Sunteți pe pagina 1din 19

DREPTUL FALIMENTULUI

1. Insolventa si falimentul. Institutii specifice dreptului commercial si a economiei de piata


2. Participantii la procedura insolventei si a falimentului. Instantele judecatoresti, judecatorul sindic,
adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, administratorul special, administratorul judiciar,
lichidatorul.
3. Procedura generala si procedura simplificata. Cererile introductive (a debitorului sau creditorului),
deschiderea procedurii, efectele deschiderii procedurii, primele masuri, situatia unor acte juridice ale
debitorului, reorganizarea (etape, plan de reorganizare), procedura falimentului si a lichidarii,
inchiderea procedurii.
4. Raspunderea membrilor organizatiei de conducere
5. Infractiuni si pedepse
6. Falimentul bancar

Evolutia istorica a institutiei falimentului


 In perioada antica se foloseau sanctiunile celor 12 table si nu se facea distinctie intre comercianti
si necomercianti. Debitorul era inchis intr-o inchisoare particulara, iar daca nu era rascumparat
sau nu se plateau datoriile era expus la piata publica. In lipsa rascumpararii, creditorul il putea
vinde ca sclav sau il putea ucide. Se observa deci practicarea executarii silite asupra persoanei
care acum este inlocuita de executarea silita a patrimoniului.
 In perioada medievala procedura falimentului avea un caracter penal si corporatist, adica se
aplica numai comerciantilor. In dreptul cetatilor italiene se regasesc principiile care stau acum la
baza institutiei falimentului modern:
o Legarea falimentului de incitarea platilor
o Desesizarea falitului de averea sa
o Decaderea din beneficiul termenului
o Declararea si valorificarea creantelor
o Ajutorarea falitului si a familiei sale pe toata durata procedurii falimentului
o Distinctia dintre debitorii faliti culpabili si cei scuzabili
o Concordatul de majoritate
O prima reglementare legislativa care a pus bazele institutiei si procedurii falimentului a avut loc
in Franta (Ordonanta lui Colbert).
 In perioada moderna, cazurile de faliment de mare amploare din Franta (1795-1805) au impus
necesitatea impunerii unei legislatii severe in domeniul falimentului. Prin noua reglementare se
urmarea indeplinirea a 2 functii majore ale falimentului:
o Realizarea asigurarii platii creantelor creditorilor si pedepsirea falitului
o Asanarea activitatii comerciale
Prin codul comercial francez se urmarea apararea colectiva si egalitara a intereselor creditorilor
si eliminarea din activitatea financiara a celor descalificati.
Codul Comercial italian (1882) si Codul Comercial roman (1887) au preluat concepte din Codul
Comercial francez.
 In perioada contemporana se fac mari progrese in SUA, in Anglia, acestia punand accentul mai
mult pe lichidare.
Flimentul dreptului roman reprezentat de Codul lui Caragea, Codul Calimah – 1917, sunt
primele acte normative care cuprind prevederi despre dreptul falimentului. In reglementarile din acestea
doua, procedura se aplica tuturor debitorilor, fara deosebire de profesie.
Condica pentru Comerciu (1840) este considerata a fi prima reglementare completa si reprezinta
o traducere din dispozitiile Codului Comercial francez.
1
Codul Comercial roman este considerat legiferarea cea mai complexa (Cartea a 3-a art. 695-888).
Falimentul era considerat ca o procedura de executare silita asupra bunurilor comerciantului debitor care
a incetat plata datoriilor sale comerciale al carui scop era satisfacerea creantelor tuturor comerciantilor.
Procedura falimentului putea fi declansata din oficiu de instanta la cererea debitorului sau a
unuia sau mai multi creditori.
Urmarea sentintei declarative de faliment este ca debitorul, falit, pierde dreptul de administrare si
de dispozitie asupra bunurilor sale.

NOTIUNEA SI CARACTERELE FALIMENTULUI

Insolventa este definita de catre lege ca fiind acea stare a patrimoniului debitorului care se
caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Scopul
legii este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa
(art. 2). Procedura colectiva reprezinta procedura in care creditorii recunoscuti participa impreuna la
urmarirea si recuperarea creantelor lor in modalitati prevazute de lege. Acestea sunt: procedura generala,
procedura simplificata, procedura de reorganizare si procedura falimentului.
Procedura generala este procedura prin care un debitor care indeplineste conditiile prevazute la
articolul 1 alineatul 1 din lege, fara a le indeplini simultan pe cele de la articolul 1 alineatul 2, intra dupa
perioada de observatie succesiv in procedura de reorganizare judiciara si in cea a falimentului sau
separat numai in procedura judiciara ori doar in cea a falimentului.
Procedura simplificata este procedura prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute
in articolul 1 alineatul 2 intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii
insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maxim 60 zile.
Reorganizarea judiciara este procedura care se aplica debitorului, persoana juridica in vederea
achitarii datoriilor acestuia conform programului de plata al craeantelor.
Procedura de reorganizare reprezinta intocmirea, aprobarea, implementarea unui plan numit
plan de reorganizare. Procedura reorganizarii juridice se poate realiza prin 3 modalitati:
1. restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului
2. restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital
3. restrangerea debitorului prin lichidarea unor bunuri din averea acestuia pana la
acoperirea creantelor creditorului
Prin programul de plata al creantelor se intelege tabelul de creante mentionate in planul de
reorganizare si care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca prin
raportarea la tabelul definitiv de creante si la fluxurile de numerar aferente planului si care cuprinde:
1. cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitor de creante
pe care debitorul se obliga sa le plateasca acestora
2. termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume
Procedura falimentului este definita ca fiind procedura colectiva si egalitara care se aplica
debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea
debitorului din registrul in care a fost inmatriculata.
Caracterele procedurii:
 caracterul judiciar
 caracterul egalitar
 caracterul colectiv
o caracterul concursual
o caracterul consensual
 caracterul general
o caracterul profesional (numai comercial)
 caracterul de remediu sau, dupa caz, de executare silita

2
Instantele judecatoresti
Articolul 6 din lege prevede ca toate procedurile prevazute din lege cu exceptia recursului sin
articolul 8 sunt de competenta tribunalului in a carui raza teritoriala isi are sediul debitorul asa cum
acesta figureaza in registrul comertului sau in registrul societatilor agricole, asociatiilor si fundatiilor.
Aceste proceduri sunt executate de judecatorul sindic. Instantele competente sa aplice procedura
insolventei sunt:
o tribunalele din judete
o Tribunalul Municipiului Bucuresti
o Curtea de Apel
Tribunalul are competenta materiala pentru toate procedurile insolventei cu exceptia recursului
din articolul 8, care va fi judecat de catre Curtea de Apel.
Competenta teritoriala reprezentata de tribunalul in a carui raza teritoriala isi are sediul asa cum
este inregistrat in Registrul Comertului sau in alte registre.
Buletinul procedurii de insolventa, asa cum este definit in articolul 8 punctul 29 din lege,
reprezinta principalul instrument de publicare a citatiilor, convocarilor, notificarilor.
In cazul in care debitorul este o societate tranzactionala pe o piata financiara reglementata,
judecatorul sindic va comunica Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNMV).
Hotararile pronuntate de judecatorul sindic pot fi atacate cu recurs la Curtea de Apel in termen
10 zile care se calculeaza de la comunicarea hotararii daca legea nu prevede altfel. Recursul va fi judecat
in termen de 30 zile de la inregistrarea dosarului la Curtea de Apel.
Judecatorul sindic indeplineste o functie publica de interes general, organizeaza si conduce
intreaga procedura a insolventei sub autoritatea instantelor judecatoresti. In indeplinirea atributiilor sale,
judecatorul sindic actioneaza in calitatea sa de magistral si NU in calitate de magistrat al creditorului sau
debitorului. Actele sale sunt obligatorii atat pentru debitori cat si pentru creditori.
Atributiile judecatorului sindic (art. 11) sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii
administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente
procesului.
Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar sau lichidatorului si in mod exceptional
debitorului, atunci cand debitorului nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea.
Hotararile sunt incheieri sau sentinte care sunt definitive si executorii. Deciziile manageriale
generale ale judecatorului sindic pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de creditori. Calea de atac
este recursul. Instanta competenta este Curtea de Apel, unde se va judeca in 30 zile. Incetarea atributiilor
are loc in momentul incheierii procedurii cand se considera descarcat de sarcinile sale.
Adunarea creditorilor nu are personalitate juridica si este formata din totalitatea creditorilor
cunoscuti care au anumite creante fata de debitori. Adunarea creditorilor este convocata si prezidata de
catre administratorul judiciar sau lichidatori dupa caz; adica legea sau judecatorul sindic nu prevede
altfel.
Planul de reorganizare este supus dezbaterii adunarii creditorilor. Planul va fi aprobat prin votul
adunarii creditorilor in conditiile articolului 101 din lege.
Comitetul creditorilor, in actuala reglementare, are un rol activ si datorita principiului celeritatii
(expedierii). O serie de atributii, altele decat cele cuprinse in articolul 17 pot fi transferate catre creditori.
Calitatea de administrator special o are reprezentantul desemnat de adunarea generala a
actionarilor persoana juridica sa efectueze in numele si pe seama acestuia actele necesare in perioadele
de procedura cand debitorul poate sa-si administreze activitatea. Administratorul special poate
reprezenta interesele actionarilor, asociatilor, debitorului pe perioada in care debitorului i s-a ridicat
dreptul de administrare.

