Tema 6

Procedura contraventionala

6.1. Definirea şi trăsăturile procedurii contravenţionale

Procesul contraventional cuprinde totalitatea normelor juridice procesuale ce contin
anumite reguli de implementare a normelor materiale ale dreptului contraventional. Procesul
contraventional este activitatea desfasurata de autoritatea competenta, cu participarea partilor si a
altor persoane titulare de drepturi si de obligatii, avind ca scop constatarea contraventiei,
examinarea si solutionarea cauzei contraventionale, constatarea cauzelor si conditiilor care au
contribuit la savirsirea contraventiei.
Definitie dupa GUTULEAC: procedura contraventionala este o totalitate de norme
juridice procesuale care constituie mecanismul de realizarea a normelor materiale ale combaterii
contraventionalitatii, activitatea executiva a organelor abilitate, reglementata de legislatia in
vigoare, privind prevenirea si curmarea contraventiei, constatarea si examinarea faptei
contraventionale si executarea deciziilor respective, resocializarea contravenientului si stabilirea
cauzelor si conditiilor care favorizeaza comiterea contraventiilor.
Scopul procedurii contraventionale-este elaborarea unui mecanism bine chibzuit, legitim
de realizare a normelor materiale ale dreptului contraventional privind aplicarea corecta a
masurilor de constringere statala, inclusiv a sanctiunilor contraventionale pentru asigurarea
executarii deciziilor de aplicare a pedepsei contraventionale. Procedura contraventionala are ca
scop si solutionarea completa si obiectiva a cazului contraventional, astfel incit persoana
vinovata sa fie sanctionata conform legii si nici o persoana sa nu fie sanctionata pe nedrept.

6.2. Sarcinile şi principiile fundamentale ale procedurii contravenţionale.

Sarcinile procedurii contraventionale:

- clarificarea la timp, sub toate aspectele, deplina si obiectiva a imprejurarilor fiecarui caz;
- solutionarea cazului contraventional in stricta conformitate cu legislatia;
- asigurarea executarii hotaririi adoptate privind aplicarea sanctiunilor contraventionale;
- stabilirea cauzelor si conditiilor care au contribuit la comiterea contraventiilor;
- prevenirea contraventiilor;
- educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor, al intaririi legalitatii.

Principiile de bază ale procesului contravenţional

Procedura contraventionala se bazeaza pe urmatoarele principii:

Principiul legalitatii aplicarii masurilor de constringere statala. Respectarea cerintelor
legislatiei la aplicarea masurilor de influenta pentru contraventiile comise trebuie sa fie asigurata
prin controlul sistemic din partea organelor ierarhice superioare si a persoanelor cu funnctii de
raspundere, prin supravegherea activitatii organelor abilitatea sa aplice aceste masuri exercitata
de catre procuror, prin dreptul de a depune plingeri, prin alte modalitati stabilite de
legislatie.Astfel, acest principiu prevede ca masurile de asigurare care sunt aplicate de catre
organele abilitatea trebuie sa fie aplicate in stricta conformitate cu legislatia in vigoare.

1
 Principiul egalitatii in fata legii si autoritatilor. Toate persoanele sunt egale in fata legii,
a organelor de constatare a cauzei contraventionale, de examinare si emitere a deciziei asupra
cazului, de revizuire a cazului si de executare a deciziei privind aplicarea pedepsei
contraventionale. Ecest principiu presupune ca fiecare persoana este egala in fata legii si a
organului care examineaza cazul indiferent de rasa, sex, religie, opinie, limba, nationalitate etc.

Principiul garantiei dreptului la aparare. Astfel conform Constitutiei RM, fiecare

persoana are dreptul la aparare, el poate fi asistat de catre un avocat numit din oficiu in cazul in
care persoana nu poate sa achite desine statator onorariul acestuia. In conformitate cu acest
principiu, persoana care va fi invinuita de comiterea unei contraventii trebuie sa fie informata de
catre persoana cu functiu de raspundere de dreptul acestuia la aparare.

