Circuite electrice de c.a.

monofazate ELECTROTEHNICĂ II

9.5. Reprezentarea simbolică a mărimilor sinusoidale

Pentru simplificarea rezolvării sistemelor de ecuaţii integro-difererenţiale care intervin, se

adoptă metode de reprezentare simbolică a mărimilor sinusoidale. Astfel, fiecărei mărimi
sinusoidale i se ataşează biunivoc, un simbol denumit imaginea mărimii sinusoidale
respective.
În loc de a opera cu mărimi sinusoidale, în ecuaţii vor intervenii simboluri, care au rolul
de a ajuta – în sensul simplificării rezolvării ecuaţiilor circuitelor electrice.
Mărimile sinusoidale se pot reprezenta în diferite moduri.

1. În cadrul reprezentării geometrice, unei mărimi sinusoidale de forma

i = I m sin (ωt − ϕ ) i se asociază un vector, numit fazor (OA= I m ) care se roteşte în jurul originii O
a axelor de coordonate, în sens trigonometric, cu o viteză unghiulară constantă ω . Unghiul pe
care acest fazor îl face cu axa Ox (considerată axă de referinţă) este egal cu faza (ω t − ϕ ) a
mărimii sinusoidale, iar protecţia fazorului pe o axă perpendiculară pe axa de referinţă (Oy ) este
egală cu valoarea momentană a mărimii i (fig.9.3., a).

y y ω
ω
i = I m sin (ωt − ϕ ) ωI m
Im
A A
Im π
ωt − ϕ 2 ωt − ϕ
0 x 0 x
Im
ω

a. b.

Fig.9.10.Reprezentarea geometrică a mărimilor sinusoidale

Deci, mărimii sinusoidale i = I m sin (ωt − ϕ ) i se ataşează în planul xoy un vector rotitor
(fazor) OA cu proprietatea că proiecţia sa pe axa oy este egală în orice moment cu valoarea
instantanee a curentului.Astfel, există corespondenţa biunivocă:

i = I m sin (ωt − ϕ ) OA ( OA, ωt − ϕ )

Fazorii derivatei şi integralei aceleaşi mărimi sinusoidale, reprezentaţi în figura 9.3., b,

se obţine astfel:
di  π
= ω I m cos (ωt − ϕ ) = ω I m sin  ωt − ϕ +  (9.35)
dt  2
I I  π
∫ i d t = ωm cos (ωt − ϕ )= ωm sin  ωt − ϕ − 2 
Aşadar, derivata şi integrala unei mărimi sinusoidale sunt defazate înainte,
respectiv în urmă cu π / 2 faţă de mărimea considerată.
Întrucât poziţia relativă a fazorilor corespunzători unor mărimi sinusoidale de aceeaşi
frecvenţă este fixă, reprezentarea geometrică se poate simplifica considerând fazorii imobili
Circuite electrice de c.a. monofazate ELECTROTEHNICĂ II

(reprezentare polară, fig.9.10.). Fără a mai trasa axele de coordonate, pentru construirea
diagramei fazoriale se alege un fazor de referinţă (faza iniţială nulă) faţă de care se stabilesc, cu
ajutorul defazajelor, orientările celorlalţi fazori.
Deoarece raportul dintre amplitudine şi valoarea efectivă este constant, egal cu 2 ,
diagrama fazorială a valorilor efective ( I ef ) poate înlocui diagrama fazorială a
amplitudinilor ( I m ).
Metoda de reprezentare geometrică a mărimilor sinusoidale are avantajul de a fi intuitivă
şi este utilă în rezolvarea circuitelor cu structură simplă.

2. Reprezentarea în complex. Fiecărei mărimi sinusoidale i se asociază o mărime

complexă, având modulul şi argumentul egale cu amplitudinea, respectiv faza mărimii
sinusoidale (fig.9.5., a):

u =U m sin (ωt + α )→ u = U m e j (ωt +α ) (9.36.)

unde e este baza logaritmilor naturali, iar j = − 1 reprezintă unitatea imaginară. Aplicând
formula lui Euler mărimii complexe asociate, numită şi imagine complexă, se obţine:

u =U m cos (ωt + α ) + j U m sin (ωt + α )

din care rezultă că partea imaginară este egală cu valoarea momentană a mărimii sinusoidale

u =U m sin (ωt + α ) = ℑm {u} (9.37.)

În calcule este uzuală o reprezentare în complex simplificată la care modulul şi

argumentul mărimii complexe sunt valoarea efectivă, respectiv faza iniţială a mărimii sinusoidale
(fig.9.11., b):
u =U m sin (ωt + α )→U = U e j α (9.38.)