3
Administratorul judiciar este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in
conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute de articolul 20 din lege in perioada de
observatie si pe durata procedurii de observatie.
Prin sentinta de deschidere a procedurii generale, judecatorul sindic va desemna un administrator
judiciar, iar in cazul procedurii simplificate va desemna un lichidator provizoriu. Independent de aceasta
numire la recomandarea comitetului creditorilor in cadrul primei sedinte a administratorului creditorului
sau ulterior acestei sedinte creditorii care detin cel putin 50% din valoarea totala a creantelor pot decide
desemnarea unui administrator judiciar stabilindu-i totodata si remuneratia.
Atat in cadrul unui plan de lichidare cat si in cazul inceperii procedurii falimentului este necesara
numirea unui lichidator care sa realizeze operatiunile de lichidare a bunurilor din patrimoniul
debitorului.
Lichidatorul este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii
si desemnat sa conduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile prevazute in articolul 25 din lege.

MODALITATI DE SESIZARE ALE TRIBUNALULUI.


TITULARII SESIZARII. CERERILE INTRODUCTIVE

Cererea de judecata reprezinta in dreptul comun cererea adresata instantei judecatoresti si este
mijlocul procedural prin care o persoana juridica sau fizica solicita instantei judecatoresti ocrotirea
drepturilor si intereselor sale.
Clasificare:
 Cererile introductive de instanta sunt cererile prin intermediul carora se declanseaza
activitatea instantei in vederea solutionarii unui litigiu.
 Cererile incidente sunt acele cereri care se formuleaza dupa sesizarea instantei si au ca
scop fie largirea cadrului procesural cu privire la parti sau la obiectul judecatii, fie
solutionarea unor incidente ivite in cursul judecatii.
In materie comerciala, cererea formulata de reclamantul creditor reprezinta o cerere introductiva,
iar cererea formulata de paratul debitor se numeste reclamatie.
Forma scrisa a cererii introductive si a contestatiei este obligatorie. Este permisa forma verbala a
cererilor incidente. In conformitate cu articolul 82 si 112, cod procedura civila, orice cerere adresata
instantei trebuie sa cuprinda:
o Pentru persoane fizice
 Instanta competenta
 Numele, domiciliul, sediul sau resedinta partilor
o Pentru persoane juridice
 Denumirea, sediul
 Numarul de inmatriculare in Registrul Comertului
 Cod Fiscal si bancar
Daca reclamantul sau reclamatul are domiciliul in strainatate, si are sediul ales, se transmite la
sediul ales din tara. Fara semnatura cererea este inexistenta. Cererea introductiva trebuie semnata
personal cu exceptia cazului in care sunt mandatari.
In dreptul comun au loc urmatoarele efecte ale cererii introductive:
 Investeste instanta cu solutionarea cererii (creaza instanta)
 Determina cadrul procedural si procesual cu privire la parti si obiectul litigiului
 Creaza starea de litispendenta (institutia mai in urma sesizata cu aceeasi cauza se
desesizeaza si trimite cauza mai noua la cauza mai veche).
 Intrerupe prescriptia
 Intrerupe calculul dobanzilor, majorarilor sau penalizarilor de orice fel

4
 Produce efectul transmiterii unor actiuni cu caracter personal asupra mostenitorilor (in
dreptul comun, aceste aciuni sunt: stabilirea afiliatiei fata de mama, actiunea pentru
tagada paternitatii, actiunea pentru stabilirea paternitatii din afara casatoriei, actiunea
pentru revocarea unei donatii pentru ingratitudine)
In actuala reglementare nu mai este permisa sesizarea din oficiu pentru declansarea procedurii
insolventei, dar CNVM poate, in anumite conditii, sa formuleze cerere pentru deschiderea procedurii (in
materie bancara, in domeniul asigurarilor, situatia organelor statelor).
Actuala lege a dat debitorului posibilitatea introducerii de insolventi pentru ca este cel mai in
masura sa aprecieze situatia economico-financiara. In conformitate cu articolul 27 alineatele 1 si 2,
debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere in termen de maxim 30
zile de la aparitia starii de insolventa. De asemenea poate adresa o cerere tribunalului, in situatia aparitiei
starii de insolventa iminenta.
Insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta
datoriile exigibile angajate cu fondurile banesti disponibile la data scadentei. Actuala lege nu
conditioneaza declansarea procedurii de natura creantelor si nici de izvorul acestora.
Aparitia starii de insolventa coincide cu scadenta datoriilor, dar subiectivitatea nu-i poate fi
oportuna debitorului pentru ca introducerea tardiva a cererii constituie infractiune de bancruta simpla.
Depunerea prematura cu rea credinta atrage raspunderea patrimoniala a debitorului pentru prejudiciile
cauzate.
Cererea introductiva a debitorului trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii si continut al cererii
de chemare in judecata din dreptul comun. Documentele care trebuie sa insoteasca cererea debitorului
sunt mentionate in articolul 28.
Odata cu cererea introductiva debitorul trebuie sa arate optiunea intre procedura simplificata sau
de reorganizare conform unui plan de reorganizare. Absenta sau nedepunerea ulterioara in termenul
prevazut de lege a unei astfel de optiuni creaza prezumtia ca debitorul este de acord cu instituirea
procedurii simplificate. Deasemenea debitorul trebuie sa depuna o declaratie pe propria raspundere din
care sa rezulte daca a mai fost supus procedurii insolventei intr-un interval de 5 ani inaintea formularii
cererii introductive.
Se pastreaza delimitarea patrimoniului de personalitatea juridica. In situatia in care cererea este
introdusa de un asociat sau impotriva acestuia pentru datoriile sale, cererea respectiva ramane fara efecte
impotriva societatii comerciale.
Articolul 31 din lege arata ca pentru promovarea cererii formulate de creditori sunt necesare
doua conditii:
1. Titularii cererii sa aiba calitatea de creditori, indreptatiti sa solicite deschiderea
procedurii insolventei
2. Debitorul impotriva caruia este formulata cererea trebuie sa se afle in stare de
insolventa prezumata
Insolventa este prezumata atunci cand sunt serioase indicii ca debitorul se afla in incapacitatea de
plata. Calitatea de creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei o are creditorul a
carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila, de mai mult de 30 zile.
Deschiderea procedurii insolventei la cererea debitorului in cazul cererii voluntare formulate de
debitor:
a) Situatia cand debitorul solicita deschiderea procedurii generale. Este situatia cand debitorul se
afla in insolventa vadita, iar averea sa ii permite reorganizarea in fata unui plan de
reorganizare. Insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 zile de
la scadenta, nu a efectuat plata datoriei fata de unul sau mai multi creditori. Dupa examinare,
si daca sunt indeplinite conditiile de lege, judecatorul sindic va deschide prin incheiere
procedura generala de insolventa cu desemnarea administratorului judiciar provizoriu cu
stabilirea atributiilor acestuia si primele masuri care se impun.