Principiul inviolabilitatii persoanei. Libertatea individuala si suguranta persoanei sint

inviolabile. Nimeni nu poate fi retinut decit in cazurile si in modul prevazut de legea
contraventionala. Persoana ale carei libertate si demnitate au fost lezate prin aplicarea ilegala a
unei masuri procesuale are dreptul la repararea prejudiciului cauzat astfel.

Principiul aflarii adevarului obiectiv este principiul în care se arată că sarcina procedurii
contravenţionale este clarificarea "sub toate aspectele, deplină şi obiectivă, a împrejurărilor
fiecărui caz". în baza acestui principiu organele (persoanele cu funcţii de răspundere) împuterni-
cite să examinate cazul contravenţional au obligaţia să constate faptele ilicite, împrejurările în
care au fost comise acestea şi, în strânsă legătură cu realitatea obiectivai să afle adevărul despre
ele. Decizia asupra cazului contravenţional, pronunţată în urma administrării probelor şi a
interpretării lor corecte, trebuie să fie o reflectare fidelă a realităţii.
Noţiunea filozofică de adevăr capătă în procedura contravenţională o nuanţă aparte,
întrucât abordarea problemei trebuie făcută din punctul de vedere al libertăţii cetăţenilor, al
drepturilor lor fundamentale, vizând, în general, un interes social major.

Principiul liberarii de marturie impotriva sa este una din formele de realizare a

prezumtiei nevinovatiei. Nimeni nu poate fi silit sa marturiseasca impotriva sa ori impotriva
rudelor sale apropiate, sau sa-si recunoasca vinovatia.

Principiul independentei organelor imputernicite sa examineze cazul contraventional si

supunerea acestora numai legii. La constatarea cauzei contraventionale si la examinarea cazului
organele imputernicite, sunt independente si se supun numai legii.

Principiul contradictorialitatii se manifestă în raporturile dintre părţile participante la

procedura contravenţională. Acest principiu al procedurii contravenţionale se manifestă în duelul
dintre acuzare şi apărare, care presupune confruntare de opinii şi argumente legate de modul în
care să fie examinat cazul.

Principiul proportionalitatii sanctiunii aplicate in raport cu gradul de pericol social al

faptei. Acest principiu este una din formele de manifestare a individualizarii raspunderii
contraventionale, care prevede ca fiecare individ raspunde personal pentru fapta savirsita,
avinduse in vedere imprejurarile, motivul savirsiri, gravitatea faptei, prejudiciul cauzat si

2
personalitatea lui. Principiul proportionalitatii sanctiunii aplicate presupune ca felul si asprimea
pedepsei aplicate trebuie sa fie conforme cu gradul pericolului social al faptei comise.

Principiul folosirii limbii materne care prevede că cetăţenii aparţinând minorităţii

naţionale, precum şi persoanele care nu înţeleg sau nu vorbesc limba de stat, au dreptul de a lua
cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului privind cazul contravenţional, de a vorbi şi a
prezenta concluzii prin traducător, în procedura contravenţională dreptul în discuţie este asigurat
gratuit. Condiţiile democratice ale societăţii noastre presupun realizarea procedurii
contravenţionale în asemenea condiţii, încât egalitatea participanţilor la această activitate să se
înfăptuiască fără nici o discriminare naţională. Admiterea şi înscrierea printre regulile de bază ale
procedurii contravenţionale a principiului dat marchează asigurarea intereselor legitime ale
tuturor cetăţenilor Republicii Moldova în conformitate cu drepturile fundamentale ale omului şi
în concordanţă cu prevederile internaţionale în materie. în acest context se înscrie regula că
procedura contravenţională urmează să se efectueze în conformitate cu prevederile punctului 1,
art. 118 din Constituţie, ale articolului 15 din Legea nr. 3465 din 1.09.1989 "Cu privire la
funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova" şi ale articolului 9 al Legii
privind organizarea judecătoriei, intitulat "Limba de procedură şi dreptul la interpret".

