ba ANDY WiCNAB DCM MM ABC-ul PeIMOPA! Usui Idei si sfaturi pentru 0 viata mai buna chtptimismul extrem este o marca Cl SiiiteltNveeweM silo) y-1 eI Mu syC=U) in stare sa intoarca pana si cea mai Cor] Ore Ree MOUT CM AM Nerf (OLAV IAT ec curiozitate, Dutton incepe un periplu amplu si epuizant intre cele mai cunoscute laboratoare Psihologice, inchisori de maxima securitate, tribunale si birourile luxoase ale diferitelor categoril de lideri. El incearca, pe diferite cai, Beye L UY Laer MTU Ln cre eco Olmor- Lu era eI} si-au facut din crima un mod de viata, de la cei mai duri soldati din teatrele de lupta din UE Ves PANe ISIN Ae Mee Ream Lem cut ot] criminali din cel mai bine pazit spital de MEL MeaMcrey-11M ola Clie MMU guar} UVTthaTe (eLemtNe[-le-yey-- Mes aTe) oe Ae ean) My aceste categorii, si multe altele — chirurgi, DEVE lel AMY 0), CLM ee cole cy anvergura, politicieni, preoti carismatici — este Ce eMele-Ce RMA Me Cc cxst-A) PTT lerclerel1) colectie PSIHOPATUL PyDESPRE AUTORI I, Kevin Dutton este cercetiitor in psihologie la Departa- mentul de Psihologie Experimental al. Universititii Oxford. \] este membru asociat al Societitii Regale de Medicina si al Socletitii de Studiu Stiintific al Psihopatiei si autorul renu- tuilelor c&rti Flipnosis: The Art of Split-Second Persuasion gi “Intelopciunea psihopatilor. Din experienta de viatd a sfintilor apionilor si criminalilor in serie”(Editura Globo), precum si al “Abe-ul psihopatului de succes”(Editura Globo). Locuieste in inyitinea Cotswolds. kevindutton.co.uk thegoodpsychopath.com @protkevindutton Vin ziua tn care a fost gisit intr-o punga pe treptele spitalului Guy din Londra, Andy McNab a avut parte de o viat extra- ondinard. Ca adolescent delincvent, Andy McNab s-a razvratit im- potriva societatii. Ca tanar soldat, a luptat impotriva IRA pe ulttzile si in campurile de la South Armagh. Ca membru ul SAS 22, a fost implicat timp de nou& ani in misiuni sub ucoperite, desfigurate pe cinci continente. In timpul Razbo- inlui din Golf, a condus Bravo Two Zero, o patruld care, dupa spusele ofiterului comandant, ,,va rmane vegnic in istoria wyimentului”. Rasplitit cu Distinguished Conduct Medal gi Military Medal tn timpul carierei sale militare, cand a pa- nisit SAS, Andy McNab era cel mai inalt decorat soldat din Arata Britanica.De atunci, Andy McNab a ajuns unul dintre cei mai bine vanduti autori din lume, punand la dispozitia cititorilor ex- perientele si cunostintele sale din interiorul sistemului. Pe lang cele trei bestselleruri nonfictionale, dintre care Bravo Two Zero, cea mai bine vanduts istorie militard britanicd, gi "Abc-ul psihopatului de succes”, este gi autorul celebrelor seri de thrillere Nick Stone si Tom Buckingham. A scris de aseme- nea gi cAteva carti pentru copii. Pe laéngi munca de scriitor McNab tine conferinje pe teme militare la agentiile de securitate si informatii atat din SUA cAt si din Marea Britanie, este consultant in industria hollywoodiana de film, oferind sfaturi despre munca sub aco- petire gi ajuténdu-i pe actorii civili s4 intre in pielea unor personaje militare, continudnd totodat& s4 contribuie semnifi- cativ la strangerea de fonduri pentru organizatii caritabile, atat literare, ct si din domeniul militar andymcnah.co.ukABC. ul PSIHOPATULUt Wel! satur petra viata mai bundDR KEVIN DUTTON ANDY McNAB DCM MM ABC-ul PSIHOPATUAUI en llustratii de Rob Murray EOITURAThe original title of this book is: Sorted!: The Good Psychopath’s Guide to Bossing Your Life. How to win your everyday battles by Kevin Dutton and Andy McNab Copyright © Andy McNab and Kevin Dutton 2015 Copyright © Editura Globo, 2018, pentru editia in limba romana Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei DUTTON, KEVIN ABC-ul psihopatului: idei si sfaturi pentru o viaté mai buna / dr. Kevin Dutton, Andy McNab. - Bucuresti: Globo, 2018 ISBN 978-606-94563-0-9 |. McNab, Andy 159.9 Traducator: Razvan Lerescu Redactor: Diana Morarasu Tehnoredactor: Puiu Enache Comenzi : telefon: 0726 22.89.11 www.edituraglobo.ro comenzi@edituraglobo.roCUPRINS Introducere Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Personalitatea Bronzata 9 Cum sa obtii un bun echilibru intre munca si viata personala 29 Cum s& muncesti mai inteligent, nu mai mult 69 Cum sa ai o mai mare inteligenta sociala 135‘SOR _INTRODUCERE P ERSONALITATEA BRONZATANalutare, oameni buni ! Suntem Kevin Dutton si Andy McNab — cel mai bizar parteneriat creativ de cand Eminem gi Elton John au aparut Inpreund pe scena la Premiile Grammy. Dac& acum auziti prima dat& de noi, am face bine s& Ne prezentim. Unul dintre noi este psiholog la Universita- lea Oxford. Celalalt are o experienti de noua ani in SAS! si ucum este unul din cei mai de succes antreprenori din Marea Britanie. Dacd inca nu stiti care e care, vi vom ldsa pe voi 84 va dati seama. E suficient si adaug cd n-ati vrea sa fiti in spatele lui McNab la rand la Costa Coffee cand se termina monedele aurii de ciocolatd care-i plac atét de mult, iar ulti- ma dat& cand Dutton a schimbat un incdredtor a fost cand a renuntat la abonamentul la revista History Today gi a trecut la Architectural Digest. A, si pe deasupra McNab e gi psihopat. Desigur, daca afi auzit de noi, e probabil din cauza cartii pe care am scris-o anul trecut intitulatd "Abc-ul psihopatului de succes”. Daca, de regula, cartile de dezvoltare personala pot fi considerate ca nigte cheite slefuite ale adevarurilor tran- scendentale, care intorc mecanisme psihologice strivechi, atunci cartea noastri ar fi echivalentul psihologic al unei bombe cu cuie. Fidel abordarii trupelor speciale, cartea a explodat pe piata de self-help gi, prin ruinele fumeginde ale aprecierii ' Special Air Services - unitate de elit’ a Fortelor Aeriene britanice. (n. trad.) : 2 Joc de cuvinte intraductibil, in original engl. magazine - revist4, dar gi incdrcdtor de arm de foc.(n. trad.) 11ABC-UL PSIHOPATULUI. IDEI $1 SFATURI PENTRU O VIA MAI BUNK publicului, s-a c&farat in varful topului bestseller-urilor din Marea Britanie in costum ignifug si masc& de fum. Nu are rost si mai spunem ci, atunci cand vorbim despre »apreciere”, folosim nofiunea in strict’ conformitate cu tra- ditiile scolii postmodeme, neo-structuraliste, simbolice, inter actioniste de analiz4 semiotic’... notiunea cea mai apropiat& fiind de fapt, in limbajul de zi cu zi, ,,ne-aprecierea”: Aveam la un moment dat mai multi troli pe contul nos- tru de Twitter decat o conferinti Dungeons and Dragons in Tromso; erau atét de multi dementi care-gi ficeau de cap pe site-ul nostru incat ne-au sunat cei de la Kipling si ne-ntrebe dac& vrem s4-i vindem.? »Care cinci pe zi” a glumit Andy. ,,Avem vreo cinci sute pe zi”.* Glumim, desigur Micile probleme pe care le-am intam- pinat la Registrul Comertului atunci cAnd am incercat sd fn- fiinfim compania The Good Psychopath Ltd, pe motiv cd numele este jignitor, sau faptul c&4 un cleric cu vechime a con- siderat necesar si ne spund c4 avem la fel de mult bun gust ca o gama de mancare gata preparatd lansatd de Jeffrey Dahmer’, sunt doar maruntiguri. Am raspuns prin e-mail venerabilului cleric aritandu-i respectuos c& nici Iisus insusi nu avea sco- turi de neglijat la capitolul psihopatie, cat despre tovaragul lui dezaxat, SE Pavel, ce-am mai putea spune, pe langa el Ronnie Kray® pare Peppa Pig.” > Kipling - marci de moda belgiana ale c&rei produse contin un fer moar distinctiv in forma de maimutd.(n. trad.) * Joc de cuvinte intraductibil bazat pe intersectia semantic’ intre in- demmurle nutritionale de a consuma cincl fructe pe zi, respectiv cuvantul fruitcake (engl. netot, nataflet).(n. trad.) 5 Canibal renumit din Statele Unite, a comis acte de necrofilie gi canibalism asupra victimelor sale.