Prof.inv.

presc: ADAM OANA

Scoala Gimnazial ”Ion Creanga”-Gradinita cu P.P. ”Lizuca” Bacau

Studiu de caz
Să fii cel mai bun?
Copil: 5-6 ani
I. Date socio-demografice (date factuale)
Numele si prenumele : B. A.
Varsta : 6 ani si 2 luni
Studii : preşcolar
Domiciliul : Bacău
Date despre familie
Mama : - studii superioare
- ocupaţii corespunzatoare studiilor
- stare de sanatate buna
Tata : - studii superioare
- ocupaţie corespunzatoare studiilor
- stare de sănătate bună

II. Diagnostic
- nu vine cu diagnostic medical / psihiatric
- pentru evaluarea stării de bine a copilei sunt utilizate:
o PED-a, Testul “Familia”, testul Goudenough, Fabulele Duss, Scala Spance
(varianta pentru copii)
o Interviul structurat, genograma si chestionarul – pentru familie
În urma analizei rezultatelor coroborate se constata:
- prezintă risc pentru dezvoltarea unei tulburări de anxietate;

III. Lista de probleme

Din prezentarea problemelor de către mama şi rezultatele testelor menţionate,
reies urmatoarele:
- nivel foarte slab de dezvoltare al competenţelor emoţionale în raport cu grupul de
vârstă din care face parte;
Prof.inv.presc: ADAM OANA
Scoala Gimnazial ”Ion Creanga”-Gradinita cu P.P. ”Lizuca” Bacau
- nivel mediu de dezvoltare al competenţelor sociale în raport cu grupul de vârstă
din care face parte;
- nivel foarte bun de dezvoltare al prerechizitelor şcolarizării, competenţelor
motrice, competenţelor cognitive şi de autonomie personala în raport cu grupul de
vârstă din care face parte.
- proiectie personală corespunzătoare unei imagini de sine dominant orientată
matern, cu recunoaşterea şi acceptarea rolului şi locului ca membru al familiei;
prezintă nevoi de protecţie şi sprijin emoţional;
- atitudine parentală hiperprotectivă, cerinţe de nivel ridicat comparativ cu
potenţialul copilului şi specificul vârstei şcolare.

IV. Date personale semnificative privind istoria personala

a. Anamneza
Rangul copilului : copil unic
Aspecte privind sanatatea : copil născut la termen, normal, cu evoluţie
normală, hrănit natural, fără probleme privind etapa diversificării alimentaţiei, cu evoluţie
bună privind starea de sanatate. Nu sunt înregistrate probleme privind evoluţia dezvoltării
psihosomatice care să necesite îngrijiri medicale.
- aspect fizic firav (subponderală)

b. Prezentarea cazului
La solicitările exagerate ale mamei, educatoarea solicită sprijin pentru a-si lamuri
cauzele care determina dificultăţile de comunicare pe care le întâmpină copila în
obţinerea de rezultate care să-i dezvolte o stare confortabilă cu sine. Doamna C. – mama
fetiţei, prezinta îngrijorarea ei cu privire la adaptarea acesteia la mediul şcolar. O
nelinistesc problemele legate de refuzul activitatilor în grupul de covârstnici (la
gradinita), de modul cum reacţionează şi faptul că în timp creşte frecvenţa acestor reacţii:
- A. manifestă comportament de refuz privind participarea la activităţile de grup în
gradiniţă, atunci când consideră că nu face faţă cerinţelor;
Prof.inv.presc: ADAM OANA
Scoala Gimnazial ”Ion Creanga”-Gradinita cu P.P. ”Lizuca” Bacau
- Sarcini de joc prin care A. se responsabilizează generează comportamente motrice
care parazitează acurateţea etapelor de lucru, fetiţa depunând eforturi mari pentru
a se concentra;
- Acelaşi refuz şi plâns facil sunt manifestate şi în activităţile asupra cărora i se
atrage atenţia referitor la calitatea rezultatelor pe care le obţine;
- Când se supără plânge, se retrage şi comunică verbal foarte puţin.
- Mănâncă foarte puţin şi chiar refuza mâncarea. Sunt zile în care, dacă nu e
chemată la masa, nu solicită hrana.
La grădinită, educatoarea nu a constatat A. să fi avut probleme cu vreun copil din
grupă. Acasă, se joacă cu fetiţele pe care le cunoaşte de mult timp, fie in curtea casei
părinteşti, fie in camera ei – daca este timp urât.
De copilă se ocupă parinţii. Au foarte puţine momente cand pot fi impreună în
timpul zilei, munca părinţilor fiind solicitantă din acest punct de vedere. Fetiţa petrece
mult timp singură respectând cerinţele sau regulile părinţilor, reguli care nu sunt
negociate.