5
b) Situatia cand debitorul solicita deschiderea procedurii simplificate sau nu depune
documentele prevazute la articolul 28 alineatul 1 literele a-f si h, la termenul prevazut de lege.
Daca debitorul isi arata intentia de a intra in procedura simplificata sau nu depune
documentele, judecatorul pronunta o incheiere de deschidere a procedurii simplificate.
Hotararea judecatorului sindic va fi notificata de administratorul judiciar sau, dupa caz, de
lichidator, in conformitate cu articolul 61 din lege:
 Tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor
 Debitorului
 Registrului Comertului sau Registrului Societatilor Agricole ori altor registre
unde debitorul este inmatriculat sau inregistrat
Notificarea se realizeaza conform codului de procedura civila si se va publica pe cheltuiala averii
debitorului intr-un ziar de larga circulatie si in buletinul procedurilor de insolventa. Continutul
notificarilor este cuprins in articolul 62 din lege.
Creditorii care au primit notificarea dechiderii procedurii sau creditorii care nu au fost notificati,
dar care au luat la cunostinta de hotararea judecatorului sindic pot inregistra la tribunal opozitie fata de
deschiderea procedurii de insolventa. Termenul de inregistrare a opozitiei este de 15 zile de la publicarea
notificarii. In termen de 10 zile de la inregistrarea opozitiei toti creditorii care au inregistrat opozitie vor
fi citati cu debitorii si judecatorul sindic la o sedinta care va solutiona de-odata printr-o sentinta toate
opozitiile.
Dupa judecarea opozitiei creditorii mentionati pot ataca cu recurs actuala sentinta. Au drept de
atac cu recurs numai creditorii care au inregistrat initial opozitie.
Judecatorul sindic are posibilitatea sa pastreze deschisa procedura insolventei fie sa revoce
incheierea de deschidere a procedurii inchizand astfel procedura. Daca admite opozitia si decide
pastrarea procedurii insolventei, acest lucru este posibil numai in situatia in care judecatorul sindic
concluzioneaza ca cererea debitorului este prematura. In situatia unei cereri premature a debitorului,
solutia data de judecatorul sindic trebuie sa fie de deschidere a procedurii insolventei iminente.
Deschiderea ulterioara a procedurii la cererea debitorului sau a creditorului nu poate modifica
data starii de insolventa. Reaua credinta a debitorului trebuie dovedita de creditorul care se opune la
deschiderea procedurii, putand utiliza orice mijloc de proba.

DESCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENTEI


LA CEREREA CREDITORULUI

Articolul 33 din legea 85/2006 prevede ca dupa inregistrarea unei cereri introductive de catre
creditor, judecatorul syndic o va comunica in copie debitorului in termen de 48 ore, debitorul fiind
singura persoana caruia I se comunica cererea creditorului.
Comunicarea cererii creditorului de deschidere a procedurii nu trebuie confundata cu notificarea
incheierii de deschidere a procedurii (data de judecatorul sindic) care trebuie comunicata persoanelor si
institutiilor prevazute in articolul 61.
Daca debitorul nu a participat la sedinta pentru ca nu a primit notificarea, neregularitatea de
procedura fiind de ordine publica, poate fi acoperita si din oficiu (articolul 306, cod procedura civic).
Dupa inregistrarea si notificarea cererii, creditorul poate renunta la judecata. Avand in vedere caracterul
colectiv al procedurii insolventei, aceasta renuntare a creditorului produce efectul dezinvestiruu instantei
numai daca pana in acel moment nu s-au inregistrat cererile altor creditori fata de acelasi debitor. Daca
debitorul apreciaza ca fiind neintemeiata cererea creditorilor, acesta o poate ataca folosind calea
contestatiei. In termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca
existenta starii de insolventa.
Daca, cu rea credinta, debitorul contesta starea de insolventa, iar contestatia sa este ulterior
respinsa de judecatorul sindic, acest debitor nu va mai avea dreptul de a solicita procedura reorganizarii.

6
Contestatia debitorului nu poate fi admisa pentru motive care ar pune in discutie autoritatea de
lucru judecat al titlului ececutoriu pe care se bazeaza cererea creditorului.
La cererea debitorului, pentru a se evita anumite abuzuri, judecatorul sindic ii poate obliga pe
creditorii care au introduc cererea sa consemneze la banca, in termen de 15 zile o cautiune de cel mult
10% din valoarea creantelor.
Daca judecatorul sindic stabileste ca debitorul este in stare de insolventa, acesta ii va respinge
contestatia si va deschide procedura generala printr-o sentinta, caz in care procedura reorganizarii a
debitorului este posibila.
Daca judecatorul sindic stabileste ca debitorul nu este in stare de insolventa, aceasta respinge
cererea creditorilor care va fi considerata ca lipsita de orice efect de la inregistrarea sa.
Daca debitorul nu contesta in termen legal ca ar fi in insolventa si isi exprima intentia de a-si
inregistra activitatea, judecatorul sindic va da o sentinta de deschidere a procedurii generale a
insolventei.
In situatia in care judecatorul sindic admite actiunea creditorilor si pronunta deschiderea
procedurii prin aceeasi sentinta, judecatorul sindic va desemna un administrator judiciar in cazul
procedurii generale, si un lichidator in cazul procedurii simplificate.
Principiile procedurii diversificate
1. Principiul celeritatii (rapiditate)
2. Principiul unitatii si colectivitatii procedurii insolventei (caracterul colectiv este de esenta
actualei proceduri)
3. Principiul maximizarii averii debitorului
4. Principiul prioritatii, redresarii fata de faliment
5. Principiul participarii active a creditorilor
Persoanele supuse procedurii sunt specificate in articolul 3 punctul 25, articolul 1 alineatul 2).

