Thomas Edison – “ doctorii din viitor nu vor mai trata afectiunile omului cu

medicamente, ci le vor preveni cu ajutorul nutritiei.”

“Cel ce ia medicamente dar isi neglijeaza alimentatia, iroseste tot timpul

medicului” – vechi proverb chinezesc

STATISTICI

“În intreaga lumea avem de-a face cu aproximativ 422 milioane de diabetici. În
acest moment, o zecime din bugetul de sănatate se cheltuie în acest scop.
Costurile Acest lucru pune in lumină faptul că diabetul este o problemă majoră a
societății în care trăim.” [1]

“Diabetul este o afecțiune cronică de care suferă peste 11% dintre romani
conform studiului Predator, realizat de catre Societatea Română de Diabet,
Nutriție si Boli Metabolice în parteneriat cu Societatea Română de Nefrologie.

De asemenea, OMS avertizeaza faptul că pâna în anul 2030 numărul persoanelor

cu diabet se va dubla.” [2]

CE ESTE DIABETUL?

“Diabetul este o boală caracterizată prin faptul că organismul nu poate folosi

glucidele din alimentatie in mod corespunzator. Glucoza este sursa principal de
energie a organismului si pentru a putea fi utilizată ea trebuie să pătrundă in
celule cu ajutorul insulinei. In concluzie, afecțiunea apare fie in momentul în care
pancreasul nu produce suficientă insulin, fie atunci când aceasta nu poate fi
folosită corespunzător.”[2]

CARE SUNT CAUZELE?

“Factorii ereditari joacă un rol important în apariția diabetului, însa cauza exactă
care duce la apariția acestei boli nu este încă pe deplin cunoscută. Există însă și
numeroși factori de risc pe care ii poți controla pentru a reduce semnificativ
șansele de apariție a diabetului (greutate ponderala excesiva, fumat, stress,
consum exagerat de alcool).

Intr-un interviu, cardiologul Joel Kahn, afirmă faptul că “diabetul, artrita, boala de
inima, demența, obezitatea si cancerul sunt responsabile pentru aproximativ 70%
din decese iar toate datele demonstrează că toate aceste lucruri pot fi prevenite,
fiind legate de stilul de viata si alimentatie”.

Frecvent, se presupune că diabetul este provocat de lipsa activitații fizice si de

consumul exagerat de dulciuri. Însa, conform părerii numerosilor specialiști, acest
lucru nu este pe deplin confirmat întrucat ei reprezintă doar niste factori
favorizanți, nu unii determinanți.

În momentul în care cercetătorul Neal Barnard a fost întrebat ce rol are zahărul in
provocarea diabetului, acesta a afirmat faptul că diabetul nu este si nu a fost
niciodată cauzat de o alimentative bogată in carbohidrați si nu e cauzat de
mancarea zaharului în sine. Cauza care duce de fapt la apariția acestei boli este
reprezentata de o alimentatie care duce la acumularea unor mari cantitati de
grasime în sânge.

Mușchii din coprul uman acumuleaza mici particule de grăsime care duc la
rezistența la insulină. Asta inseamnă deci că zahărul ce provine in mod natural din
alimentație nu reșueste să ajungă la celule asa cum ar trebui. Astfel, el se
acumulează în sânge, si așa putem vorbi despre diabet.

De asemenea, un alt medic chirurg, specializat pe probleme legate de obezitate,

Dr. Garth David reconfirmă în urma unui studiu realizat pe 500.000 de persoane
faptul că nu carbohidrații sunt cauza diabetului. S-a constatat faptul ca aportul
carbohidratilor in alimentatie a fost invers corelat cu diabetul, ba mai mult,
consumul acestora intr-o cantitate corespunzătoare ar putea duce la prevenirea
apariției diabetului.

Multe persoane consideră faptul că amidonul din carbohidrati este cel ce ne

ingrasa de fapt. Ideea este insa demontata de urmatoarele argumente:
- Avem numeroase depozite de glicogen in mușchi si in ficat pentru acesti
carbohidrați
- Când îi consumăm, fie ii depozităm, fie ii ardem
- Dacă manânci grasime însă, aceasta se adauga deja celei existente
- Corpul nu transformă carbohidrații in grăsimi decat in momentul în care se
exagereaza foarte mult cu numărul caloriilor
- Acest lucru duce la obezitate, afecțiune frecvent insoțită de diabet.
- Nici consumul de zahar nu este recomandat, însă acesta nu produce o
reacție inflamatorie imediată, nu se formeaza plăci de aterom ci el se
depozitează sub forma de glicogen sau se arde transformandu-se in
calorii.”[1]

DE CÂTE TIPURI ESTE DIABETUL?

Tipul 1 (Diabet juvenil, Diabet insulino-dependent)
Se intâlnește frecvent la persoanele tinere si reprezintă 10% din
persoanele cu diabet. Organismul nu poate produce insulina si are nevoie
de aport extern

Tipul 2 (Diabet non-insulinodependent)

Este cea mai frecventa formă de diabet si afectează de regula persoanele
de peste 35 de ani. Acesta tinde sa se dezvolte relativ lent comparativ cu
tipul 1 in care evolutia lui este una brusca.

Diabetul gestational (Diabetul de sarcina)

Este o conditie temporara si apare la aproximativ 2-10% dintre femeile
insarcinate, ca rezultat la modificarilor hormonale ce pot duce la cresterea
rezistentei organismului la insulina.

NUTRIȚIE
Carbohidratii
“Cand ii consumam in cantitati corespunzatoare, acestia ajuta la
mentinerea unui aport normal de glucoza in sange. In cazul in care aportul
 lor este fie excesiv, fie prea scazut organismul sufera anumite traume ce nu
pot fi suportate fara un aport extern de insulina. Scopul este de a consuma
de fapt carbohidrații bogați in fibre, vitamine, minerale si nu pe cei ce
contin grasimi, zahar, sodiu etc.

Se recomandă în special consumul legumelor proaspete (in special cele

verzi), neprocesate, fructe (mere, capsuni), cereale integrale și evitarea
celor nocive precum băuturile acidulate, mancarea procesata, dulciurile
bogate in grasimi etc.” [1]

Bibliografie:

[1]American Diabetes Association (diabetes.org/research)

[2]World Heath Organization (wh.int)