V. Obietivele terapiei:
a. Asteptari ale educatoarei şi consilierului
- diminuarea şi chiar reducerea manifestărilor comportamentale care sunt
reclamate de educatoare;
- pozitivarea stării emoţionale a fetiţei şi a relaţiilor cu covârstnicii;
- conştientizarea de către părinţi privind nevoile reale ale fetiţei.
b. Obietivele propuse conform analizei rezultatelor evaluarii initiale
- reducerea anxietăţii.
- asumarea rolului social conform vârstei şi tipului de activităţi specifice nevoilor
proprii de dezvoltare socio-emoţională.

VI. Conceptualizarea cazului

Analizat cazul din perspectiva teoriilor sistemică si transgeneratională a cuplului
si familiei, A. este copil unic al familiei B, copil dorit şi iubit, născut normal şi cu o
evoluţie normală, în prezent având vârsta de 6 ani si 2 luni. Părinţii provin din familii
Prof.inv.presc: ADAM OANA
Scoala Gimnazial ”Ion Creanga”-Gradinita cu P.P. ”Lizuca” Bacau
organizate tradiţional, dar fiecare avînd o cultură specifică. Familia de bază a fetiţei este
o familie modernă în care parinţii se concentrează pe apărarea unui mod de viaţă
personal, sunt concentraţi pe creşterea veniturilor şi implicit crearea unui confort ridicat
bazat pe resurse financiare proprii. Ambii parinţi preţuiesc realizarea şi dezvoltarea
personală în plan profesional, fiecare în felul lui şi raportat la modelul specific familiilor
din care provin. Atitudinile de autoperfecţionare ale părinţilor se regăsesc în cerinţele
exagerate pentru copil De aici si conflictul trait de copil si dorinta ei de a obţine mereu
rezultate foarte bune care să-i mulţumească pe părinţi. “Cine sunt eu?” şi “Cine mă
apreciază şi pe mine?” – sunt intrebari nepuse dar ca raspuns A. oferă manifestari care
să atragă atenţia adulţilor.
Din interviul structurat şi cu ajutorul genogramei se constată următoarele:
- familiile de bază ale parinţilor sunt familii tradiţionale, structurate pe reguli şi
principii clare, cu roluri clar definite pentru membri;
- familiile bunicilor nu se implică în a-i sprijini pe tineri în activităţi privind grijile
casnice şi supravegherea fetitei pe perioada zilei cand parintii sunt plecati la
serviciu. Crescuţi cu reguli stricte si aproape de tip cazon, consideră că fetiţa
poate să respecte un program şi să obţină rezultate la superlativ în egală măsură cu
cei mai talentaţi copii.
- ambii parinţi au studii superioare şi ocupaţii corespunzatoare studiilor;
- bunicii materni şi paterni sunt persoane cu studii superioare, în prezent pensionari.
Din analiza rezultatelor aplicării Fabulelor Duss şi testului “Familia” notăm
elemente care configurează un conflict intern in ce priveste relatia cu parinţii, ei fiind
persoane semnificative pentru A., şi nevoia de sprijin emoţional. Refuzul activităţilor
desfăşurate în grupul de covârstnici este motivat de un pattern comportamental transmis
transgenerational care se concretizează în selectivitatea relaţiilor si a mediului.
Din perspectiva teoriei ataşamentului, lipsa părinţilor motivată de serviciu, o
resimte ca pe o îndepartare, în prezent aproprierea de mama fiind foarte importantă
pentru dezvoltarea ulterioara a fetiţei. Nevoia de a petrece timp cu părinţii motiveaza şi
refuzul sau selectivitatea mâncării, tristeţea şi refuzul de a se implica în activităţi diverse
şi cu responsabilităţi adecvate jocului.
Prof.inv.presc: ADAM OANA
Scoala Gimnazial ”Ion Creanga”-Gradinita cu P.P. ”Lizuca” Bacau
VII. Metode si tehnici utilizate
- consiliere a familiei: interviul motivaţional, metafora, exerciţiul de verificare a
rolurilor în cuplu, sugestii indirecte, paradoxul, jocul de rol
- consiliere individuala:
o în cazul fetiţei: desenul (proiecţia), metafora, sugestii directe, jocul de rol