6.3. Structura procedurii contravenţionale.

Dacă procesul contravenţional este activitatea desfăşurată de autoritatea competentă,

atunci categoriile de activităţi grupate după criteriul de omogenitate formează etapele şi fazele
procesului contravenţional.
Specificul procesului contravenţional constă în faptul că anumite subetape a procesului
pot fi excluse, alternative de realizare, în dependenţă de anumite circumstanţe din cadrul
procesului.
Caracteristica generala o oricărui proces de drept sancţionator public constă în existenţa
triunghiul echităţii în realizarea justiţiei(Figura 3.1). În acest sens apare pe de o parte autoritatea
care vine cu acuzarea de săvîrşirea unei ilegalităţi, pe de altă parte vine persoana acuzată care se
apără de învinuirea adusă şi la mijloc, autoritatea imparţială care înfăptuieşte justiţia (instanţa de
judecată).

Procesul contravenţional complet are trei faze, fiecare cu etapele corespunzătoare:

I. Constatarea faptei contravenționale (Capitolul VI CC al RM);

1. Sesizarea agentului constatator. Este o etapă obligatorie. Conform art. 440 al 2.CC al RM
Agentul constatator este sesizat prin plîngere sau denunţ ori sesizat din oficiu cînd se află că a fost
săvîrşită o faptă ilicită sau cînd o astfel de faptă a fost depistată în urma controlului conform atribuţiilor
de serviciu şi în cazurile prevăzute de lege. Este important de menţionat al. 4) al aceluiași articol care
prevede că: Procesul contravenţional se porneşte numai în baza plîngerii prealabile a victimei în cazul
contravenţiilor prevăzute la art.69, 104–108.
2. Întocmirea procesului verbal cu privire la contravenţie sau a eliberarea Chitanţei de
încasare a amenzii la locul constatării contravenţiei. Formula specifică dreptului
contravenţional este constatarea faptei prin întocmirea procesului verbal cu privire la

3
contravenţie conform art. 442, 443 CC al RM. Dar, din cîte am menţionat mai sus, în anumite
cazuri poate avea loc simplificarea procesului contravenţional. În cazul respectiv aceasta se
realizează prin posibilitatea achitării pe loc a sancţiunii amenzii contra Chitanţei eliberate în
conformitate cu art. 447 CC al RM.
3. Aplicarea sancţiunii contravenţionale sau remiterea cauzei în instanţa de judecată de către
agentul constatator1. Aplicarea sancţiunii contravenţionale este o etapă care apare la constatarea
anumitor contravenţii şi este o formă de simplificare a procesului contravenţional. În cazul
aplicării sancţiunii de către agentul constatator şi dacă contravenientul nu a depus contestaţie la
procesul verbal care prevede acesta sancţiune, se va exclude faza de judecare a cauzei
contravenţionale în instanţă şi se va merge direct la faza de executare a sancţiunii
contravenţionale. Remiterea cauzei în instanţa de judecată se realizează în toate cazurile cînd
agentul constatator nu are dreptul să aplice sancţiuni. În această situaţie procesul contravenţional
nu este simplificat şi va cuprinde faza Judecarea cauzei contravenţionale în instanţă de
judecată. Deci procesul contravenţional se va realiza conform figurii 3.1 de mai sus.
4. Contestaţia împotriva procesului-verbal cu privire la contravenţie. Este etapă alternativă ce
se plasează între fază de constatare a contravenţie şi cea de judecare şi survine doar după etapa
de aplicarea sancţiunii contravenţionale în cazul cînd contravenientul nu este de acod cu
sancţiunea aplicată.