(n. trad.) ® Gangster faimos din Marea Britanie. (n. trad.) 7 Personaj de desene animate pentru copii din Marea ‘Britanie(n. trad.) 12PERSONALITATEA BRONZATA Oricat de ciudat ar prea, mesajul a functionat, dat find c& monseniorul malefic nu ne-a mai rispuns. Dupé raidul la drumul mare asupra atent selectionatelor tafturi ale zonei de popularizare a stiintei, "Abc-ul psihopatu- lui de succes” a continuat s4 injure si s4 scuipe pe la colturi- le luminate de Kindle-uri ale bunului gust erudit, terminand anul 2014 in varful listei de bestselleruri a ziarului Sunday Times, sectiunea cArti de idei. Desigur c4 a ajutat gi faptul c& trei dintre cele mai mari lanturi de supermarketuri din Ma- tea Britanie au distribuit cartea — Asda, Tesco si Sainsbury's — gi aga am ajuns pe lista de cumpir&turi a multor oameni. Si lantul Waitrose a fost, se pare, interesat dar intelegerea nu a fost parafat. Am intrerupt negocierile cand au refuzat sa promoveze cartea printro promotie de cumperi doud primesti trei, cu o canistri de 50 de litri de kerosen gi o lad& de vin Chateau Margaux 1966. (Pentru baietelul de 9 ani din raionul de bauturi: Puietene, nlego” nu are un ,,t” mut, ca Merlot). Pentru cei care n-ati citit cartea — gi chiar ar trebui s-o cititi — "Abe-ul psihopatului de succes” subliniaz& cele sapte insusiri are personalitatii psihopate care: dezlintuite in CONTEXTELE potrivite © aplicate in COMBINATIILE potrivite gi reglate la NIVELURILE potrivite... ..te pot face s ai mai mult succes. Am denumit aceste insusiri cele SAPTE CASTIGURI MORTALE Si pe buna dreptate: e Sunt SAPTE ¢ Sunt MORTALE si ¢ Te ajuta si CASTIGI. _— 13PERSONALITATEA BRONZATA CELE $APTE CASTIGURI MORTALE 1. PUR $I SIMPLU ACTIONEAZA DIN TREI... SETUL DE APTITUDINI AL PSIHOPATULUI 1. Condu Nu pierde vremea gandind prea mult. Apuc’-te de treaba si rezolv-o far prea mult deranj sau 2. Urmeaza-i pe ceilalti sau 3. Da-te la o parte JIE CE-JI IESE? Cercetrile aratd ci amanarea consumi resurse valoroase ale creierului gi, ca si cum fi-ai lisa farurile aprinse tot timpul la masina, iti descarcd incet, incet bateriile. Asa ci data viitoare cand vrei s{ amAani finalizarea vreunui raport: © =Descétuseazéd psihopatul din tine © — Sporeste-fi motivagia © «Lntéreste-ti determinarea. ... $i intreaba-te: de cAnd trebuie s& simt c& am chef s& fac ceva, pentru ca si si fac treaba respectiva? »sincer s& fiu”, comenteazi Andy, ,,am chef si fac ceva doar cand fac efectiv chestia aia. Decizia de a actiona este intotdeauna rece gi calculat’.”ABC-UL PSIHOPATULUL. IDE! $1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MAI BUNA 2. PRINDE SMECHERIA DIN TREL... SETUL DE APTITUDINI AL PSIHOPATULUI | 1. Actioneaza Fii dedicat 100%. Activeazi-te atunci cand con- sau teaza si joacd la castig. 2. Mori sau 3. Nici nu te mai deranja qe CE-TI IESE? intrun experiment renumit, oamenii de stiinfi au comparat rezultatele obtinute de un grup de psihopati si unul de non- psihopati intr-un joc simplu de invafare de reguli, constatand ca psihopatii fnvati mai greu regulile atunci cand gregelile sunt pedepsite prin gocuri electrice dureroase. Pe de alt parte, cand succesul este recompensat prin perspectiva unui cstig financiar, rolurile se inverseaz&. De data asta psihopatii castig’ detagat. Aceast& capacitate de a se concentra in momente critice este o trdsitura comund a psihopatilos chirugilor de top, a marilor directori gi sportivilor de elit& (ca si enumeram nu- mai cateva profesii). : Vreti s& gtiti care e diferenta intre cei buni gi cei care exceleazi in sport? E simplu. Cei buni igi folosesc 85% din potential, dar cei care exceleazi folosesc 100%. Psihopatii fac parte din grupul care exceleaz&. 16PERSONALITATEA BRONZATA 3. FIL TU iNSUTI DIN TREL... SETUL DE APTITUDINI AL PSIHOPATULUI 1. Ridic’-te tn picioare Crezi in tine si asum&-ti convingerile 2. Capul jos 3. Mergi mai departe JIE CE-TI IESE? Daca ai supune toate deciziile pe care 'le iei intro viaf4 unui juriu, 50% din oameni ar fi de acord cu actiunile tale si 50% nu ar fi, » fine minte, tu ai votul decisiv’, spune Andy. ,,Nu-i poti multumi mereu pe toti. Aga c& de ce ai vota impotriva ta? Nu ma intereseaz4 absolut deloc ce cred ceilalti despre deciziile pe care le iau. in fond, de ce mi-ar psa? Sunt oameni pe lumea asta care cred ca pana si Malala Yousafzai® e o neno- rocita!” ® Laureatt a Premiului Nobel pentru pace in 2014. (n. trad.) 17ABC-UL PSIHOPATULUL. IDEI $1 SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNK 4, IA-TI CENTURA NEAGRA LA PERSUASIUNE DIN TREI... SETUL DE APTITUDINI AL PSIHOPATULUI | | 1. Fé-le usoare Studiazi oamenii, afla ce-i motiveaz’ gi devino as | ‘in arta influentei sociale. 2. Fa-le atragitoare 3. Fa-le personale JIE CE-JI IESE? Unul din cei mai buni escroci din lume mi-a zis la un mo- | ment dat: ,,Pot s-{i citesc mintea ca o hartd de metrou gi s-o amestec ca un pachet de c&rti.” Psihopatii sunt decodificatori de geniu ai codului psiho- | logic deoarece, ca orice animal de prad&, obtin un avantaj categoric din capacitatea lor de a citi mintea prizii. _ Dup& cum imi spunea tata: ,Arta persuasiunii nu inseamné sd-i faci pe oameni sd fac ce nu vor sd faci, ci sd le dai un motiv si facd ceea ce vor si facd.” 18 |PERSONALITATEA BRONZATA 5. INFRUNTA DESCHIS ORICE SITUATIE DIN TREL... SETUL DE APTITUDINI AL PSIHOPATULUI 1. Ridic3-te Nu lua personal respingerea sau esecurile, 2. Mergi mai departe 3. Fii mai bun JIE CE-TI IESE? Concentreaz4-ti atentia asupra lucrurilor la care te pricepi, gi fi-le. Evitii mahmurelile emotionale. $i, dupa cum aratd gi Andy: ,,Chiar si cand sunt personale, lucrurile nu sunt perso- nale! E vorba doar de ...viafd.” Chiar aga. Experimentele aratd cd, in scenarii care simuleaz4 un con- text de afaceri, negociatorii psihopati fac mai multi bani decat ceilalti negociatori deoarece sunt mult mai putin deranjati de posibilitatea de a fi ingelati de un targ incorect... in vreme ce in viata reald a afacerilor, una dintre trasaturile definitorii ale managerilor de top este ci odatd ce au parafat o tranzactie se concentreaza in intregime asupra urmiitoarei, indiferent dacd au cAstigat sau au pierdut un miliard. L-am intrebat la un moment dat pe Andy dac4 vreunul din lucnuile pe care le-a facut in cadrul SAS sau mai tarziu, ca pa- tron, 1-a facut s4-i piardd sommul. A ras: ,,Daca esti genul care se foieste in pat gi-gi face griji toati noaptea” zice, ,, n-o s4 te apropii niciodat4 de vreo sald de consiliu, ce si mai zic de SAS.” Vorba proverbului Zen: ,,Lasd-le si treacd sau lasd-te tarat.”ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! §1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MAI BUNK 6. TRAIESTE-TI CLIPA DIN TREL... SETUL DE APTITUDINI AL PSIHOPATULU! 1. Hu regreta nimic Tnvat’ si te concentrezi asupra prezentului 2. Nu te teme de nimic 3. Fii gata pentru orice JIE CE-TI IESE? »Suntem aici si se intampld acum” zice Andy. ,,Adica, de ce naiba ai vrea sd fii in alt parte?” Chiar la tint’... desi, chiar dacd vi vine s& credeti sau nu, capacitatea de a ,,trai in prezent” este comund gi psihopatilor si calugdrilor budisti de elitd. Dar dacd ,sfintii” o savureaz’, npacatosii” 0 devoreaza. Si sportivii de top au aceasta trasi- turd. Data viitoare cAnd te mai duci la un interviu foarte im- portant, tine minte urmatorul citat al marelui atlet Michael Johnson: ,,Presiunea nu e nimic altceva decat umbra unei mari oportunitati.” ! |PERSONALITATEA BRONZATA 7, DECUPLEAZA-T! COMPORTAMENTUL DE EMOTII DIN TREI... SETUL DE APTITUDINI AL PSIHOPATULUI 1, Robinetul FIERBINTE C4nd vine vorba despre rezolvarea problemelor, i sentimentele sunt pasagerii avionului. Merit si 2, Robinetul RECE le dai ceva de ronfait din c&nd tn cAnd, dar n-au 4. Robinetul DUBLU* ce cduta in carling’. JIE CE-TI IESE? ; Ce s& vezi? Studiile araté ci a-ti imagina c& dai un telefon dificil este mult mai daunator nervilor dect actiunea propriu- zis de a pune mAna pe telefon gi a suna. Agadar, ori de cate ori te streseaz& vreo sarcind dificila, intreabi-te urmAtoarele: © Ce-as face dacd ma mas simei asa? © = Ce-as face dock n-as da doi bani pe ce cred ceilalti? © Ce-as face daca pur si simplu n-ar aa nicio importanta? Sau incearcd asta: ,,Data viitoare cand mai ai vreo pro- blema”, recomanda Andy, ,,imagineaza-ti cd-i dai sfaturi unui 9 Joc de cuvinte intraductibil, bazat pe polisemantismul cuvantului tap (engl.) robinet, dar si atingere. (n. trad.) Double tap este o tehnicd de tragere care trebuie folosit’ cu calm, sAnge rece gi controlat, In care triga- ciul este apasat de dou’ ori in succesiune rapid’, prin aceeagi catare. SAS foloseste tehnica fn cazul luarii de ostatici. Imi pare ru, oameni buni, dar gloantele de mitralier& care ricogeaz4 din tavan gi pereti sunt doar in filmele cu Stallone si Bruce Willis. alABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATUR! PENTRU O VIATA MAI BUNA prieten cum sd actioneze... apoi urmeaza chiar tu sfaturile respective. Fa un pas inapoi, inspira adanc $i ...plonjeaza!” Da, pe de-o parte, acestea sunt tnsusirile pe care le intal- nim la criminali fn serie sau afaceristi agresivi precum Hanni- bal Lecter sau Jordan Belfort.” Pe de alti parte, e cel putin la fel de probabil s& le ga- sim fn linistea metalic’, chirurgicald a unei sali de operatii, precum si intro sald de consiliu din varful unui zgarie nori a vreunui fumiitor de trabuc fara scrupule. Cheia puzzle-ului este si ne reprezentim cele Sapte Castiguri Capitale ca pe nigte butoane ale unui panou de mixaj psihologic pe care le putem muta intro directie sau alta, in functie de imprejurari. Daci le dim pe toate la maximum in acelasi timp, ce se poate intampla? O si te trezesti fntr-o celula intr-un peniten- ciar de maximé siguranta. O s& devii ceea ce am denumit un psihopat rdu. Adica cineva care: © Li vaneaza pe ceilalfi © = E interesat doar de sine © Na are simtul vinovatici, rusine Sau remuscari. Cu alte cuvinte, cineva pentru care psihopatia reprezintd un blestem. Daca reugesti, ins, si dai unele butoane la volum mai mare gi altele la volum mai mic, in functie de nevoile fiecirei situatii, vei ajunge la alte rezultate decdt alde Dahmer, Sutcliffe "sau Bundy”. " Escroc american, ale cérui memorii au stat la baza ecraniz4rii Lu- pul de pe Wall Street.