase la foemarea lombar
lig pectineal
Pătrat Fb iliocostale – creasta Coasta 12 pct fix pe bazin: înclină Conţinut într-o lojă osteofibroasă formată
lombar iliacă şi lig iliolombar coloana lombară de partea lui Anterior: foiţa anterioară - aponevroza posterioară a
mş expirator secundar. transversului a subcostală nv subcostal
fb iliotransversare: vezi Vf proceselor costiforme L1 Contribuie la menţinerea Posterior: foiţa mijlocie – aponevroza posterioară a aa lombare şi ramuri
iliocostale – L4 trunchiului în rectitudine transversului a iliolombară colaterale
Medial: procesele costiforme lombare scurte din
fb costotransversare: Raport: plexul lombar
coasta 12 Procesele costiforme L1 - L4 Posterior – mm spinali
Anterior – mş iliopsoas, rinichii, colonul ascendent /
descendent, peritoneul
Muşchiul cremaster este un muşchi ce înconjoară funiculul spermatic, iar la nivelul testiculului se desfăşoară ca un evantai, formând tunica musculară a scrotului. Se formează din mş oblic intern şi transvers.
Fibrele musculare sunt unite prin fascia cremasterică.

2
 APONEVROZE

APONEVROZA OBLICULUI EXTERN

Anterioară
 este cea mai superficială
 anterior, majoritatea fibrelor, se termină pe linia albă. Fibrele se unesc cu aponevroza anterioară a oblicului intern şi trec înaintea dreptului abdominal, încrucişându-se cu cele de partea opusă.
 inferior se termină pe pube şi pe lig inghinal. Fibrele formează: stâlpul lateral ce se inseră pe tuberculul pubic, stâlpul medial, ce încrucişează cu cel de parte opusă şi se termină pe tuberculul pubic
contralateral (cei doi stâlpi sunt legaţi între ei prin fibre intercrurale arciforme) şi stâlpul posterior (ligamentul reflex) încrucişează linia mediană şi se inseră pe pube, de la simfiză la tuberculul pubian,
anterior dreptului abdominal

Posterioară
 nu are aponevroză posterioară

APONEVROZA OBLICULUI INTERN

Anterioară
 la marginea laterală a dreptului abdominal se desface în 2 foiţe care formează o teacă acestui muşchi şi apoi se reunesc pe linia mediană, luând parte la formarea liniei albe
 prima foiţă trece anterior fuzionând cu aponevroza oblicului extern
 a doua foiţă trece posterior mş drept şi fuzionează cu cea a transversului, formând lama posterioară a tecii
 marginea inferioară a foiţei posterioare se termină la nivelul liniei semicirculare Douglas (arcuată)

Posterioară
 se continuă cu cea a mş latissim
 intră în constituţia fasciei toracolombare

APONEVROZA TRANSVERSULUI
Anterioară
 porţiunea superioară trece posterior de dreptul abdominal şi împreună cu oblicul intern formează lama posterioară a tecii
 porţiunea inferioară trece anterior dreptului abdominal, contribuind, alături de oblicul intern şi de cel extern, la formarea lamei anterioare a tecii

Posterioară
 la marginea laterală a pătratului lombar se împarte în două foiţe, una trecând anterior de muşchi şi cealaltă posterior de acesta. Cea din urmă, la limita cu muşchii spinali se împarte în alte două foiţe
 foiţa mijlocie continuă direcţia transversului şi se inseră pe vf proceselor costiforme. Se întinde între coasta 12 şi coasta iliacă. Este întărită de lig lombocostal (de la primele 2 procese costiforme la
coasta 12)
 foiţa anterioară merge anterior pătratului lombar şi se fixează pe baza proceselor costiforme. Este întârită superior prin ligamentul arcuat
 foiţa posterioară fuzionează cu aponevroza latissimusului, participând la formarea fasciei toracolombare
 cele trei foiţe delimitează: loja pătratului lombar între foiţele mijlocie şi anterioară şi loja muşchilor spinali între cea mijlocie şi cea posterioară