II. Judecarea cauzei contravenţionale în instanţă;

1. Actele preliminare. În această etapă se fixează data examinării cauzei contravenţionale, se
dispune citarea părţilor şi altor participanţi la şedinţă, se întreprind alte acţiuni pentru buna ei
desfăşurare.
2. Şedinţa de judecare a cauzei contravenţionale. În această etapă judecătorul: a) anunţă cauza;
b) verifică prezenţa persoanelor citate; c) verifică respectarea procedurii de citare în cazul
absenţei vreunei persoane citate; d) ia măsuri, după caz, pentru participarea interpretului; e)
îndepărtează martorii din sala de şedinţă;f) identifică persoana în a cărei privinţă a fost pornită
procedura contravenţională; g) anunţă completul de judecată şi lămureşte părţilor dreptul de
recuzare; h) lămureşte participanţilor la şedinţă alte drepturi şi obligaţii.
3. Cercetarea judecătorească şi dezbaterile judiciare. Constă în cercetarea tuturor probelor din
dosar şi a celor prezentate la judecarea cauzei, precum şi soluţionarea cererilor şi demersurilor
formulate şi dispune efectuarea, după caz, a unor acţiuni procesuale suplimentare. După
terminarea cercetării judecătoreşti, instanţa anunţă dezbaterile judiciare.
4. Deliberarea şi emiterea hotărîrii instanţei de judecată. În această etapă instanţa de judecată
hotărăşte asupra cauzei contravenţionale în camera de deliberare, pronunţîndu-se prin hotărîre
asupra aspectelor faptic şi juridic ale cauzei. Hotărîrea se semnează de judecător şi se pronunţă în
şedinţă publică imediat după deliberare.

III. Căile de atac.

1
Cu toate că aplicarea sancţiunii este a parte componetă a etapei de întocmirii prosesului verbal cu privire la
contravenţie examinată mai sus, deoarece confrm art. 443 al. 9) “partea rezolutivă a procesului-verbal va cuprinde
decizia agentului constatator de sancţionare a contravenientului sau de remitere a cauzei în instanţa de judecată”
considerăm necesar a examina acestă operaţiune ca etapă separată.

4
 Calea ordinară de atac Recursul. Este etapa prin care hotărîrile judecătoreşti
contravenţionale pot fi atacate către contravenient, agentul constatator, victimă, procuror, după
caz, pentru a se repara erorile de drept.
Calea extraordinară de atac. Revizuirea. Procedura de revizuire se deschide în favoarea
contravenientului în termen de cel mult 6 luni din momentul apariţiei unuia dintre temeiurile: a)
instanţa de judecată internaţională, prin hotărîre, a constatat o încălcare a drepturilor şi
libertăţilor omului care poate fi reparată la o nouă judecare; b) Curtea Constituţională a declarat
neconstituţională prevederea legii aplicată în cauza respectivă; c) legea nouă înlătură caracterul
contravenţional al faptei sau ameliorează situaţia contravenientului în a cărui privinţă nu a fost
executată integral sancţiunea contravenţională; d) există o procedură pornită în cauza dată în faţa
unei instanţe internaţionale; e) prin hotărîre definitivă s-a constatat că agentul constatator,
procurorul sau judecătorul a comis, în cursul constatării şi judecării acestei cauze, abuzuri ce
constituie infracţiuni.

IV. Executarea sancţiunii contravenţionale. Acesta fază constă în trimiterea spre

executare a hotărîrii judecătoreşti care se pune în sarcina instanţei care a judecat cauza în primă
instanţă. Executare a hotărîrii se realizează de către autorităţile stabilite de prevederile legislaţiei
de executare

6.3. Autorităţile competente să examineze cauzele contravenţionale

Caracteristica generală a autorităţilor împuternicite să examineze cazurile contravenţianale

Potrivit legii contravenţionale, sînt competente să soluţioneze cauzele contravenţionale:

1) instanţa de judecată;
2) procurorul;
3) comisia administrativă;
4) agentul constatator.
Reieşind din conţinutul capitolului II al Cărţii a doua din Codul contravenţional, numai
două dintre autorităţile nominalizate - procurorul şi agentul constatator - sînt recunoscute ca
participanţi la procesul contravenţional.

Competenţa în cazurile cu privire la contravenţii; instanţa de judecată; procurorul;

comisia administrativă; agentul constatator (organele de specialitate specificate la art.400-
423).

Competenţa instanţei de judecată

Deosebim competenţă teritorială şi competenţă materială. în ceea ce priveşte competenţa
teritorială a instanţei de judecată (ca şi a celorlalte autorităţi împuternicite să soluţioneze cauza
contravenţională), în Codul contravenţional ea nu este prevăzută în norma juridică care
stipulează competenţa (art. 396-397).
În cazul dat se aplică principiul administrativ-teritorial (raza teritorială) recunoscut şi
utilizat de alte ramuri ale sistemului de drept. Competenţa materială a instanţei de judecată este
expres stabilită în lege (art. 395 din CC al RM).