Efectele legale ale deschiderii procedurii insolventei. Actiuni impuse in aceasta faza
procesuala (articolul 36-40)
1. Desemnarea administratorului judiciar sau al lichidatorului (articolul 34)
2. Obligarea debitorului sa depuna documentele si sa furnizeze informatiile cerute de lege
(articolul 35 si 44)
3. Suspendarea proceselor contraaverii debitorului precum si procedurile de executare silita
(articolul 36) si posibilitatea ridicarii suspendarii (articolul 39)
4. Notificarea procedurii de deschidere (articolul 37)
5. Continuarea furnizarii serviciilor catre debitor (articolul 38)
6. Suspendarea cursului prescriptiei (articolul 40)
7. Inghetarea creantelor negarantate (articolul 41)
8. Indisponibilitatea actiunilor sau partilor sociale (articolul 42)
9. Mentiunile trilingve (articolul 45)
10. Nulitatea actelor debitorului (articolul 46)
11. Ridicarea dreptului de administrare a debitorului (articolul 47-50)
12. Situatia contractelor financiare calificate (articolul 51)
13. Compensarea creantelor (articolul 52)
14. Regimul juridic al bunurilor debitorului vandute (articolul 53)
15. Prezentarea raportului de 30 de zile de catre administratorul judiciar cu propunerea facuta
pentru procedura care trebuie urmata (articolul 54)
16. Reconstituirea documentelor debitorului (articolul 55)
17. Indatorarile privind probele (articolul 56)
18. Citatiile si notificarile (articolul 57)
19. Solicitarea de informatii (articolul 58)

7
20. Raportul de 60 de zile al administratorului judiciar si aprobarea lui de Adunarea creditorilor
(articolul 59)
21. Adoptarea hotararii Adunarii creditorilor privind intrarea in procedura falimentului (articolul
60)

Efecte:
1. Este printre principalele masuri pe care trebuie sa le dispuna judecatorul sindic prin sentinta de
deschidere a procedurii insolventei
10. Toate actele si operatiunile efectuate dupa deschiderea procedurii insolventei vor trebui
supuse autorizarii judecatorului sindic. Nerespectarea acestei obligatii atrage dupa sine nulitatea tuturor
actelor, operatiunilor si platilor efectuate de debitor.
11. Articolul 3 punctul 30 prevede ca ridicarea dreptului de administrare a debitorului atrage
suspendarea mandatului administratorului special sau al Consiliului de administratie al debitorului. In
cazul ridicarii dreptului de administrare al debitorului, conducerea acestuia este preluata de
administratorul judiciar sau lichidator, dupa caz (articolul 107)
Odata cu intrarea debitorului in procedura simplificata de faliment, acestuia i se ridica ex lege.
Dreptul de administrator consta in cel de a-si conduce activitatea, a administra bunurile din avere si a
dispune de acestea fara a mai fi necesarea formularea unei cereri din partea creditorului, comitetului
creditorilor ori a administratorului judiciar.
Dreptul de administrator inceteaza de drept la data la care se dispune inceperea falimentului fara
a fi necesara o hotarare judecatoreasca in acest sens.
In cazul in care debitorul isi pastreaza dreptul de administrator, dar se constata fie o pierdere
continua din averea debitorului, fie lipsa posibilitatii a unui plan rational de activitate, creditorii,
comitetul creditorilor, administratorul judiciar pot adresa oricand judecatorului sindic o cerere prin care i
se ridica debitorului dreptul de administrare.
De la data intrarii in faliment, debitorul va putea desfasura doar activitati necesare derularii
operatiunilor de lichidare (exemplu: stabilirea patrimoniului debitorului, vanzarea bunurilor, distribuirea
sumelor obtinute din vanzarea bunurilor in raport de rangul de referinta).
* Compensarea creantelor
Deschiderea procedurii de insolventa nu afecteaza dreptul unui creditor de a invoca compensarea
creantei sale cu cea a debitorului asupra sa atunci cand conditiile legale, in materie de compensare logica
sunt indeplinite la momentul deschiderii procedurii.
Deschiderea procedurii insolventei nu impiedica stingerea reciproca a obligatiunilor debitorului
si creditorilor prin compensatie. Pentru a opera compensarea legala, trebuie indeplinite urmatoarele
conditii:
 Reciprocitatea obligatiilor (ambele creante trebuie sa existe intre aceleasi persoane care
sa fie creditor si debitor in acelasi timp, una fata de cealalta)
 Creantele sa aiba ca obiect bunuri fungibile deoarece prin compensatie, partile trebuie sa
fie in situatia in care ar fi fost daca s-ar fi facut plata
 Creanta care urmeaza sa fie compensata trebuie sa fie certa, lichida si exigibila

21. Decizia de intrare in faliment a debitorului va fi luata in situatia in care Adunarea generala a
creditorilor va aproba hotararea administratorului judiciar cu cel putin 2/3 din creantele prezente la vot,
dar indiferent de rezultatul votului, propunerea de intrare in faliment nu va fi aprobata in cazul in care
unul sau mai multi creditori, detinand impreuna peste 20% din creante, isi anunta intentia de a depune in
termen legal planul de reorganizare a debitorului.
In procedura simplificata, termenul pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra
averii debitorului este de maxim 60 de zile de la deschiderea procedurii, acelasi termen ca si in termenul
general.
8
Termenul pentru verificarea creantelor, intocmirea, afisarea si comunicarea tabelului preliminar
al creantelor nu va depasi 15 zile de la expirarea termenului pentru inregistrarea cererii de admitere a
creantelor asupra averii debitorului.
In ceea ce priveste termenul pentru definitivarea si afisarea tabelului creantelor, in procedura
simplificata acest termen nu va depasi 15 zile de la expirarea termenului pentru verificarea creantelor,
intocmirea, afisarea si comunicarea tabelului preliminar al creantelor.
Inregistrarea cererilor de admitere a creantelor cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi
inregistrate de catre administratorul judiciar conform evidentelor contabile ale debitorului, toti ceilalti
creditori ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii vor depune cererea de
admitere a creantelor in termenul fizat in sentinta de deschidere a procedurii.
Cererile de creante vor fi inregistrate intr-un registru care se va pastra la grefa tribunalului.
Titularii actiunilor la purtatori pot introduce cererea de admitere a creantelor, care trebuie facuta
chiar daca acestea nu sunt stabilite intr-un titlu.
La cerere vor fi anexate documente justificative ale creantei si ale actelor de constituire de
garantii. Daca aceste documente sunt titluri de valoare la ordin sau la purtator, posesorii acestor titluri de
valoare pot cere administratorului judiciar restituirea titlurilor originale si pastrarea la dosar a unor copii
certificate de catre acesta.
Procedura de certificare a creantelor
Pentru a putea fi platite din averea debitorului toate creantele vor fi supuse procedurii de
verificare prevazuta in articolul 66-70 cu doua exceptii:
1. Creantele constatate prin titluri executorii (articolul 66, alineatul 1)
2. Creantele bugetare rezultate dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de
legi speciale (articolul 66, alineatul 2).
Administratorul judiciar este cel care va verifica fiecare creanta impreuna cu documentele
depuse. In cadrul procedurii de verificare a creantelor, administratorul judiciar va cerceta:
 Legitimitatea
 Valoarea exacta
 Prioritatea fiecarei creante
La finalul procedurii creantelor, administratorul judiciar va stabili daca titularul cererii de
admitere a creantei are legitimitate procesuala pentru formularea creantei, intinderea si rangul de
preferinta al creantei.
Reguli aplicabile inscrierii creantelor in tabelul preliminar
Creantele negarantate si partile negarantate ale creantelor garantate care nu au scadente la data
inregistrarii cererii de admitere a creantelor vor fi inscrise in tabelul de creante cu intreaga lor valoare,
dar in cadrul procedurii falimentului, orice distributie de sume pentru astfel de creante se va face numai
cu respectarea articolului 125 din lege.
Indiferent de moneda in care exista creanta, plata se va face numai in moneda nationala.
Intocmirea si inregistrarea tabelului preliminar
Odata cu expirarea termenului limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra
averii debitorului in termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii si ca rezultat al valorificarilor
facute in temeiul articolului 66 din lege, administratorul judiciar sau lichidatorul au obligatia sa
intocmeasca un tabel preliminar al creantelor.
Articolul 3 punctul 16 din lege defineste tabelul preliminar al creantelor ca fiind tabelul care
cuprinde toate creantele nascute inainte de data deschierii procedurii curente, scadente sub conditie sau
in litigiu, acceptate de catre administratorul judiciar in urma verificarilor acestora. In cazul procedurii
simplificate, in acest tabel se vor inregistra si creantele nascute dupa momentul deschierii procedurii si
pana la data intrarii in faliment.
Termenul in care administratorul judiciar sau lichidatorul in care trebuie sa intocmeasca, sa
inregistreze si sa afiseze tabelul preliminar este de maxim 90 de zile de la deschiderea procedurii