LINIA ALBĂ
 este un rafeu fibros (15 – 25 mm) median şi vertical ce umple spaţiul dintre cei doi drepţi
 întins de la procesul xifoid la simfiza pubiană
 în treimea inferioară se reduce la o simplă linie
 Orificii: aproape de mijlocul liniei albe se găseşte inelul ombilical prin care trece la făt cordonul ombilical şi care se obturează după naştere. Prin celelalte orificii trec vase şi nervi, stabilind comunicaţia
între ţesutul celular subcutanat şi ţesutul celular peritoneal. Prin ele se produc herniile liniei albe, mai frecvente în porţiunea superioară.
 anterior vine în raport cu pielea şi cu ţesutul celular subcuranat, posterior cu peritoneul, ţesutul peritoneal şi fascia transversalis

3
LACUNA MUSCULARĂ ŞI LACUNA VASCULARĂ
 se formează la trecerea ligamentului inghinal peste marginea anterioară a osului iliac; are două orificii, separate între ele prin arcul iliopectineu
 lacuna musculară este orificiul situat lateral, delimital de - anterior lig inghinal
- posterior marginea osului coxal
- medial arcul iliopectineu
Prin ea trece mş iliopsoas, însoţit pe marginea lui medială de nv femural şi nv FCL
 lacuna vasculară este situată medial şi are formă patrulateră, delimitată de: marginea anterioară – lig inghinal
marginea posterioară – lig pectineal Cooper
marginea laterală – arcul iliopectineu
marginea medială – lig lacunar Gimbernat
prin ea trec: artera femurală spre lateral, culcată pe arcul iliopectineu, şi vena femurală medial de arteră. Porţiunea cuprinsă între vena femurală şi lig Gimbernat este ocupată de limfatice
(gg Cloquet) şi astupată de septul femural – derivat din fascia transversalis, purtând numele de inel femural. Prin el se produc herniile femurale
Anterior de artera femurală trece ramura femurală a nv genito-femural

LIGAMENTUL LACUNAR GIMBERNAT

o formaţiune fibroasă, provenită prin reflectarea aponevrozei oblicului extern, ce merge să se insere pe creasta pectineală
o are formă triunghiulară: faţa inferioară – mş pectineu
faţa anterioară – lig inghinal
faţa laterală (baza) – vasele femurale
faţa posterioară – creasta pectineală
vârful corespunde tuberculului pubian
o este acoperit de fascia transversalis
o între ligament şi vasele femurale se găseşte un gg limfatic profund – Cloquet

LIGAMENTUL PECTINEAL COOPER

o reprezintă un cordon fibros rezistent, gros, întins de la tuberculul pubian la eminenţa iliopubiană

ARCUL ILIOPECTINEU
o este porţuinea din fascia mş iliopsoas, care coboară oblic de la lig inghinal la eminenţa iliopubiană

DRENAJUL LIMFATIC
Oblic extern: - partea posterioară: gg lombari şi gg intercostali
- partea anterioară: - zona supraombilicală: gg diafragmatici anteriori şi gg parasternali
- zona infraombilicală: gg epigastrici, gg circumflexi iliaci, gg iliaci externi şi gg inghinali superficiali
Oblic intern: - partea supraombilicală: gg parasternali şi gg diafragmatici anteriori
- partea infraombilicală: gg epigastrici şi gg circumflexi iliaci
Transvers: - gg epigastrici superiori şi inferiori, gg sternali, gg iliaci, gg intercostali, gg lombari
Drept abdominal: - partea supraombilicală: gg sternali
- partea infraombilicală: gg epigastrici şi gg iliaci
Piramidal: gg epigastrici şi gg iliaci
Iliopsoas: gg lombari şi gg iliaci
Pătratul lombar: gg lombari

LIGAMENTUL INGHINAL
 origine: din aponevroza mş oblic extern
 între SIAS şi tuberculul pubic
 corespunde pliului inghinal
 formează peretele inferior al canalului inghinal
 pe el se inseră oblicul intern, transversul abdominal şi fascia transversalis