5
 Potrivit prevederilor normei procesuale nominalizate, instanţa judecă:
1) cazurile contravenţionale prevăzute în art. 61, 63-66, 316-318, 320, 336 din CC al RM;
2) cauzele contravenţionale în privinţa minorilor;
3) cauzele contravenţioale în care agentul constatator sau procurorul propune o sancţiune
dintre cele a căror aplicare este de competenţa exclusivă a instanţei de judecată:
- privarea de dreptul de a desfăşură o anumită activitate;
- privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii;
- privarea de dreptul special;
- munca neremunerată în folosul comunităţii;
- arestul contravenţional;
4) toate celelalte cazuri cu privire la contravenţii, care nu sînt atribuite prin lege competenţei
altor organe;
5) contestaţiile împotriva hotărîrilor agentului constatator, procurorului.

Competenţa procurorului
Procurorul examinează contravenţiile prevăzute în art. 63-68, 88, 312, 313, 316, 317,
320, 322-324, 335-337, 351-353 şi cele pe care le-a depistat în exerciţiul funcţiunii.
În cazul refuzului începerii urmăririi penale, încetării urmăririi penale din cauza că fapta
constituie o contravenţie, precum şi în cazul liberării de răs-pundere penală a persoanei cu
tragerea la răspundere contravenţională, pro-curorul dispune pornirea procesului contravenţional
şi/ori examinează cauza în limitele competenţei sale, sau expediază materialele acumulate,
conform competenţei, altor organe pentru examinare.
Prin ordononanţă motivată, procurorul poate aplica orice sancţiune contravenţională, cu
excepţia sancţiunii a cărei aplicare este de competenţa instanţei de judecată.
Reglementarea competenţei procurorului este, în viziunea noastră, potrivit art. 396 din
Codul contravenţional, una discutabilă şi urmează a fi revăzută.
In primul rînd, există conflict de lege între două norme juridice: potrivit prevederilor art.
396 din CC al RM soluţionarea cauzelor contravenţionale prevăzute în art. 320 şi 336 din CC al
RM ţine de competenţa procurorului; iar potrivit prevederilor art. 395 din CC al RM această
acţiune procesuală ţine de competenţa instanţei de judecată.
În al doilea rînd, considerăm că soluţionarea cauzelor contravenţionale prevăzute în art.
312 şi 313 din CC al RM în nici un caz nu poate să constituie competenţa procurorului, deoarece
sancţiunea la ambele articole are următorul conţinut: „se sancţionează cu amendă de la 50 la 150
de unităţi convenţionale cu privarea (subl. V.G.) de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de
dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an". înseamnă că
organul (persoana cu funcţie de răspundere) care va aplica această sancţiune nu are alternativă.
Pe lîngă amendă, ca sancţiune principală, trebuie să fie aplicată şi una dintre sancţiunile
complimentare: fie privarea de dreptul de a deţine o anumită funcţie, fie privarea de dreptul de a
desfăşura o anumită activitate. însă legea contravenţională (art. 395 alin. (1) pct. 1 lit.c))
stipulează că aplicarea sancţiunii privative de dreptul de a desfăşura o anumită activitate sau de
dreptul de a deţine anumite funcţii constitue competenţa exclusivă a instanţei de judecată.

Competenţa comisiei administrative

Comisia administrativă este un organ de administrare în domeniul com-baterii
contravenţionalităţii constituit pe lîngă autoritatea publică locală. Ca organ executiv, ea este
formată de consiliul local (sătesc, comunal, orăşenesc, municipal), în componenţa preşedintelui,

6
vecepreşedintelui, secretarului res-ponsabil şi a 4-7 membri, ale căror obligaţii se stabilesc prin
regulament.
Decizia comisiei administrative privind soluţionarea cauzei contravenţio-nale se adoptă
cu majoritatea simplă de voturi ale membrilor comisiei prezenţi la şedinţă. Şedinţa comisiei este
deliberativă dacă la ea este prezentă simpla majoritate a membrilor ei.
Comisia administrativă examinează cauzele contravenţionale prevăzute în art. 62, 75, 76,
92, 108, 161-168, 170-175, 180, 181, 227 din CC al RM.