(n. trad.) " Peter Sutcliffe, poreclit si Spintecdtorul din Yorkshire in presa vremii, criminal britanic condamnat pentru uciderea a 13 femei gi tentativ’ de omor asupra altor 7. (n. trad.) " Ted Bundy, criminal gi violator in serie din Statele Unite. (n. trad.) 22PERSONALITATEA BRONZATA Vei deveni, in termenii nostri, un psihopat de succes. Adica cineva care: © =u-i exploateazd pe ceilalfi, © si foloseste potentialul psihopat pentru binele societagii si © aalueazd ce este necesar itr-o anume situatie si reactioneazd adecvat. S-ar putea spune cd, pentru o astfel de persoana, psihopa- Ha reprezint un talent. Pentru o alt& perspectiv4 s4 ne inspirim din “Abc-ul psi- hopatului de succes”. Cu cAtiva ani in urma, |-am vizitat pe Andy la Miami. Era la o filmare gi intr-o zi ne-am dus pe plaja. In timp ce stiteam pe langa turisti rezolvandu-ne problemele, un grasan uriag a inceput s4 urle la noi, din spate. »Hei”, a tunat el. ,,Nu va suparati! fncere si ma bronzez peste tot!” Andy s-a intors cdtre el gi a ridicat din umeri. ,,S& fiu al naibiil”, a zis, ,tu ai nevoie de prea mult soare, amice”, gi i-a {ntins prosopul pe nisip. N-aveai cum s4 nu razil : Mai tarziu am inceput ins’ si ne gindim... la natura de sabie cu dublu tdig a psihopatiei. Cu siguranti cd, daca stai de dimineata pand seara sub soarele ei, psihopatia 0 s4-i provoace arsuri grave. A fi psihopat echivaleazi cu a suferi de un cancer al personalitatii. O expunere limitat’ este tns& cu totul altceva. la lucrurile mai putin in serios gi psihopatia poate si-ti facd bine. E ca si cum ai avea o personalitate bronzatd. Si asta nu e tot. Fara ea, ca gi fird soare, nici nu ne-am mai afla aici. Daca strimogii nostri din preistorie, acum vreo doud sute de mii de ani in umd, nu ar fi avut in randurile lor gi oameni fird scrupule, indarjiti gi care sd fie gata sisi asume riscuri, am fi disparut de pe faa pAmantului intro clipiti a evolu- fiei, pe campurile mortii in paleolitic, in Africa cea intunecat’. 23‘ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! §1 SFATURI PENTRU 0 VIATK MAI BUNK IA BALEGA DE COARNE Aga cum am spus, "Abc-ul psihopatului de succes” s-a descur- cat foarte bine. Ritmul s&u simplu de chitar& bas a indus o migcare in multe minti. Dar cand multi cititori au inceput si ne scrie emailuri spunandu-ne cd, de fapt, desi ei au inteles ideea de baz4 a cartii, desi dddeau crezare argumentului ei principal, si-ar fi dorit totusi un_pic mai mult, ne-am ridicat in picioare gi-am fnceput sd ascultdm. in principal era vorba despre doua obiectii: Una se referea la nivelul de detalii. Cealalti privea con- centrarea. Spre exemplu, multi oameni au spus cd, desi cele Sapte Castiguri Capitale defineau principiile generale ale Psihopa- tului De Succes, era nevoie acum, pe langa aceste principii, de un ghid de intrebuintare mai practic, care si detalieze felul tn care puteau fi transpuse fn viata de zi cu zi... pentru a indeplini acele obiective concrete, comune, cu care ne con- fruntim cu totii, fie acasi, fie la locul de munci, in relatiile cu prietenii, familia sau colegii. O cititoare a reusgit si sintetizeze pdrerea tuturoy, surprin- 24nd tonul general al reactiilor printr-o analogie din golf Ne- ati prezentat crosele, a spus ea. Stim ce avem in sac. Ne-ati explicat diferenta intre o cros{ de metal gi una de lemn. Ceea ce nu ne-ati explicat ins% este cum, mai exact, si folosim aceste crose de la o gaurd la alta a terenului... prin iarba sau prin nisip, prin pajistile si obstacolele celor 18 gauri anevoioase ale vietii. © = Tocmai am vazut un amunt pentru slujba visurilor mele. Cum fac sa dau bine la interviu? 24PERSONALITATEA BRONZATA © Tocmai m-am intors la magind gi ]-am gasit pe politist scriindu-mi o amend. Cum il conving sd se opreasci? © Programul meu este o porcdrie. E plin pan la refuz de tahaturi_ pe care nu vreau si le fac. Cum pot si readuc distractia inapoi in viata mea? Pe m&sura ce am inceput sf primim din ce fn ce mai multe mesaje de genul acesta, ne-am hot&rat s4 acceptiim cut clan provocarea. fn acest scop, am pus un link pe site-ul nostru. care invita cititorii s{ ne spuna exact lucrurile pentru cure aveau cea mai mare nevoie de ajutor Nu un ajutor ge- heral, cum ar fi ,cum ag putea sd fiu mai asertiv?” sau ,cum a nu mai amani lucrurile pana in ultima clipa”. De asta ne ocupasem deja. Era nevoie de un ajutor mai fintit, pentru tipuri concrete de obiective, cum sunt cele tocmai amintite. Pentru a ne intoarce la analogia din golf, este vorba despre instructiunile pentru a putea executa diferite tipuri de lovitu- rf in situatii specifice, ce fel de cros4 si alegem in functie de situatie — si cum s& 0 folosim — spre deosebire de indrumarea mai larg’, mai vast, despre regulile, scopul gi spiritul jocului. Reactia a fost coplesitoare si ne-a luat complet prin sur prindere. Sute de oameni ne-au relatat planurile, problemele si provocdrile pentru care aveau nevoie de ajutor Am remarcat ins& in special o anumiti chestiune: era ceva interesant, la care niciunul dintre noi nu se asteptase. Multe din dilemele trimise de cititori se refereau nu la succes ca atare, ci la cali- tatea vietii. Unele erau cel putin ciudate. fi urim mult succes studentei de 19 ani care ne-a scris intrebandu-ne cum s& le dea p&rintilor ei vestea — ambii fiind Martori ai lui Iehova — cd rénunt& la facultatea de P&storire si Consiliere gi vrea si devin stripteuzd int-un bar de striptis din Manchester N-are ce s4 mearga rau... 25‘ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MAI BUNA Trebuie amintit3 gi asistenta comunitard din Guisborou- gh, care a postat urmatoarea bombi la noi pe site: Dragi Psihopati de Succes Am o telatie de doi ani si jum&tate cu actualul meu pri- eten. E foarte sarmant gi atrage toate privirile oriunde ne-am duce, ins& pur si simplu nu pot avea incredere in el. E atat de neserios, incat nici nu sunt sigura cd copilul cu care sunt insdrcinatd e al lui!” (Vorba lui Andy, in timp ce-mi didea mesajul la citit: ,Atentie serviciile de sindtate din districtul Redcar si Cleve- land: tineti-o departe de clinica de planning familial.”) Pe de alt& parte, ins’, multe din mesajele primite conti- neau teme asemanéatoare... Cum fac s& petrec mai mult timp cu copiii? ¢ Cum si m4 bucur mai mult de munca? ¢ Cum s3-mi fac programul mai distractiv? ..feme care gravitau fn jurul a trei obiective comune: ¢ Cum sa am un echilibru mai bun intre munca gi viata personala? ¢ Cum s4 muncesc mai inteligent, nu mai mult? ¢ Cum s4-mi imbundtitesc calitatea relatiilor? Aga deci. Andy mi-a zis ,.De ce n-am scrie o carte despre: © Cum sf obtinem un echilibru mai bun intre munca gi viata personala; © Cum s& muncim mai inteligent, np © Cum s& imbundtatim calitatea rela Asa ci asta am gi ficut. 26PERSONALITATEA BRONZATA {n aceast scriere, oferim ghidul suprem pentru dezamor- satea vietii si pentru felul in care o puteti face pe ea si va tezolve treburile murdare, si nu invers. Luand in calcul toate aspectele vietii — muncd, distractie, sindtate, relatii, folosirea timpului, toate aceste mici provocdri enervante ale vietii de zi cu zi cu care ne confruntiim mult mai des decat am vrea, de pildi cum ne mentinem cdsuta postald goala? — v4 oferim metode de verificare: © concrete ° practice * pas cu pas care si v4 ajute s& obtineti mai mult de la viati decat dobandeste ea de pe urma voastra. »Oamenii accept orice baleg’”, zise Andy. ,E o nebunie. A venit momentul s4 lutm balega de coame!” 