9
insolventei in cazul procedurii generale si de 75 de zile de la aceeasi data in cazul procedurii
simplificate.
In tabelul preliminar de creante se vor cuprinde toate creantele impotriva averii debitorului
verificate si acceptate de catre administratorul judiciar sau lichidator precizandu-se daca sunt creante
chirografare garantate cu prioritati, sub conditie sau nescadenta.
Dupa intocmire, tabelul preliminar de creante va fi afisat la usa instantei de judecata,
intocmindu-se in acest sens un proces verbal de afisare.
Tabelul preliminar de creante va fi comunicat debitorului. Dupa afisare, creditorii inscrisi in
tabelul preliminar de creante pot participa la Adunarea creditorilor.
Contestarea tabelului preliminar de creante
Debitorii, creditorii sau orice alta persoana interesata vor putea sa formuleze contestatii cu
privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar sau lichidator in tabelul
preliminar de creante.
Termenul de depunere a contestatiilor este de 10 zile inainte de data stabilita de sentinta, prin
sentinta de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului atat in procedura generala cat si in cea
simplificata. La termenul stabilit prin sentinta de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului,
judecatorul sindic va solutiona deodata printr-o singura sentinta, toate contestatiile.
Judecatorul sindic poate sa admita in tot sau in parte creantele in mod provizoriu la masa credala.
In situatia in care judecatorul sindic admite creante fara drepturi de preferinta solicitat initial,
aceste creante vor fi achitate din sumele de bani obtinute ca urmare a valorificarii bunurilor negrevate cu
garantii.
Inregistrarea tabelului definitiv de creante
Dupa ce toate contestatiile de creante au fost solutionate, administratorul judiciar sau lichidatorul
va intocmi tabelul definitiv al tuturor creantelor impotriva averii debitorului.
Spre deosebire de tabelul preliminar de creante, tabelul definitiv de creante nu se comunica nici
macar debitorului.
Dupa inregistrarea tabelului definitiv care cuprinde suma solicitata, suma admisa si rangul de
prioritate a creantei, numai titularii creantelor inregistrate in tabelul definitiv de creante pot participa la
votul asupra planului de reorganizare sau la orice repartitii de sume in cazul falimentului in procedura
simplificata.
Contestatiile impotriva tabelului definitiv si judecarea acestor contestatii
Contestatiile trebuie depuse la tribunal cu cel putin 10 zile inainte de data stabilita prin sentinta
de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creante atat in cadrul procedurii generale cat
si in cadrul procedurii simplificate.
Dupa expirarea termenului de 10 zile de depunere a contestatiilor si pana la inchiderea
procedurii, orice parte interesata poate face contestatie impotriva cererii unei creante sau a unui drept de
preferinta in tabelul definitiv al creantelor numai in urmatoarele cazuri:
 Descoperirea existentei unui fals
 Descoperirea existentei unui dol
 Descoperirea unei erori esentiale care a determinat admiterea creantelor sau a unui drept
de preferinta
 Descoperirea unor titluri hotaratoare si pana atunci necunoscute
Contestatiile efectuate vor fi solutionate de catre judecatorul sindic dupa citirea contestatorului, a
creditorului care detine creanta contestata, pentru administratori judiciari, a lichidatorului, a membrilor
Adunarii creditorilor, si a oricarei parti interesate.
Pana la judecarea inevitabila, judecatorul sindic va putea admite provizoriu creanta sau dreptul
de preferinta contestat.
Situatia creditorilor care nu si-au inregistrat creanta in termenul legal prevazut de lege

10
In conformitate cu articolul 66, titularul de creante anterioare deschiderii procedurii care nu
depune cererea de admitere a creantelor pana la expirarea trmenului legal este decazut, pentru creanta
respectiva, din urmatoarele drepturi:
1. Dreptul de a participa si de a vota in cadrul Adunarii generale a creditorilor
2. Dreptul de a participa la distributia de sume in cadrul reorganizarii si a falimentului
3. Dreptul de a-si realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatiilor cu
raspundere nelimitata ori persoanelor juridice debitoare ulterior inchierii procedurii sub
rezerva ca debitorul sa nu fi fost condamnat pentru bancrupta simpla sau frauduloasa, ori sa
nu i se fi stabilit raspunderea pentru efect de transferuri ori plati frauduloase. Aceasta
decadere poate fi invocata oricand de orice parte interesata pe cale de actiune sau exceptie .a
Situatia unor acte juridice ale debitorului in procedura insolventei
Toate actiunile introduse de administratorul judiciar sau lichidator, sunt scutite de taxe de timbru
atat in cazul procedurii generale cat si in cazul procedurii simplificate.
Actele frauduloase din articolul 80
1. Actele de transfer cu titlu gratuit efectuate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii
insolventei cu exceptia sponsorizarilor in scop umanitar. Sanctiunea nu este nulitatea si o
forma speciala de revocare a actelor cu titlu gratuit; rezulta deci ca actele cu titlu gratuit
incheiat in mod ilegal pot fi revocate (anulate) deoarece lipseste contraprestatia din partea
tertului beneficiar fiind preferata desfasurarea actului in detrimentul tertului, dar in favoarea
creditorilor, debitorului insolvent. Actele cu titlu gratuit sunt incompatibile cu natura
speculativa a activitatilor comerciale.
2. Operatiuni comerciale in care prestatia debitorului o depaseste vadit pe cea primita, efectuate
in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii. Administratorul sau lichidatorul poate introduce
actiuni in anularea acestor operatiuni.
3. Acte incheiate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii cu intentia tuturor partilor
implicate in aceste acte de a sustrage bunurile de la urmarirea de catre creditori sau de a le
leza in orice fel drepturile. Administratorul sau lichidatorul trebuie sa faca dovada participarii
la frauda a tuturor contractantilor.
4. Acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau in
folosul acestuia efectuate in cele 120 de zile anterioare desemnarii procedurii, daca suma pe
care creditorul ar putea sa o obtina in caz de faliment al debitorului este mai mica decat
valoarea actului de transfer.
5. Constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care este chirografara in cele
120 de zile anterioare deschiderii procedurii insolventei.
6. Platile anticipate ale datoriilor efectuate in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii
insolventei daca scadenta acestor datorii fusese stabilita pentru o data ulterioara deschiderii
procedurii insolventei.
7. Acte de transfer sau asumarea de obligatii efectuate ale debitorilor intr-o perioada de 2 ani
anteriori datei deschiderii procedurii cu intentia de a ascunde sau intarzia starea de insolventa
ori de a frauda o persoana fizica/juridica fata de care era la data efectuarii trasferului unor
operatiuni cu instrumente fiind derivate inclusiv deducerea la indeplinire a unui acord de
compensare bilaterala (acord de netting) realizate in baza unui contract financiar calificat ori
a devenit ulterior debitor in sensul legii insolventei.
In toate aceste cazuri, actiunea de anulare are ca scop recuperarea tuturor prestatiilor in folosul
averii debitorului pentru protejarea drepturilor creditorilor.