VIII. Prezentarea rezumativa a evolutiei cazului pe durata terapiei

După întalnirile dintre educatoare, consilier şi părinţi pentru stabilirea obiectivelor
şi prevederilor contractului terapeutic, atât fetiţa cât şi părinţii au manifestat încredere şi
comportament de calaborare în activităţile propuse în consiliere. Copilul a fost introdus în
grupul de sprijin organizat de consilierul grădiniţei şi concomitent educatoarea grupei de
copii s-a concentrat pe particularizarea sarcinilor de joc şi învăţare socială prin mijlocirea
grupului şcolar. Consilierea părinţilor s-a desfăşurat în întâlniri bilunare ale acestora cu
profesorul consilier şi în şedinţe şi întâlniri de lucru cu tematică educaţională specifică
particularităţilor conţinuturilor de învăţare impuse de curricula preşcolară.
Au fost necesare şi întâlniri separate în cazul parinţilor, în cazul fiecăruia
desfăşurându-se câte două întâlniri. Dintre metaforele utilizate care au dat rezultat,
metafora cordonului ombilical a fost cea care a atras atentia mamei. Reacţia a fost
fiziologică şi atitudinală. A solicitat întalnire individuală cu care ocazie aduce completări
în ce priveşte informaţii referitoare la temerile personale.
In cazul fetiţei a fost folosit desenul serial. La sfarşitul întâlnirilor la prezenta
proiecţia şi finalizăm prin a construi sau a prezenta o metaforă prin care valorizam
rezultatul sau întăream un comportament.
Exerciţiile de relaxare au fost recomandate şi ca teme de casă, dupa ce sunt
desfăşurate sub îndrumarea consilierului. Tehnicile menţionate mai sus sunt combinate cu
tehnici cognitiv-comportamentale. Sunt întocmite: lista aşteptărilor şi împartăşirea lor,
clarificarea neliniştilor şi recadrarea acestora, lista priorităţilor pentru stabilirea
obiectivelor.
Alte teme de casa: „Ora de familie”, „Jurnalul familiei”, „Dans in doi”, „Asta
seară cinăm în familie” etc., teme pentru care, în unele cazuri am folosit prescripţiile
Prof.inv.presc: ADAM OANA
Scoala Gimnazial ”Ion Creanga”-Gradinita cu P.P. ”Lizuca” Bacau
paradoxale deoarece constatam amanari, refuzuri, motive diverse de a ocoli în special
consemnarea în jurnal a stărilor traite, gândurilor, ideilor.

IX. Folow-up
- Familia şi-a planificat şi petrecut concediul de odihnă timp de două săptămâni,
petrec timp împreuna zilnic.
- În prezent, au dispărut comportamentele manifestate de fetiţă, a crescut numărul
de prieteni, este veselă şi se pregăteşte pentru scoală.