27 - (DE BX. INTRERUPER! di CARE ba TMU) finn, Mr WEMPORTANT WATRICEA EISEROWERCUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT SFATURI PENTRU PSIHOPATII DE SUCCES Gestionarea Timpului Asadar, e 0 modalitate prin care s4 faci lucrurile mai repede qi mai bine? Nu tocmai. MAI REPEDE si MAI BINE sunt doar patru cuvinte tn spatele Cdrora se afla foarte mult stiin- 0. Iata gi altele: Oe ee CE SK FACET bcc teeettereetemeecteettueeatemeeeteattoeea 1 »Am intalnit atat de multi manageri de top”, imi spune Andy, ,,care sunt dislexici din punctul de vedere al tim- pului. Daca ne gandim la litere si cuvinte ca la nigte ore si zile, atunci incurca absolut orice, Ajung si sune intro parte cand voiau s& vorbeasc4 de fapt fn alta. Ies la baute cu «omul de pe teren» din Bruxelles, in loc s-] scoata la cind pe expertul UE in legislatia mediului. Tot soiul de oameni. : Ai fi surprins cat de multi au probleme cu interpretarea timpului. La capitolul asta au ramas la varsta de sase ani!” ‘mi place aceastd analogie cu ,,citirea” timpului. O prie- tend care preda la scoala primar face un exercitiu cu elevii ei care ofera nelinistitilor copii de sase-ani o lectie de citire a timpului pe care nu o s& o uite niciodat’ — vezi pagina urmatoare. 75‘ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MAI BUNK Ca gi cititul obignuit, unora Je vine mai ugor s4 citeasct decat altora, si cu totii ne mai impiedic’im din cauza_ unui cuvant din c4nd in cand. Dar dacd vrei s& citesti intotdeauna cuvantul exact (sau ora exact&), existd o solutie. Orice sam cin aterizeaza la tine pe birou, inscrie-o imediat int-unul din cele patru compartimente ale Matricii Eisenhower gi apoi fntreprinde actiunea potrivita. pldeal ar fi”, adaugd Andy, ,,s& incepi fiecare sdptimana de la zero, O matrice goala. Chiar si sectiunile non-urgente trebuie curitate regulat.” pennnnnee CESK WE] - ---- - - Daca vreti sd vi pricepeti la afaceri, tretuie s3 aveti nas pentru asta. 1 1 1 Dar dacd vreti s& fiti cu adevarat bun, trebuie s& vedeti ; dincolo de nas! ' ! t ton aa anne CE ET MRE = ~ ~~ ~ - ; »Dar eu lucrez bine sub presiune. De fapt, sunt atat de bun sub presiune incat am momente cand amAn intentionat pentru a crea acea presiune!” Chiar dac& nu va vine s& credeti, cele de mai sus au fost spuse de, un avocat celebru din Londra. Cand am auzit nu eram siguii daca sd-i recomandam si facd tratament sau sa se apuce de stand-up... pand cénd ne-am dat seama cd, de fapt, ceea ce spusese el inchidea o mare intelepciune. Pentru multi dintre noi ins4, presiunea e ceva de evitat pe c&t posibil, desi puteti constata din figura de pe pagina urm&toare c4 absenta presiunii poate fi la fel de diundtoare performantei: presiunea are gi ea, ca orice altceva fn via{d, un nivel optim. 76CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, KU MAI MULT LISTA DE LUCRU CAT DE REPEDE nt] Matende: hartie dictanda, creion, carioci. Lnstructiuni: . Citeste pand la copat inainte sé incepi. La 0 foaie dictando $i pure-o pe birou. : ncepind Ae sus, rumeroteaza fiecare rind dela 1 ta Pe réndul 1, scrie-ti vumele Pe réndul Z, serie vumele persoarei care sté cel mai @progpe Ae tive. Pe linia 6 deseneazé Stele folosind 0 carioca albastré. fn centrul hartiei, deseneazé o cutie. Lmparte cutia tn patra parti egale cu un creion mare Coloreaza sectiunile cutiei in albastru, portocalia, galben gi rosu. 20. Scrie rumérul de frati si surori pe care-i ai in Areata cutiel. 11. Lntoarce hértia cu susul in jos. 12. Scrie data de azi. B. Lrtoarce din nou hértia cum trebuie. 14. Pe randul 3, deseneazé 0 mica imagive a mincarii tole preferate. ZS. Pe réndul 4, serie vumele urui céine, fle al téu, sau al altcuiva. 16. Pe réndul 5, desereaza stele cu 0 carioca portocalie, la fel cu cele de pe randul 6. SAONH WS WN , 17 .Pe véndul 7, serie un cuvént cu litere mari core sé de- Sorie viemea dé adi. 18. Deseneaza fie soarele sou norit sub cutia din mijloc B). Lndooie fooia de hértie t patra. 20. Serie rumele pe exterior ZL [qnora Ce serie dela 2 la 20 Sf bucuro-te de aaa ___ care lucteaza degedia.__ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1-SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNK NIVEL OFTIN PERFORMANTA PRESIUNE Prea multé presiune nu @ bund, cu siguranta, dar nici prea purind 4 ntii, cand oamenii se gandesc la SAS, primul lucru carg] le vine in minte de reguld e 0 imagine cu oameni imbricat{ in negru care coboar’ pe funii in cladiri tn flacari”, imi spune Andy. ,,Dar, de fapt, asta e doar unul dintre aspectele muncii = partea cu Urgent si Important. Mai sunt multe alte aspecte care se incadreaz& la Impon tant dar nu Urgent pe care, daca le faci la timp, poti opri ca lucrurile si intre in zona de Important si Urgent. Cum ar fi adunarea informatiilo, de exemplu. Sau sochiul gi timpanul», cand iei legitura cu comunitatile lo- | cale, de la fata locului, pentru a le castiga increderea gi a le aduce de partea ta.” Ceea ce spune Andy este, desiguy, la fintd... si avem cu totii ceva de invatat din asta. Majoritatea oamenilor se concentreaz4 asupra lucrurilor care sunt at4t importante, cat si ungente: lucrurile care trebuie ficute imediat, daci nu viata lor o ia la vale. fncepeti inst si impuneti disciplina dea rezolva problemele importante . inainte si devind ugente, pentru a v4 concentra ceva mai mult atentia asupra hotirdrilor strategice, pe termen lung, gi veti 78CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT ttnintata cat de curand ca incep s& apar’ spatii libere int-un paygram care altidati era ocupat de sus pani jos. Desigur, dac& esti ca prietenul nostru avocat, §i chiar pre- fon sf locuiesti in cartierele agitate ale Timpului tn fiecare zi, @unci e totul in regula. Fereste-te doar de crahurile imobilia- w frecvente din acel cartier ca o ala sub presiune. ’ l 20:20 codwi pentru vizibilitate perfect ! ' 20:80 coduri pentru previziune perfect’ I ' ! ' I ’ fn 1906, economistul italian Vilfredo Pareto a ficut o tubuervatie uluitoare: 80% din terenurile din Italia era detinute tle 20% din oameni. E] a mai facut o alt& descoperire ciudat chiar in gridina luk: 20% din pastile de maz&re contineau 80% din boabe. Dupa cum era de asteptat, acest tipar misterios al distri- Initici a inceput s& atrag’ atentia, iar in ultimii ani, princi- plul Pareto a fost aplicat in toate domeniile (80% din vanzari ole de la 20% din clienti) la IT (Microsoft a constatat c&4 (1% din erorile de sistem puteau fi eliminate prin elimina- tea celor mai frecvente 20% din defectele software). Nu e poate de mirare c& gi la locul de munc& fntalnim ilyte frecvente de tip 80-20, cum ar fi: © 80% din sarcini pot fi terminate in 20% din timp. © 80% din rezultate provin din 20% din sarcini. "ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $I SFATUR! PENTRU O VIATA MAI BUNK i Consecintele sunt limpezi ca lumina zilei. »Mai intai”, zice Andy, ,,trebuie sti-{i dai seama ce sarcini, ; constituie acel prim 80% gi si le rezolvi cu prioritate. Dupa care trebuie s4-ti dai seama care sarcini din acel 80% sunt aces * leagi cu cele din cele 20% care produc 80% din rezultate | iar acestora trebuie s4 le acorzi prioritate maximd.” : 0% DI | SARCN CARE PT \ ALTRWIAE TW ‘20% DIN THR a Exista un grup mic, de elit, de sarcini care constituie meroni { Gold ai programului de nunca $i care ar trebui procesate cu prionitate t ' 80CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT 2. ORGANIZEAZA Mram vara trecut% cu Andy pe malul de sud al raului si beam niste beri in linigte cAnd, dintro dat, incepe si se auda un acartait de vioari la cativa metri de noi, produs de un va- gibond. Hai s4 reformulez. Eu beam linistit niste beri. Andy se chinuia cu ceva care parea a fi o gum& de mestecat lichida: un cocktail denumit Shirley Temple (il cred pe cuvant). Acum c@teva luni s-a hot&rat si nu mai bea alcool gi, {n stilul s4u caracteristic, a strans at4t de tare cureaua tncat 50 Shades of Grey pare a fi un joc de-a crosetatul. Nu ma plangeam, ins’. Era amuzant gi asa. Si in felul asta nu trebuia at-l duc pana acasi gi sd-l tnvelesc, si-i dau plosca cu One Direction gi revista Beano ?!, Puteam sd stau pana dimineata. M-am indepartat de subiect. fnapoi la boschetar Arita ca un Nigel Kennedy” si canta ca Nigel Farage?, Nu e o combinatie buna. Nu zic cd era chiar prost, dar dacd ar fi fost pe Titanic, barcile de salvare s-ar fi umplut mai repede decat Luis Suarez la un gratar fara limita de portii. — Stii, ma intore cdtre Andy fn timp ce soarele de sear4 uprinde oragul fn vest, a aparut un articol acum cAftiva ani des- pre un studiu al violonistilor de elit. Mai exact, ce-i face pe acestia diferiti de violonistii foarte buni. $i au