TERMENUL PENTRU INTRODUCEREA ACTIUNILOR IN ANULARE

11
Actiunea in anularea actelor frauduloase inchiate de debitor in dauna creditorilor, precum si
pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale (articolele 79-80), poate fi
introdusa de administratorul judiciar sau lichidator, in termen de 1 an de la data intocmirii raportului
(articolul 20, alineatul 1, litera b), dar nu mai tarziu de 18 luni de la data deschiderii procedurii
insolventei.
Si comitetul creditorilor are calitatea procesuala de a introduce la judecatorul sindic o actiune de
anulare, daca administratorul judiciar sau lichidatorul nu face acest lucru.
Actiunea astfel introdusa de comitetul lichidatorilor se va stinge ca fiind lipsita de interes in
situatia in care administratorul judiciar sau lichidatorul introduce ulterior actiunea de anulare, stiut fiind
faptul ca actiunea comitetului creditorilor este subsidiara actiunii introduse de catre administratorul
judiciar sau lichidatorul.
In situatia in care actiunea in anulare nu este introdusa nici de administratorul judiciar sau
lichidator si nici de comitetul creditorilor, din analiza textelor cuprinse in articolul 81, alineatul 1 si 2,
rezulta ca un creditor nu poate introduce o astfel de actiune conform actualei reglementari, dar aceasta
solutie nu poate fi admisa si de legea ferenda. Se impune modificarea acestui text de lege in sensul
acordarii creditorilor a dreptului de a introduce o astfel de actiune in cazul de mai sus.
In situatia in care administratorul sau lichidatorul renunta la actiunea deja pornita, iar titularul
actiunii nu doreste continuarea actiunii, Comitetul Creditorilor are dreptul (are calitate procesuala) sa
continue aceasta actiune si o continua facand act de opozitie la actul de renuntare.
Termenul de prescriptie a actiunii este termenul general de prescriptie a actiunii (articolele 79-
80).
Transferul cu caracter patrimonial exceptat de la posibilitatea anularii prin actiunile
reglementate
Conform articolului 82 nu pot fi atacate transferurile cu caracter patrimonial solicitandu-le
anularea in conditiile aricolului 80 nici de catre administratorul judiciar sau lichidator si nici de catre
Comitetul Creditorilor, nici unui transfer cu caracter patrimonial facut de catre debitor in cursul
desfasurarii normale a activitatii debitorului inclusiv in perioada de reorganizare.
Efectele nulitatii asupra tertului dobanditor
Tertul dobanditor in cadrul unui transfer patrimonial anulat in conditiile articolului 80 va trebui
sa restituie averii debitorului bunul transferat (a se vedea actele frauduloase de rea credinta).
In cazul in care bunul care trebuie restituit nu mai exista, trebuie restituita averii debitorului
valoarea bunului de la data transferului efectuat de debitor.
Tertul dobanditor care a restituit averii debitorului fie bunuri, fie valoarea acestuia va avea o
creanta de aceeasi valoare impotriva averii debitorului cu conditia ca tertul sa fi acceptat transferul cu
buna credinta si fara intentia de a impiedica, intarzi ori insela creditorii debitorului. In caz contrar, tertul
dobanditor pierde creanta sau bunul rezultat din repunerea in situatia anterioara in favoarea averii
debitorului. Situatia de rea-credinta a dobanditorului trebuie dovedita.
Tertul dobanditor cu titlu gratuit de buna credinta va restitui bunurile in starea in care se gasesc,
iar in lipsa acestora va restitui numai valoarea in care s-a imbogatit.
In cazul tertului dobanditor de rea-credinta acesta va restitui intreaga valoare si fructele
percepute.
In conformitate cu articolul 84, alineatul 1, bunul sau valoarea bunului poate fi recuperat de catre
administratorul judiciar, nu numai de la tertul dobanditor care a contractat direct cu dobanditorul, dar si
de la tertul subdobanditor, dar numai dupa indeplinirea urmatoarelor conditii cumulative:
1. O conditie obiectiva => tertul subdobanditor nu a platit valoarea corespunzatoare a
bunului
2. O conditie subiectiva => tertul subdobanditor cunostea sau trebuia sa cunoasca faptul ca
transferul initial este sau era susceptibil de a fi anulat

12
Daca tertul subdobanditor este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv, al debitorului, se
prezuma relativ ca acesta a cunoscut faptul ca transferul patrimonial efectuat era susceptibil de a fi
anulat.
Tipuri de nulitate:
1. Nulitate absoluta – nu poate fi acoperita, efectele produse raman valabile si nu se pot anula
nici macar din oficiu
2. Nulitate relativa – poate fi acoperita
Aceasta prezumtie relativa poate fi rasturnata putandu-se face dovada ca persoanele sus-
mentionate nu au stiut sau nu aveau cum sa cunoasca ca transferul patrimonial efectuat de catre debitor
era susceptibil de a fi anulat.

Procedura de reorganizare
In actuala reglementare, reorganizarea juridica este definita in articolul 3, punctul 20 ca fiind
procedura care se aplica debitorului persoana juridica in vederea achitarii datoriilor acestora conform
programului de plata a creantelor.
Procedura de reorganizare judiciara presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si
respectarea unui plan numit Planul de Reorganizare care poate sa prevada impreuna sau separat
urmatoarele:
1. Restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului
2. Restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social
3. Restrangerea activitatii debitorului prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului
Planul de reorganizare. Natura juridica a planului de reorganizare
Planul de reorganizare are o tripla natura juridica: contractuala, judiciara si legala.
Natura juridica contractuala decurge din faptul ca planul de reorganizare poate fi propus numai
de catre anumite persoane indreptatite.
Natura juridica se desfasoara prin intermediul organelor judecatoresti.

Etapele care trebuie parcurse in cadrul procedurii de reorganizare judiciara:


1. Porpunerea planului de reorganizare judiciara (articolul 94)
2. Comunicarea si admiterea planului de reorganizare de catre judecatorul sindic (artcolul
98, alineatul 1 si 2)
3. Publicitatea planului de reorganizare (articolul 99)
4. Votarea planului de reorganizare (articolul 100)
5. Confirmarea planului de reorganizare de catre judecatorul sindic (articolul 101)
6. Executarea planului de reorganizare (articolul 102)

1. Propunerea planului de reorganizare

A. Categoriile de persoane care pot propune un plan de reorganizare (articolul 94, alineatul 1) sunt:
 Debitorul – cu aprobarea AGA, in termen de 30 de zile de la afisarea tabelului definitiv
de creante, cu conditia formularii potrivit articolului 28 din lege a intentiei de
reorganizare, daca procedura insolventei a fost declansata de debitor si cu respectarea
articolului 33 alineatul 6 in cazul in care procedura a fost declansata ca urmare a cererii
unuia sau mai multor creditori.
 Administratorul judiciar – de la data desemnarii sale si pana la implinirea unui termen
de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante cu conditia sa isi fi
manifestat intentia de a introduce un plan pana la votarea raportului (articolul 59)
 Unul sau mai multi creditori – care si-au anuntat aceasta intentie pana la votarea
raportului administratorului (articolul 59), dar detinand impreuna sau separat cel putin
20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv de creante.
13
Aceasta intentie trebuie manifestata in termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv
de creante pana la votarea raportului prevazut in articolul 59.
Spre deosebire de vechea reglementare, actuala lege nu mai da posibilitatea debitorului sa
propuna un plan de reorganizare in conditiile in care nu si-a declarat starea de insolventa si nu si-a
manifestat intentia de a propune un plan de reorganizare.
Procedura re reorganizare nu este simplificata deoarece aceasta duce direct la procedura de
faliment.

B. Termenul limita – 30 de zile de la afisarea tabelului definitiv de creante, dar avand in vedere
celeritatea procedurii insolventei la cererea oricarei parti interesate, judecatorul sindic poate
scurta, pentru motive temeinice, termenul de depunere a planului de reorganizare.
Nedepunerea sau nerespectarea termenului de depunere a unui plan de reorganizare sau
depunerea unui plan de reorganizare de catre persoane care nu au calitate procesuala pentru depunerea
unui plan, duce la decaderea partilor sau persoanelor respective din dreptul de a depune un plan, atunci
judecatorul sindic dispune trecerea la procedura falimentului (articolul 107).
Este posibila prelungirea termenului de executare a planului de reorganizare confirmat anterior
intrarii in vigoare a noii legi, dar numai cu o perioada care adaugata perioadei initiale de executare nu va
putea depasi termenul limita de 3 ani, termen care incepe sa curga de la data initiala a confirmarii
planului de reorganizare.