Pentru trecerea inversă, de la mărimea complexă la cea sinusoidală în timp, se ţine seama
de simplificările introduse, adică:

u =U m sin (ωt + α ) = ℑm { 2 U e }= ℑm { 2 Ue ( )}
jω t j ωt + α
(9.39.)

Derivata şi integrala mărimii complexe sunt:

du
= j ω U m e j (ωt +α ) = j ω u ; (9.40.)
dt

1 1
∫ u dt = j ω U e j (ωt +ω ) = u.
jω
m

Deci, folosind reprezentarea în complex, derivata unei mărimi sinusoidale se exprimă

prin înmulţirea cu jω a imaginii complexe a mărimii sinusoidale iar integrala prin
împărţirea cu jω a imaginii complexe a mărimii sinusoidale.
Poziţiile acestora în planul complex sunt reprezentate în figura 9.11.
Circuite electrice de c.a. monofazate ELECTROTEHNICĂ II

Axa imaginară j ω Axa imaginară j

jω u jωU

u
π π U
2
2 ωt + α 1 α 1
0 Axa reală 0 Axa reală
1 1
u U
jω jω

Fig.9.11.Derivata şi integrala unei mărimi complexe

Caracterizarea în complex a circuitelor

Expresiile în complex simplificat ale tensiunii la borne şi curentului în cazul circuitului

RLC serie (rel.9.10.) şi (rel.9.13.) sunt:

1   1 
U b = R I + jω L I + I =  R + j  ωL −  I (9.41.)
jω C   ωC 

din care se poate deduce imaginea complexă a curentului şi apoi valoarea instantanee a acestuia:

U U
I= = (9.42.)
 1  R + j( X L − X C )
R + j  ωL − 
 ωC 

Raportul dintre expresiile în complex ale tensiunii la borne şi curentului se numeşte

impedanţă complexă.
U U U
Z = b = −bjϕ = b e j ϕ = Z e j ϕ (9.43)
I Ie I
Modulul impedanţei complexe Z este egal cu impedanţa Z a circuitului şi argumentul ei
este defazajul ϕ :

Z = Ze jϕ = Z (cos ϕ + j sin ϕ ) = R + j X (9.44)

Admitanţa complexă este:

1
Y= = Y e− j ϕ (9.45)
Z
sau
Y = Y cos ϕ − j Y sin ϕ (9.46)
respectiv,
Y =G − j B (9.47)
Circuite electrice de c.a. monofazate ELECTROTEHNICĂ II

Impedanţa Z şi admitanţa Y pot fi reprezentate în planul complex (fig.9.12.a şi b), dar

ele nu trebuie confundate cu imaginile complexe ale unor mărimi sinusoidale. De asemenea, pe
baza ecuaţiei (9.41.) construieşte în planul complex o diagramă a tensiunilor (fig.9.12.,c),
similară cu diagrama fazorială.

j j
jX G
Z −ϕ 1
− jB
ϕ Y
R 1

j
1
I
jωC
jω L I
Ub = ZI
ϕ
R 1

Fig.9.12.Diagrama fazorială a circuitului RLC serie

Analiza circuitelor de curent alternativ folosind metoda reprezentării în complex

Analogia formală între ecuaţiile circuitelor de curent continuu şi ecuaţiile scrise pe baza
reprezentării în complex permite extinderea teoremelor, respectiv metodelor de calcul ale
circuitelor de curent continuu şi pentru circuitele în regim sinusoidal.
Mărimile corespondente sunt:

I ↔ I ; U ↔U ; R ↔ Z (9.48.)

Folosind reprezentarea în complex, calculul circuitelor în regim permanent

sinusoidal necesită parcurgerea următoarelor etape:
- se scriu ecuaţiile integro diferenţiale ale circuitelor în valori instantanee.
- se determină imaginile complexe ale curenţilor surselor de curent şi tensiunilor
electromotoare ale surselor de tensiune, precum şi impedanţele complexe ale
circuitului. Derivarea se înlocuieşte cu înmulţirea cu jω iar integrarea cu prin
împărţirea cu jω a imaginilor în complex ale mărimilor.
- se scriu ecuaţiile corespunzătoare metodei de rezolvare, în formă complexă;
- se rezolvă sistemul de ecuaţii obţinându-se imaginile complexe ale necunoscutelor
(curenţi, tensiuni);
- se determină valorile instantanee corespunzătoare mărimilor complexe calculate la
punctul precedent.