constatat c4... — Ca nu beau gase cutii de Tennent? inainte s4 se apuce tle Chopin? zice Andy. 2 Benzi desenate britanice pentru copii. (n. trad.) ® Violonist britanic. (n. trad.) ® Politician ultra-nationalist britanic (n. trad.) % Fotbalist uruguayan. (n. trad.) Bere scotiand (n. trad.)ABC-UL PSIHOPATULUL. IDE! $1 SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNA \ ———— Se — Pe langa asta, continui, ei nu exerseaz& mai mult deol. cei buni, dar cand exerseazi, 0 fac mai inteligent. Ei a seazi cu o CONCENTRARE sporit4 si, pentru a folosi termen tehnic, PREMEDITATA. A, si pe langa asta si dot mai mult! Andy da din cap. — Exact asa functioneaza si Regimentul, spune el. — Cum, vrei s4-mi spui cd stati cu orele gi lucrati diferl tehnici de somn? zambesc eu. Andy ia o gur& din siropul lui de tuse. — Nu chiar, zice el. Dar ne pricepem de minune s& chidem guri, amice! Nu, in Regiment nu exist4 antrenam la intamplare, de dragul antrenamentului. Se repetd exercl prestabilite, tintite, avand in minte obiective concrete: pe unitatea CRW [rizboi contra-revolutionar], tehnici de evacul te a inc4perilor in eventualitatea unei luari de ostatici. Adiol nu trebuia s& fi fost in SAS ca s&-ti dai seama de asta, Daca vrei sa fii mai bun, nu te concentrezi doar asupra_luct tilor la care esti deja bun. Te concentrezi asupra celor dificil Complicate. Cele care-ti dau un avantaj. Si da, pentru c4 genul Asta de lucruri te solicitd mai decAt cele facile, odihna joacd un rol esential.CUM SK MUNCESTI MAL INTELIGENT, NU MAI MULT SFATURI PENTRU PSIHOPATII DE SUCCES Organizeaza AIEEN-TIE! Stili de ce lumina dint-un LASER e mult mai puternica tleeAt cea a unei LANTERNE? intreabi Andy. Deoarece fo- tunli care alcdtuiesc lumina laser m&rgdluiesc cu totii in ritm «tre un singur punct de intalnire bine definit, ca o armatd line instruita. - Cum adic, un fel de infanterie ugoar4? zic eu. Andy isi drege vocea. ~ Fotonii lanternei ins sunt ca niste betivi care ies din tur la ora inchiderii tn drum spre saormerie. Se migc& ha- wie, se abat incoace gi incolo, peste tot. Ei bine, si mintea noastrs functioneaz4 tot asa. Dacd-ti aliniezi toate gandu- tiles marsluiasc& in formatie si le dai un punct clar de {ntAlnire, vei avea puterea laserului care taie suprem proble- mele. Dar daca de fiecare dati + And va agezati la birou le dati ” cardul de credit psihologic gi le Inuati s&-si facd de cap, atunci * pina la ora cinci n-o sd va ale- * - ueti decdt cu cea mai mare ; imahmureald din lume. A venit momentul pentru putin antrenament elementar.. 83‘ABC-UL PSIHOPATULUI. IDEI $1 SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNK Am inceput asa c& o s& si termin.” Asta e mottoul show-ului popular de cultura’ general Mastermind. Acest motto sintetizeaz4 insd foarte eficient 0 regul4 fundamentald a comportamentului uman, descrisi de ceea ce psihologii au denumit efectul Zeigarnik. Efectul Zeigamik se referi la gandurile invazive care ni se strecoara fn cap atunci cand ne apucdm de o treaba, dar nu reugim si o ducem la cap&t. Considerim adesea cd aceste ganduri sunt atat de resping3toare inc4t, pentru a scipa de ele, ne intoarcem la treaba respectivi pentru a o indeparta de pe biroul nostru mintal. Subiecfii unui studiu au primit, spre exemplu, un set de jocuri de stimulare a creierului pe care si-] rezolve, dar nu gi suficient timp pentru a-l termina. fn mod incredibil, 90% dintre ei s-au reintors la puzzle- uri dupa terminarea studiului. Se pare ci e in natura omului sa termine ceea ce incepe. »Motiv pentru care”, dupa cum remared just Andy, ,nu ne place s& ldsim un film neterminat. Ne place s4 stim cum se termina.” La drept vorbind, efectul Zeigamnik este destul de folositor Putem sa ne folosim de el in avantajul nostra. V-ati intrebat vreodata de ce v4 prefaceti dintr-o datd cd aveti activitate — va curdfati sertarele sau v4 reorganizati colectia de DVD-uri - cand aveti ceva MARE si IMPORTANT de facut? Asta e din cauza creierului vostru care este, la baz4, o pisicl speriati. MARE si cu IMPORTANT o fac s& se su- puna cu forta chiar inainte si incepeti. $i ca toti huliganii, 84CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT MARE si cu IMPORTANT amenintf gi se dau mari pentru avil convinge s& faceti ce vor ei — de aceea la toate proiectele (mari cu care v4 confruntati nu va imaginati niciodaté partile tinple, si le vizualizati intotdeauna pe cele mai grele. Concluzia? »Mergeti mai departel” zice Andy. ,,Pentru ci odatd ce pomiti, nu veti mai vrea sf va opriti. Infruntati huliganii si o fl vedeti cd o s-o ia la fug’. Puteti ins% gi s4 va ugurati mult . situatia. Aminteam uneori, pe vremea Regimentului, princi- plul GOD*: * CURAJ « ORGANIZARE ¢ HOTARARE »Cu DUMNEZEU de partea voastrd puteti s& cuceriti uproape orice, dar nu trebuie, desiguy, s4 mergeti intotdeauna pant la capt. Depinde de situatie. in cazul de fati, de exem- plu, cu pufina organizare puteti modifica probabilitatea de a vi bloca intro etapa preliminard cu mult fn favoarea voastra. Aga c&, in noaptea dinainte de ziua in care plinuiti sd ince- peti proiectul: ¢ Strangeti toate lucrurile de care veti avea nevoie. Pregititi-va spatiul de lucru. © Creionati o listé de actiuni de intreprins. Cu alte cuvinte, inainte de proiect, nu v4 concentrati asu- pra motivatiei de a-] face. Concentrati-va, in schimb, s3-] faceti cAt mai ugor cu putint’. In scurt timp veti fi deja la jumatatea lui.” tn engl. in original, Dumnezeu. (n. trad.) 85‘ABC-UL PSIHOPATULUI. IDEI $1 SFATUR! PENTRU O VIATA MAI BUNK Considerati ca fiecare zi e un sir de evenimente de parcurs mediu. Nu un maraton. Tatil meu stia in profunzime efectul Zeigamik, fi zic lui Andy. El a suferit de maladia Parkinson gi una dintre proble- mele acestei boli este cd ti-e greu s% declangezi migciri. Day odat& ce le-ai declansat, nu le mai poti opri. Comutatorul din creier e ars. {intro bund zi, tata se ducea la magazin, cand vede un autobuz care se apropie. E la ceva distant de statie, dar oricat se straduia nu putea sd-si mite picioarele. Soferul de autobuz il vede gi simte ca are probleme, franeaza gi se opreste la vreo 50 de metri in fata lui. fn cele din urmé, tata se pomeste, iar soferul vazand in retrovizoare c& aleargi gi se apropie din ce in ce mai mult fi deschide usile... tata trece insi pe langa autobuz. — Nenorocitule, iti bati joc! «ld goferul cdnd il prinde mai sus, pe drum. De acum incolo nu te mai iau in niciun autobuz pe care o si-] mai conduc! Tata i-a ardtat degetul. — Nu pot s& ma opresc, ba puta! fi strigd el inapoi, con- tinudnd s& alerge pe Old Kent Road spre Asda, ca un soi de Forrest Gump in varianta Peckham. Andy moare de rs cand fi povestesc asta. —Ce dracului, Kev! bolboroseste el. Taic3-tu s-ar fi descur- cat de minune la recrutarea in SAS. $tii ceva ins4? Cu totii avem de invatat ceva din asta. SA te apuci de ceva e una. Sa stii cand s& te opresti e cu totul altceva. $i ambele sunt la fel de importante. Andy are, desiguy, dreptate. Si exist si dovezi stiintifice in sensul Asta. 86CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT Un studiu comandat de Institutul de Cercetare in Stiinte Maclale si Comportamentale al Armatei Statelor Unite arat& i ciclul optim de activitate muncd-odihna const& in sesiuni tle cite 90 de minute intrerupte de perioade scurte de odihn& tare si nu depaseasc4 15-20 de minute. Acesta este ciclul care se muleaz3 cel mai bine pe ciclu- ile noastre energetice naturale — ceea ce tehnic se numeste ttmul vital ultradian?” — permitandu-ne astfel si lucrim cu tonsurile noastre interne (si nu tmpotriva lor cum este de ubicei cazul) pentru a ne mentine atentia si a ne spori pro- ductivitatea. Pauze faecal sececcel 20 20 20 Val. Depresio 90 90 90 90 be Actvitae Cidul vostru evergetic naturd: cum puter sA folosin cel mai bine minutele dintr-o zi 7 Ritmul ultradian se refera la o perioada ciclicé cu recurenti pe parcursul zilei care este mai scurti decat o zi si mai lung decat o ord. 87ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATURI PENTRU 0 VIATK MAI BUNK Pe langa asta, el corespunde si metodei de exersare ttl: nit& cel mai frecvent la violonistii de eliti de mai devremg@ 90 de minute de repetitii intense, urmate de un sfert de off de inactivitate. Pana la urmd, nu e aga de greu”, zice Andy: ,,Sportivil dg top nu se antreneaza gase ore pe zi fird pauze, nu? Din conti pentru ca si se asigure ca obtin maximul de la ei, tsi impart dip rerea in trei sesiuni, poate de doud ore fiecare. E de bun Br E mult mai ugor s4 dai 100% daca stii