C. Continutul planului de reorganizare – planul de reorganizare trebuie sa indice in mod obligatoriu


perspectivele de redresare economica a debitorului inclusiv prin mijloace financiare disponibile,
trebuie sa contina programul de plata al creantelor, trebuie sa mentioneze:
 Categoriile de creante care nu sunt defavorizate in sensul legii
 Tratamentul categoriilor de creante defavorizate
 Daca si in ce masura debitorul sau membrii organelor de introducere vor fi descarcati de
raspundere
 Ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante in comparatie
cu valoarea estimata ce ar putea si primita prin distribuirea in caz de faliment la data
propunerii planului de reorganizare

D. Programul de plata al creantelor


Este un element de noutate in actuala reglementare si reprezinta tabelul de creante mentionat in
planul de reorganizare si cuprinde cuantumul tuturor sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca
creditorilor prin raportare la tabelul definitiv de creante si la fluxurile de numerar aferente planului de
reorganizare.
Programul de plata al creantelor detine titlu executoriu impotriva debitorului prin confirmarea
planului si este principalul indicator fata de care administratorul judiciar se raporteaza cu privire la
derularea planului de reorganizare.
Modificarea planului de reorganizare
a. Modificarea planului de reorganizare confirmat ulterior intrarii in vigoare a noii legi
Un plan de reorganizare confirmat ulterior intrarii in vigoare a noii legi si a carei perioada de
executare este mai mica de 3 ani de la data confirmarii, va putea fi modificat prin prelungirea lui cu
respectarea prevederilor termenului limita.
 Vor vota toti creditorii inclusiv cei care au votat pentru respingerea planului la momentul
acceptarii sale initiale, dar creditorii ale caror creante sunt curente si ulterioare deschiderii
procedurii insolventei nu pot participa la votarea prelungirii planului de reorganizare
(articolul 3, punctul 8)
In situatia in care se hotaraste prelungirea termenului, judecatorul sindic va lua act de aprobare,
prelungirea de catre creditori pronuntand o incheiere numita hotarare de expedient.
14
b. Modificarea planului de reorganizare confirmat anterior intrarii in vigoare a noii legi, dar a carui
executare se prelungeste sub imperiul acestei reglementari (conflict temporar de lege).
Planul de reorganizare a carui termen a fost stabilit sub termen de 2 ani prevazut de vechea
reglementare sau de 2 ani de la data confirmarii sale, poate fi prelungit pana la implinirea unui termen de
maxim 3 ani, termen care incepe sa curga de la data confirmarii initiale a planului de reorganizare.
Acest lucru nu reprezinta o retroactivitate mascata a legii, ci reprezinta tocmai respectarea
principiului retroactivitatii legii conform caruia toate actele indeplinite anterior intrarii in vigoare a noii
legi in formele si in termenele prevazute de legea atunci in vigoare. Toate aceste acte raman valabile.
Perioada de reorganizare scursa de la confirmarea initiala a planului de reoganizare pana la intrarea
in vigoare a noii legi trebuie considerata ca fiind valabila si inclusa in termen maxim de 3 ani de
executare a planului de reorganizare.
Planul de reorganizare propus de creditori poate prevede (fara acordul statutar al membrilor
asociatilor sau actionarilor debitorului) daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
 Planul depus de debitori ofera o recuperare mai redusa a creantelor debitorului
 In caz de faliment, membrilor, asociatilor sau actionarilor debitorului nu li se cuvine nimic
din distribuire.
 Membrii, asociatii sau actionarii refuza sa participe la planul propus de creditori
Inregistrarea mentiunii modificarilor efectuate se efectueaza la Registrul Comertului.

2. Comunicarea si admiterea planului de reorganizare de catre judecatorul sindic


In conformitate cu articolul 98, alineatul 1, o copie a planului de reorganizare propuse se depune
la grefa tribunalului, la oficiul Registrului Comertului.
Copii dupa planul de reorganizare propus, vor fi comunicate si debitorului si Comitetului
Creditorilor prin administratorul judiciar.
Dupa indeplinirea procedurii de comunicare, judecatorul sindic va convoca, in termen de 20 de
zile de la inregistrarea planului de reorganizare propus la grefa tribunalului, o sedinta pentru admiterea
sau respingerea planului de reorganizare propus.
Dupa audierea persoanelor citate, efectiv prezente sau absente, dar cu concluzii scrise si depuse
la dosar, judecatorul sindic se pronunta in sensul admiterii sau respingerii planului de reorganizare
propus.
Ulterior admiterii planului de reorganizare, judecatorul sindic va dispune administratorului
judiciar convocarea Adunarii Generale a Actionarilor, creditorilor si a debitorului intr-un termen cuprins
intre 20 si 25 de zile, dar nu mai inainte de afisarea tabelului de creante.
Daca au fost exprimate mai multe intentii de depunere a unui plan de reorganizare, judecatorul
sindic va fixa un termen maxim pana cand acestea pot fi depuse astfel incat votarea planurilor admise sa
se faca in aceeasi sedinta a Adunarii Generale a Creditorilor.

3. Publicitatea planului de reorganizare admis


In termen de 5 zile de la admiterea planului de reorganizare admis, judecatorul sindic va dispune
administratorului judiciar, publicarea unui anunt referitor la propunerea planului, anunt care se publica
in buletinul procedurilor de insolventa cu indicarea celui care l-a propus, a datei votului inclusiv ca este
permisa votarea prin corespondenta si a datei de confirmare a planului, care nu poate depasi 15 zile de la
data votarii planului.

4. Votarea planului de reorganizare


Dupa informarea de catre administratorul judiciar a votului valabil exprimat in scris, incepe
operatiunea de votare in functie de categoriile distincte de creante, fiecare creanta beneficiind de un vot.
Un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creante, daca in categoria respectiva planul este
acceptat de o majoritate absoluta din valoarea creantelor din acea categorie.
Un plan este acceptat daca:
15
a. Cel putin 50% + 1 din categoria de creante (articolul 3) accepta sau sunt socotite ca
accepta planul, cu conditia ca minim una din categoriile defavorizate sa accpte planul
b. In cazul in care sunt doar 2 categorii de creditori, planul de reorganizare se considera
acceptat daca categoriile defavorizate au acceptat planul
c. Daca ambele categorii de creante sunt defavorizate, planul de reorganizare se considera
acceptat in cazul in care categoria de creante cu valoare totala mai mare a creantelor a
acceptat planul de reorganizare.
d. Daca o categorie defavorizata respinge planul, nici una din categoriile de rang inferior nu
va primi mai mult decat in procedura falimentului
Categorii de creante :
 Creante garantate
 Creditori bugetari
 Creditori chirografari (articolul 96, alineatul 1)
 Ceilalti creditori chirografari
Fiecare creditor, categorie de creditori, trebuie sa primeasca cel putin cat ar fi primit in situatia
procedurii falimentului.

5. Confirmarea planului de reorganizare de catre judecatorul sindic


La data stabilita, planul de reorganizare va fi confirmat printr-o sentinta a judecatorului sindic
daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii:
 A se uita
 Fiecare categorie defavorizata care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si
echitabil prin planul de reorganizare
Desi pot fi propuse si chiar admise mai multe planuri de reorganizare, doar un singur plan de
reorganizare poate fi confirmat.
Dupa confirmarea unui plan de reorganizare nu mai este legal permis propunerea, admiterea,
votarea sau confirmarea oricarui alt plan de reorganizare.
Daca nu este confirmat nici un plan si termenul pentru propunerea unui plan a expirat,
judecatorul sindic va dispune inceperea de indata a procedurii falimentului (articolul 107 si
urmatoarele).

6. Executarea planului de reorganizare


Dupa confirmarea planului de reorganizare, debitorul trebuie sa-si conduca activitatea in
conformitate cu prevederile acesteia.
Pe intreaga perioada de reorganizare, furnizorii sunt obligati sa nu intrerupa furnizarea acestor
servicii.
In situatia in care debitorul nu respecta planul sau desfasurarea activitatii sale produce pierderi,
administratorul judiciar, Comitetul Creditorilor, oricare dintre creditori sau administratorul special poate
solicita oricand judecatorului sindic intrarea in procedura falimentului. Aceasta cerere de faliment nu
suspenda continuarea activitatii debitorului pana cand judecatorul sindic nu-i va dispune in acest sens.
Comitetul Creditorilor si Adunarea Generala a Creditorilor aproba rapoarte trimestriale ale
administratorului judiciar controland astfel respectarea planului de reorganizare.

Procedura falimentului
Prin faliment se intelege dizolvarea si lichidarea in cazul persoanelor juridice si lichidarea averii
debitorului in cazul persoanelor fizice.
Articolul 107 alineatul 1 prevede ca judecatorul sindic va decide prin sentinta sau inchiere, dupa
caz, intrarea in faliment dupa urmatoarele conditii:
1.
a. Debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata
16
b. Debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de
deschidere a procedurii a contestat ca este in stare de insolventa, iar contestatia a fost
respinsa insa de judecatorul sindic
c. Nici o parte indreptatita de lege nu a propus un plan de reorganizare sau nici unul din
planurile propuse nu a fost acceptat
2. Debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare, ori
planul propus nu a fost acceptat si confirmat
3. Obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite asa cum sunt prevazute in
planul de reorganizare conformat sau desfasurarea activitatii debitorului in cursul reorganizarii aduce
pierderi averii debitorului
4. Daca a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune intrarea in
faliment

Din hotararea prin care se decide intrarea in faliment judecatorul sindic va pronunta dizolvarea
societatii si va dispune urmatoarele masuri:
 Ridicarea dreptului de administrare a debitorului, acesta putand fi exercitat de lichidator
 Desemnarea provizoriu a unui lichidator in cazul procedurii generale
 In cazul procedurii simplificate, confirmarea in calitate de lichidator a administratorului
judiciar

Metode de vanzare a bunurilor


Lichidarea bunurilor va incepe imediat dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii
bunurilor din averea debitorului.
Bunurile vor fi vandute in bloc sau individual ori la licitatie publica, fie prin negociere sau o
combinatie intre cele doua.
Lichidatorul are obligatia sa propuna creditorilor metoda de vanzare si reglementare dupa care se
desfasoara aceasta metoda.
Metoda de vanzare este aprobata de Adunarea Generala a Creditorilor pe baza propunerii
lichidatorului si a recomandarilor Comitetului Creditorilor.
Vanzarea in bloc. Articolul 117, alineatul 1 prevede ca in cazul propunerii acestei metode de
vanzare, lichidatorul intocmeste un raport pe care il propune Comitetul Creditorilor.
Modalitati de vanzare in bloc:
 Vanzare prin negociere directa catre un cumparator deja identificat cu precizarea
conditiilor minime ale contractului (pret si modalitati de plata)
 Vanzare prin negociere directa fara cumparator identificat cu precizarea pretului minim
propus
 Vanzare la licitatie
Imobilele vor putea fi vandute direct, conform articolului 118 privind vanzarea directa.
In propunerea de vanzare, lichidatorul trebuie sa identifice imobilul sau mai ales daca are sarcini
grevate.
In situatia in care exista mai multe creante aflate in aceeasi ordine de preferinta, distributia se
face proportional cu valoarea creantei.
Regula proportionalitatii – sumele de distribuit intre creditorii cu acelasi rang de prioritate vor fi
acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta (articolul 108, alineatul 2, litera d).
Distribuirea in functie de rangul de prioritate – titularilor de creante dintr-o categorie li se vor
distribui sume numai dupa deplina indestulare a titularilor de creante din categoria ierarhic superioara.
Daca sumele sunt insuficiente pentru acoperirea valorii acestor creante vor primi o cota
falimentara (suma proportionala cu procentul pe care creanta lor il detine in categoria creantelor
respective.

17
La data stabilita prin sentinta, judecatorul sindic va solutiona toate optiunile la raportul final.
Creantele care, la data inregistrarii raportului final sunt sub conditie nu vor putea participa la ultima
distribuire, daca sunt fonduri ramase nedeclarate in termen de 90 de zile.
Inchiderea procedurii insolventei
Cazuri de inchidere a procedurii:
1. Inchiderea procedurii pentru lipsa de resurse (articolul 131)
In orice stadiu al procedurii, judecatorul sindic poate dispune prin sentinta, inchiderea procedurii
daca constata ca nu exista bunuri in averea debitorului sau ca bunurile existente nu sunt suficiente pentru
a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avantajeze aceste sume. Prin
sentinta data de judecatorul sindic se dispune radierea din Registrul Comertului.

2. Inchiderea procedurii in caz de reorganizare sau faliment (articolul 132)


Procedura va fi inchisa de judecatorul sindic daca se indeplineste planul de reorganizare si
devine faliment, aceasta procedura va fi inchisa atunci cand toate fondurile sau bunurile din averea
debitorului au fost distribuite, iar fondurile ramase nereclamate au fost la banca.
3. Inchiederea procedurii pentru lipsa creditorilor (articolul 134)
In cazul in care cererea introductiva a debitorului si la expirarea termenului pentru inregistrarea
cererilor de admitere a creantelor se constat lipsa unor astfel de cereri, judecatorul sindic ca pronunta o
sentinta de inchidere a procedurii si de revocare a hotararii de deschidere a procedurii.
Etapele inchiderii procedurii:
 Notificarea inchiderii procedurii insolventei – sentinta de inchidere a procedurii va fi
notificata de catre judecatorul sindic Directiei Teritoriale a Finantelor Publice si Oficiului
Registrului Comertului unde debitorul este inmatriculat.
 Descarcarea de indatorari a organelor si a altor participanti la procedura insolventei. Prin
sentinta de inchidere a procedurii se desesizeaza
 Descarcarea debitorului de obligatii. Articolul 137 din lege instituie regula conform
careia inchiderea procedurii de faliment are ca efect descarcarea debitorului persoana
fizica de obligatiile pe care le avea inainte de intrarea in faliment, dar sub rezerva ca
acesta sa nu fie vinovat de bancruta frauduloasa, plati sau transferuri frauduloase. In
astfel de situatii, debitorul va fi descarcat numai in situatia in care aceste obligatii au fost
achitate integral. Exista descarcarea partiala a obligatiilor debitorului in situatia
procedurii de reorganizare. Conditiile antrenarii raspunderii membrilor organelor:
o Fapta ilicita
o Prejudiciul
o Raport de cauzalitate
o Culpa delictuala
Fapta ilicita
 Au folosit bunurile sau creditele persoanelor juridice in folosul propriu sau al unei alte persoane
 Au facut acte de comert in interes personal sub acoperirea persoanelor juridice debitoare
 Au dispus in interes personal continuarea unei activitati care aducea in mod evident la incetarea de
plati a persoanelor juridice
 Au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile, sau nu au tinut o
contabilitate in conformitate cu legea
 Au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanelor juridice ori au marit in mod fictiv pasivul
acesteia
 Au folosit mijloace ruinatoare (persoanele juridice) pentru a procura fonduri in scopul intarzierii
incetarii de plati
 In luna precedenta incetarii platilor au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui
creditor in dauna celorlalti creditori
18
4. Alte cazuri de inchidere a procedurii (articolul 133)

19