c& te asteaptd o pauall Asa c& acum stiti. Nu alergati. Pedalati! Acesta pare a fi capitolul despre basme cu presedinti Statelor Unite... iatd unul cu Calvin Coolidge, de data as! intro bund zi, Coolidge si sotia se aflau intro viziti cu ghi la o fermi. Tntrand 1 in cotetul gdinilor Prima Doamna es impresionat de libidoul nelimitat al cocogului. Pe langa el gf Tiger Woods pare un fel de Donny Osmond. — Cat de des face asta? intreaba ea ghidul. ~ A, de zeci de ori pe zi, rispunde ghidul. Sotia lui Coolidge e uluita. — Spune-i presedintelui cand vine, zice ea. La putin timp dupa aceea Coolidge primeste vestea. — Aceeasi gina de fiecare datd? intreabi el. —A, nu, domnule Pregedinte, zice ghidul, De fiecare dati altd gtina.Presedintele zambeste.CUM SA MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT ‘Itansmite-i asta d-nei Coolidge, zise el. Avousti! anecdot4, aparent adevaratd, este bine cunoscu- t¢ jathologilor Ea di numele unui fenomen psiho-fiziologic bw documentat, efectul Coolidge. \fectul Coolidge — care a fost de altfel observat la toate willle de mamifere, nu doar la fotbalisti — descrie ce se in- ipl cand un mascul este confruntat cu un partener proas- pal tle nex imediat dupa ce... s-a achitat de o astfel de datorie. Masculul prezint# un apetit sexual reinnoit. {itso masurd mai mic, efectul explic’ si motivul pentru vate copiii nu-si mananc& legumele dar ar manca galeti de Mnghetat& sau, dup% ce ne calculam impozitele ne simtim wulzati, iar zece minute mai t4rziu ne reanim&m pe terenul the Joacd. schimbare e la fel de bund ca o odihnal Poate nu e atat de surprinz&tor, insi Andy beneficiazd de pe tua efectului Coolidge de ani de zile. Dar nu de maniera in vate ati putea crede, asa cum se straduieste s4 demonstreze. I) wa folosit de efect pentru a-si spori productivitatea. ulmi place s& scriu in locuri diferite”, tmi spune el. ,,La prupriu: cafenele, librarii, bistrouri... gi pentru c& sunt o fanto- mia, pentru cd nimeni nu m4 cunoaste, nimeni nu ma deran- jeuzii. Asa cd dimineata, intro zi de scris, imi iau laptopul in (rug, ma agez intr-o cafenea gi-mi comand o cafea, si incep s4 tustez. Apoi m& mut la urmatoarea, mai iau o cafea si tot aga. Pentru mine e ins4 o rutin’. Nu ma mut la intémplare. hict din noaptea de dinainte imi voi stabili exact unde vreau afi stau in fiecare cafenea si m4 voi tine de plan. Aga ci dacd am, de exemplu, sase capitole de scris, le voi impiirti pe fie- care in trei mini capitole — ca s& pot tine cont de timpul «pe tur» al fiecdruia — gi apoi le voi termina pe fiecare in alt loc. Aga, imi pastrez si mintea, gi scrisul proaspete.‘ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATUR! PENTRU O VATA MAI BUNA Alte dati insd, daci ma plimb prin jur pe biciclett, @ sd-mi programez niste pauze gi fac acelagi lucru. Singura 2 blema e c& nu e la fel de buna cafeaua!” Andy are o logicd imbatabila. Planificd incotro te dug si cand pentru a putea indeplini o sarcind, gi sansele de a. termina sporesc simtitor A Un studiu analiza, de exemplu, capacitatea toxicoma lor de a duce la capt o evaluare simpl, ei nefiind, dupa cur v& puteti imagina, cei mai de nadejde dintre oameni cand’ vine vorba de dus lucrurile pana la cap&t. Experimentul ert: cat se poate de simplu. Ei trebuiau sa scrie gi si depund un eseu scurt. Intrun timp fix acordat. Cu sigurantd cd acei toxicomani care si-au notat incotre vor indrepta si cand pixul pe hrtie sunt cei care au putut termina. Asa ca e simplu. Daca vreti s& fiti mai productivi: © = Compuneti o listd de sarcini, © Construigi un itinerarin $i © Suifi-va pe bicidetal Nu la propriu — asta desigus, dac4 nu aveti cumva un sef foarte intelegator La figurat. De la calculator la calculator De la sanctuarul de liniste al unei sali nefolosite la coltul li- nistit de la cap&tul holului. Sau, dacd munciti de acasd, intre camerele casei voastre. Tineti minte: © neti copl jos, © 4 vorbiti cu nimeni $i © mM reruntati pand ra ajungeti acolo unde vrei SA ajungezi. 90CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAL MULT Cu alte cuvinte, munciti curat. »Cheia e”, dup4 cum remarc& Andy ,,s4 nu aveti o limit’ timp pentru fiecare locatie, ci sd vi puneti in migcare cand terminat una dintre sarcini. Astfel, fiecdrei sarcini fi va forespunde o locatie, si veti profita la maximum de factorul * de noutate.” eee ee CESK PME -- ~~~ >>> : teooan---- (EET ME--------- : Ceva simplu pentru final, ins’ important: cand Andy vor bea mai devreme de tastat furibund la laptop in cafenele, a mai mentionat ceva in trecere: faptul ca-gi schitase. planul de actiune de cu seara. Ar putea prea un comportament dictat de bun simt gi, pe de o parte, chiar este. Pe de alt parte, are o explicatie mai profunda. » Un plan de actiune” e partea de bun simt elementar »De cu seara” e partea stiintificd. Este stiintificd datoritd unui studiu despre voint efectuat acum cAtiva ani. Mai exact, felul in care o supraestimam. Rezultatele au ardtat cd atunci cand ne aflam intro aga numitd stare RECE (cu alte cuvinte, cand nu suntem ispititi) manifestm ceea ce a fost denumit4 partialitatea retinerii: cal, culm tn mod semnificativ gresit cantitatea de ispite la care credem c& putem face fat4 cu adevdrat cand am intrat cu totul in joc gi ne aflam intro stare FIERBINTE. 91ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNK Studiul a mai ar&tat, de asemenea, c& cu ct mai ma este increderea in capacitatea de auto-control, cu atét e mi mare probabilitatea si te dai batut. Fumdatorii, spre exemph care gi-au supra-estimat capacitatea de a renunta la obicei, aj o probabilitate considerabil mai mare sd se reapuce de fu dupa vizionarea unui film despre fumat decat omologii | mai ezitanti, mai ambivalenti. Morala povestii, dup’ cum remarcd Andy, se rezuma i trei puncte: © las&-ti deoparte ego-ul © fii prudent © f-ti lucrurile c4t mai usoare. f Mh »Dacd stai acasi cu o bere intro mana gi telecomanda " in cealaltd, ai putea s& crezi c4 te vei putea aseza cu calm la birou gi s4-ti scrii o list de activititi de dimineati”, remarcd el (stare RECE). ,,Dar odat# cu ziua de maine [starea FIER- BINTE] jocul se schimb& complet. Vei avea: e-mailuri de citit status-uri de postat pe Facebook * Twitter de risfoit de urmirit in secret ce face fostul sau fosta de ciutat pe Google pe omul care ti-a dat cartea de vizita la conferinta de saptimana trecut... nigiena mentala este esential. Viciile si slabiciunile sunt ca niste bacterii psihologice. Daca dau de un mediu propi- ce, se vor inmulti; asta in absenta unei structuri si dac& lagi distractia sd te intrerupa. Asa ca e extrem de important s4-ti pastrézi mintea curati"” ** Si cand vine vorba despre rezultate, trebuie sd incepi de cu seara... deschizand un pachet de gervetele umede impregnate cu motivatie si angajandu-te s respecti un plan de actiune.” 92CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT Ofera-ti constant provocari, pundndu-ti in mod repetat ur tiltoarele doud intrebari: © Ce vreau s& reusesc pand maine pe vremea asta? © Ce trebuie s4 refuz pentru a putea si-mi ating obiec- tivul? 93‘ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNA 3. CONECTEAZA Am jucat cu totii jocul Serpii si Sc&rile’*. E un joc simply dar poate dura ore in sir Acum urci, acum cobori... asta da nu ai noroc pe linie. ‘ Dupé cum se intreabi insa pe buna dreptate Andy, unde / ar mai fi distractia in asta?” { Privat de satisfactia unei sc&ri care s4-ti accelereze ascensig, unea sau de frustrarea dezolantd a alunecarii pe sarpe, fiecare| p&trat ar fi la fel: o succesiune monotond de emotii impon: derabile care plutesc c&tre un punct final vag, lipsit de sens, Cred ca va dati seama de ce jocul e o metaford atat de bund a vietii! fi spun lui Andy ci pe mine m-a fascinat dintotdeauna acest joc. Uitati-va la tabla de mai jos, intrun joc perfect,| puteti ajunge la 100 doar din opt aruncdri de zar: Cu PATRU DE SASE ajungeti la 24 ‘ Un PATRU va duce de la 28 la 84 Cu DOI DE SASE ajungeti la 96 gi apoi Un PATRU DE FINAL si ati castigat A teusit cineva vreodat’ combinatia asta? Cine stie? Ideea e ca da, e posibil! Dacé ai: © Unstart bun ~ © O detent’ mare gi 1 © Un pic de joc de glezne la final... q 28 Joc de societate originar din India in care jucdtorii incearcd s4 avan- seze din josul unei table de joc impartite in patrate cXtre varf, unele patrate continand ,,scari” care pot ajuta jucdtorul si avanseze mai repede spre partea de sus, respectiv ,serpi” pe care alunecd inapoi, cdtre baza tablei de joc.(n. trad.)CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT .. Poti s4 termini fnainte ca adversarul si fi trecut de primul nivel al jocului. Problema, desigur, e cd soarta ta e la tana zarului. Viata reala e plind de gerpi si scari. E. suficient s& dai peste un sef nepotrivit si te poti trezi la prpriu tnapoi la patratul de pornire. Sau chiar si fii nevoit al-ti schimbi cariera. Poti ins& s& intalnesti pe cineva la o conferintd si s4 con- stati cd in patru saptaméani ti-au crescut de patru ori actiunile. Hate a ate ghee A eps] | De la 0 la 100 tn 8 orunceri 95ABC-UL PSIHOPATULUI. IDEI $1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MAI BUNK »Spte deosebire de joc, in viata reala”, arati Andy, ,ai 0 oarecare influent& asupra rezultatului. Sigur; unii se bazeazll mai mult pe noroc decat pe judecata lor Altii, ca si in joc, sa bazeazi doar pe noroc. Dar. © Cu un cuvant potrivit in urechea potrivité ¢ Cu un discurs potrivit in fata publicului potrivit © Cu o cunostint& potrivits facut4 la momentul potrivit.., poti ajunge s& te caferi pe scara succesului mai repede ca un cimpanzeu cu artificii infipte in fund.” Partea complicatd e, desigur, si poti identifica urechea, publicul, si momentul potrivite. Andy: ,,Si apoi aprinde artificiile!” 96CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT SFATURI PENTRU PSIHOPATII DE SUCCES Conecteaza Minanc cu Andy un camat fn foietaj int-unul din birourile lui Andy de pe autostrada M6 — spatiul de servicii din Hilton Park. Bardul s-a apucat si-si citeasca e-mailul. — Poftim, zise el, ce zici de asta? Tocmai ce |-am primit de la unul din amicii mei din Regiment, Snapper {mi aduce \n pic aminte de analogia ta cu serpii gi scdrile... sti, patratul potrivit si toate alea? fntoarce ecranul spre mine gi ma uit. Dintr-o data imi simt bucile aga de stranse, incat portofe- lul lui Andy pare un tect testat cu laxative. E 0 glumd. Dar de data asta, se pare, nu una proastd. Tatdl: ,,Fiule, vreau sa te castitoresti cu o fatd pe pla- cul meu.” Fiul: ,,Mersi, tat’, dar ag prefera sd-mi aleg singur mireasa.” : Tatal:,,Dar, fiule, fata asta e fiica lui Bill Gates.” Fiul: ,,A, bine, in cazul sta OK!” Tatil se duce apoi la Bill Gates. Tatdl: ,,Bill, cred ci am gasit un sot pentru fiica ta.” Bill Gates: ,,Dar fata mea nu cauti si se cAsitoreas- cal” Tatal:”Dar Bill, tandrul e vice-pregedinte la Banca Mondial.” Bill Gates: ,,A, bine, tn cazul asta OK!” fn final, tat] se duce la presedintele Bancii Mondiale. 7ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MAI BUNK Tatdl: ,Jim, am un tandr pe care ag vrea s& fi-l reco- mand ca vicepresedinte.” Presedintele: ,, Suna bine! Problema e c4 am deja mai multi vicepresedinti decat am nevoie.” Tatal: ,Stiu, stiu. Dar vezi, tandrul asta e ginerele lui Bill Gates.” Pregedintele:” A, bine, in cazul asta OK!” Ha, ha! Vedeti ins ce vrem s&{ spunem. Viata, universul,, totul se invarte in jurul relatiilor personale. In cosmos, aceste raporturi constituie c4mpurile gravitationale care existd intre diferitele manifestiri ale materiei. in viati predomina campus tile psihologice: Entre organizatii {ntre diferitele sectiuni care exist in cadrul acestor orgas nizafii si ¢ Intre indivizii care alcdtuiesc sectiunile respective. Aceste retele sociale se formeaza inevitabil si sunt adesea ' stimulate de intalnirile intre indivizi. ! Mediul de afaceri nu se abate nici el de Ja aceastd regula. »Daci mA scarpini pe spate, n-o si te injunghii pe la. | spate!”, dup& cum se exprima elegant Andy, aducandu-si con- tributia sub forma unei noi dimensiuni a conceptului de al- | truism reciproc. ' E un secret stiut de toati lumea la multe firme de top, ; spre exemplu, c4 adevaratul proces de intervievare nu are loc | in sala de interviu, ci la masa de cind de dupa, gi la baut in bar dupa aceea. Asa c& data viitoare cand mai intrati into incdpere aglo- meratd, fie cu ocazia unei conferinte, a unei petreceri sau 0 intalnire de afaceri, tineti minte c4 o prezentare atent executat’, 98. |CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT var putea scuti de gase luni de munca. Unmitoarele sfaturi vil vor ajuta s4 incepeti gi voi sd rostogoliti mingea. Sau voiam al zic zarul? Din pacate, nu vi pot promite cd nu veti da peste un qurpe. De urcat, ins, veti urca! Woody Allen spunea la un moment dat ci 80% din reusi- (4 const{ doar in a te prezenta. lar stiinta fi da dreptate. Stu- diile arat& cd nu existd persoane ,norocoase”, doar persoane care ,obtin mai mult”: ele incearc4 multe lucrum diferite, se fac auzite in urechile multor oameni diferiti... oameni care, cu alte cuvinte, se pozitioneazd tn asa fel incdt au o sansa mult mai bund sé li se intample lucruri bune decat daca si-ar fi petrecut noapte, cu cuvintele memorabilului comic Peter Cook, ficdnd ore suplimentare la programul de masturbare. Uitati-va la diagrama de mai jos. fn universul cuantic, cvadri-dimensional al timpului si spatiului, aveti o sansi din patru si o nimeriti. Asa cd, dat fiind c& statistica va fi adesea impotriva voastri, e pe deplin logic s& v4 optimizati sansele de a va irosi timpul pentru a obtine rezultatul opus: optimizarea ganselot de a nu-l risipi! Andy ne d& un exemplu grozav. »Fata unui prieten de-al meu — md rog, de fapt era un pri- eten al sotiei — a prins un post intr-un call-center acum ceva 99ABC-UL PSIHOPATULUL. IDE] $1 SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNK LOCUL POTRIVIT BEC Suctes WOWENTUL GRESIT WOMENTUL POTRIVIT EEC BEC LOCUL GRE}IT UOUUL §TMPUL: CEE DOUK ROTUN! TREBDE SK AVONEZE TN TANDEM timp. Dup4 nu mult timp a fost efectiv scarbitd gi s-a gandit sa-gi schimbe slujba. S-au intimplat ins urmitoarele. fn prima zi, seful i-a spus c4 din fiecare 100 de apeluri doar unul singur se concretizeazi cu o vanzare, lucru care ei i-a displacut din start, De aici incolo, in fiecare dimineat’ cnd se apuca s& sune potentialii clienti nu se putea gandi decat la mormanul de respingeri pe care avea s& le primeasca in ziua respectiva. Era atat de ingrozitd, incdt pe m&sur4 ce timpul trecea, dadea din ce in ce mai putine apeluri gi, evident, avea din ce in ce mai putin vanzari. Dupa cum i-am explicat, ar fi trebuit si procedeze exact pe dos. in loc si-si reprezin- te cele 99 de apeluri din 100 ca pe un obstacol in calea succesului, i-am spus cd ar trebui si le considere ca 99 de trepte cdtre succes. Noudzeci gi noud de trepte cdtre acel 1% de vanzdriCUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT lar dacd ar reusi s4-gi reprezinte situatia in acesti termeni, atunci — dacd voia si-si impresioneze seful —nu ar trebui s& se fereascd de aceste apeluri, ci din contr§. SA sune mai des de- wit tofi colegii ei din birou. In loc si se teama de respingeri, a le primeasca cu bratele deschise, s4 strangi cat mai multe ¢u putinga. Pentru c4, la urma urmei, cu aceste jetoane putea si ob- (ind si o vanzarel De indat& ce a inceput s4 adopte perspectiva asta, odatd ve a aruncat la gunoi problemele de stima de sine scizutd gi uw fnceput s4 se mai imbarbateze, lucrurile au inceput s& se achimbe. Acum cteva luni a fost votat’ nr 1 in vanz&ri pe trimestrul precedent.” : Sau, dup& cum arat& Andy, nu doar voi ingiv4, ci cea mai bund variant’ a voastra. Ganditi-va la seturile de aptitudini diferite care alcituiesc personalitatea voastri ca la niste jucdtori ai unei echipe de fotbal. Echipa voastrd de fotbal. Echipa pe care voi o antre- nati. Echipa cu care voi jucati in fiecare zi. Dac& formatia voastri naturald e 4-4-2, de ce ati juca cu 4-5-1? Ce antrenor nu ar specula punctele forte ale propriei echipe? De asemenea, dac& aveti un jucdtor de valoare in echip&’ — s4 zicem, sunteti un bun ascultdtor — trebuie 4 va asigurati ci va primi mai mult mingea, iar alti jucdtori — cum ar fi gargara- 101‘ABC-UL PSIHOPATULUI, IDE! $1 SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNK giul nervos, spre exemplu — nu le stau in cale, Asta presupune, desigur, un anumit grad de auto-cunoastere si introspectie. Asa ca, dac& vrei si afli cine esti cu adevdrat — si obtii o radiografie am&nuntit& a profilului tiu de personalitate - de ce nu dai testul de la sfargitul acestei sectiuni? Dup& cum remarcé Andy: ,,.Dac& nu stii cine compune._ echipa, cum poi sd pretinzi un joc de nota 10?” poaenennne CESK ET - - -- - -- -- Va veti face temele baennenn ne (F FCT ME- - - - --- - - Un tip, suna acasa gi fiica lui de cinci ani ridicd receptorul. ~ Bund, scumpo, zice barbatul. Tata la telefon. Mama e langi tine? — Nu, tatd, spune fata. E sus in dormitor cu un- chiul Geoff O pauza scurta. — Das scumpo, zice barbatul, tu nu ai niciun unchi Geoff — Ba am, zice fetita. $i e sus in dormitor cu mami. Barbatul devine brusc suspicios. — OK, draga mea, zice el. Ascultd cu atentie ce vreau si faci. Vreau s4 pui telefonul pe masi, s& alergi pana sus tn dormitor, si bati la us gi si-i spui lui mami c4 tata tocmai gi-a parcat magina pe aleea din fata casei. Ai retinut? — Da, spune fetita si dispare. Dupé vreun minut revine la aparat. — Bun, tat’, zice ea, am ficut ce mi-ai cerut gi mami si unchiul Geoff au luat-o razna. Barbatul isi stdpanea cu greu furia. 102CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT — Adicd ce vrei sd spui cu ,,au luat-o razna”? — Pai, explica fetita, mami s-a speriat foarte tare, a shrit din pat fra haine gi a inceput s& alerge fipand. Dupa care s-a impiedicat de pisica, s-a lovit cu capul de podea si acum sti acolo gi nu se mai mica. Barba- tul incepe s4 se ingrijoreze. — Doamne! Sun repede la ambulanti! $i unchiul Geoff cum e? Micuta incepe sa plang’. — Unchiul Geoff s-a speriat gi el gi a s&rit din pat fir haine, suspina ea. Dupi aia a sdrit de pe fereastra din dormitor direct in piscina. Presupun c4 nu stia cd ai scos apa s4ptmana trecut& ca s& o cureti. E intins pe jos gi fi curge singe din cap. Cred ci e mort. Bar batul rim4ne inmarmurit. — Piscina?! exclamé el. Ja stai putin, ce numar e asta? OK, OK, povestea nu e adevaratd. Cel putin din cate stim noi! Oricum ar fi, ea demonstreaz4 convingitor, desi ugor ex- travagant, importanta supremi a stabilirii unor fapte prelimi- nare inainte de a declanga Inchizitia spaniola. An regiment”, spune Andy ,petreceam zile in gir in tnitatea de tactici contrarevolutionare studiind planurile cla- dirilor incercdnd si descoperim care erau cele mai bune puncte de acces. Totul ficea parte din training. Nu e nevoie 4 detonezi un explozibil dac4 poti s4 te strecori in liniste printeun oberliht. fn cazu] unei misiuni de salvare a ostaticilor principala ta arm este elementul surprizd. Se face extrem de multd documentate pentru ca surpriza si fie ct mai mare. Aga a fost si in Id.anda de Nord, cand cdutam potentiali informator. 103ABC-UL PSIHOPATULU!. IDE! $1 SFATUR! PENTRU O VIATA MAI BUNK St&iteam cu siptiménile gi studiam istoricul unei persoane ca: si-i gisim punctele slabe, pentru a le putea. folosi impotriva lor $i dacd, in anumite ocazii, nu descopeream nimic, aveam’ intotdeauna la dispozitie stiva de materiale pomografice By! care apareau dintr-o dati de nicdieri. Cu asta ne scoteam de! 1 cele mai multe ori! i Oameni sunt ca niste clddiri, Kev. Exist intrari mai bune si intrari mai proaste. Usile din spate sunt ldsate neincuiate si la cele din fat e plin de paz’. Depinde de tine s& gases intrarea care functioneazi.” Analogia ,,accesului” de care se foloseste Andy are un Od tecare sarm de bun-simt, in special in ceea ce priveste culti> _ varea contactelor sociale. La fel ca intr-o situatie de luare de ostatici, adesea ai dreptul la o singura incercare s4 nimeregti o ,tinta”, adesea sub o considerabila presiune a timpului. Aga ci, la fel ca in Fortele Speciale, meritd si te antrenezi serios fnainte sd-ti pui uniforma neagra. »Nu e nevoie sd sari calul gi sd te apuci s& faci tuturor do- | sare de cadre” » Spuse Andy. ,,nsi un pic de muncd de detectiv in culise cu privire la istoricul gi interesele oamenilor cu care vrei si discuti iti oferi nu doar un avantaj considerabil cand vine vorba de taclale, ci iti di si timpul necdesar pentru a-ti schita in gand ceea ce urmeaza s4 spui, pentru a putea bene- ficia de o atentie maxima.” Aici se dovedeste util Discursul din Lift: un discurs scurt, convingitor, de pnd in 20-30 de secunde — cam cat durata unei deplasri cu liftul — pe care-1 poti pregiti (si exersa!) in avans pentru a putea stami interesul pentru: © TINE © =PRODUSUL tau © =PROIECTUL téu. ..practic orice ti-ai putea dori. 104CUM SA MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAI MULT (las vezi cum se face, citeste asta. DISCURSUL DIN LIFT Este... © SCURT © TAIOS © SUCCINT Ce efect are... © Te ajuta s urci in lume! Regulile de aur.. © STABILESTE © STIMULEAZA © ENTUZIASMEAZA © CONVERSEAZA © EDUCA... asa c& vorbim de una-doua date statistice si un zambet‘ABC-UL PSIHOPATULUI. IDE! $1 SFATURI PENTRU 0 VIATA MA! BUNA 1. Explicd ce poti face Din clipa fn care apegi butonul, incepe subliniind: © Ce PROBLEMA REZOLVI ¢@ Ce NEVOIE SATISFACI ¢ Ce VALOARE OFERI Tineti minte, nimeni nu cump&rd bormasini. Lumes cumpéra de fapt gaura! Exemplu: ,Bund ziua, sunt dezvoltator de aplicatii mobile folosite de companii pentru a-gi instrui angajatii in timpul lor liber. Astfel managerul este degrevat de o cantitate semnificativd de muncd.” 2. Identificd-ti PPU (Propunerea de Produs Unic) Dupi ce ai precizat ce faci, explicd de ce nimeni altcine- va mu face ceea ce faci tu. Exemplu: ,,Spre deosebire de alti dezvoltatori, aplicatiile noastre sunt construite la comanda conform specificatiilor indi- viduale ale diferitelor companii. Degi asta presupune o duratd putin mai mare pand la livrare — pentru cd insistdm sd vizitam fiecare unitate — asta inseamnd cd in medie 95% din clientii nostri sunt satisfdcuti de la prima versiune a aplicatiei.” 3. Cere feedback Varianta cea mai bund de a cere feedback este 0. tntrebare care ofera interlocutorului ocazia s{ compare gi contrasteze propria ‘abordare cu problema avut4 in vedere. Exemplu:”"Cum procedeazd compania dvs. in prezent cu training-urile?”CUM SK MUNCESTI MAI INTELIGENT, NU MAT MULT Si acum, s% vedem cum arat4 intregul: Bund ziua, sunt dezvoltator de aplicatii mobile fo- lonite de companii pentru a-gi instrui angajatii tn tim- pul lor liber. Astfel, managerul este degrevat de o canti- lale semnificativd de muncd. Spre deosebire de alti dezvoltatori, aplicatiile noas- (ry sunt construite la comandd conform specificatiilor Individuale ale diferitelor companii. Degi asta presu- pune o duratd putin mai mare pand la livrare — pentru ed insistdm sd vizitdm fiecare unitate — asta fnseamnd cd in medie 95% din clientii nostri sunt satisfacuti de la prima versiune a aplicatiei. Cum procedeazd compania dvs. in prezent cu trai- ning-urile? Intelegerea e parafata © Usile se deschidl . a (E FRAT ME - - - - - - --- .pentru cei care vor si v4 vorbeasci. »Fiindcd”, dupa cum remarc’ Andy, ,,in situatii cum ar fi socializarile, cand oamenii sunt nesiguri pentru c& nu se mai pot baza pe replicile lor predefinite, vor prefera si aleaga varianta de fiecare daté «ugoara». De aceea capacitatea de a prea credibil fn rol se dovedeste intotdeauna utila. Se spune frecvent ca jucatul rolului e cel mai important lucru din viata. Lucrurile nu functioneazi insi intotdeauna usa. Adesea, dac% nu pari credibil, mu vei avea niciodatd sansa si-ti joci rolul | 107ABC-UL PSIHOPATULUI: IDEI $1 SFATURI PENTRU O VIATA MAI BUNK Oamenii tind insd sa uite cnd sunt la evenimente sociale c& indivizii importanti sunt constienti de faptul cd sunt urmi Titi gi nu igi doresc, desiguy, s4 fie vazuti in compania unom cu care alfii asemenea lor nu ar vrea s& fie vizuti vorbindl Aga cd e simplu. Regula de bazi e si te imbraci frumos. Vel afla dupa ceva timp petrecut in afaceri cd oamenii se poartl ei ingigi exact aga cum vor si fie tratati. Dac& m& duc la o gedintd cu sefii si cineva se prezintll imbrdcat in, sd zicem, blugi rupti, tenisi Converse gi tricou = lucru care chiar s-a intamplat! — o si ma géndesc imediat: iatdl © persoand care vrea si fie tratat% ca un copil de 17 ani. Si ce le lipseste copiilor de 17 ani? Increderea. Si asa cd ce fac? Se chinuiesc prea mult. Nu cadeti tn capcana asta. Nu da bine! Dac vreti ca baietii mari s& va ia in serios, trebuie sa ara- tati cd vreti si fiti luati tn serios. Pe de altd parte, asta nu inseamna cd trebuie si stati tot timpul cu o fafa ca un fund plesnit. Cine ar vrea si vorbeas- ca cu o asemenea persoana la o petrecere? Primul lucru care mi-ar veni in minte ar fi si imi imaginez c4 e cineva de la fisc!” Din nou, experienta cotidiand din mediul de afaceri a lui Andy este sprijinitad de stiinfa. Creierele noastre au doud tipuri de motoare — motorul rational (sau cognitiv) si motorul afectiv (sau emotional) — gi ele functioneazi cu combustibili diferiti. Motorul cognitiy, care are o vechime relativ recent& in istoria evolutiei, func- tioneaz4 cu rationamente gi gandire rationald. El foloseste logica durd, rece, pentru a evalua situatiile si a cAntari vari- antele. - Motorul afectiy, ins4, e mai vechi, mai zgomotos, mai po- luant, putin mai direct si functioneaz4 cu: 108