Competenţa agentului constatator

Anterior s-a menţionat că agenţii constatatori (organele administraţiei publice de
specialitate) pot fi divizaţi în două grupe:
a) agenţii împuterniciţi să constate fapte contravenţionale, să examineze cauza şi să aplice
sancţiuni;
b) agenţii împuterniciţi numai să constate fapte contravenţionale.
Cauza contravenţională se soluţionează de agentul constatator pe a cărui rază teritorială a
fost săvîrşită contravenţia. Acesta poate aplica pedepsele prevăzute în sancţiunea contravenţiei
comise (cu excepţia pedepselor a căror aplicare este de competenţa exclusivă a instanţei de
judecată), în limitele competenţei şi numai în exerciţiul funcţiunii.
Agentul constatator poate constata contravenţii ale căror constatare, soluţionare şi
sancţionare sînt atribuite competenţei unor alte organe. In astfel de cazuri, agentul va remite
organelor respective procesele-verbale de constatare a contravenţiilor.

Figura 3.4 Competenţa agenţilor constatatori în procesul contravenţional

Autoritate Examinează şi aplică sancţiuni Constată şi trimit la

a publică judecată
sau comisiilor
administrative
contravenţia contravenţia agentul
constatator
MAI 47-54, 69-71, 73, 74, şefii de direcţii şi art. 62,
art.77 alin.(8), art.78, adjuncţii lor, şefii 75, 76, 92,
art.79 alin.(1), (2), (4), inspectoratelor de 181, 197/1,
art.801, 85–87, 89-91, poliţie şi adjuncţii lor, 227, 233,
96, 97, 98–107, 115 şefii secţiilor de 243, 322
alin.(3), 159, 160, poliţie, şefii
176, 191, 197, 201- sectoarelor de poliţie,
203, 205, 216, 220- şefii posturilor de
226, 228-245, 2631, poliţie, ofiţerii
265, 267, art.272, principali de sector,
art.274 alin.(1), (5), ofiţerii superiori de
art.277, art.282–286, sector, ofiţerii de
293, 293/1, 295, sector, angajaţii
289/1, art.299 alin.(2), secţiilor securitate
art.321, 325, 326, 334, publică, angajaţii
338-343, art.349 alin. serviciilor patrulare,

7
 (1), 350, 354–363, angajaţii secţiilor
art.364 alin.(1)–(51), supraveghere transport
art.365 şi circulaţie rutieră,
angajaţii serviciilor
supraveghere tehnică
şi accidente rutiere ale
inspectoratelor de
poliţie, angajaţii
Inspectoratului
naţional de patrulare şi
ai Inspectoratului
naţional de investigaţii
din cadrul
Inspectoratului
General al Poliţiei.
CNA art.264, 291/1, 313/1, directorul, directorii
313/2, 314, 314/1 si adjuncţi ai Centrului
315 Naţional Anticorupţie,
şefii subdiviziunilor
teritoriale ale acestuia
şi adjuncţii lor.
Organele organele art.26 ministrul şi vice-
de de control 3 alin. miniştrii finanţelor,
inspectare financiar si (1), conducătorii direcţiilor
financiară/ fiscal (3)–(8), generale finanţe ale
control art.288, unităţilor
financiar şi 289, administrativ-
organele 290, teritoriale şi adjuncţii
fiscale ale 291, lor, şefii
1
Ministerului 293 , inspectoratelor fiscale
Finanţelor 297, de stat de toate
298, nivelurile şi adjuncţii
art.299 lor, directorul Agenţiei
alin.(1), Achiziţii Publice şi
art.301, adjunctul lui,
311, conducătorii Inspecţiei
330, financiare din
art.349 subordinea
alin.(1) Ministerului Finanţelor
organele art.27 şi ai subdiviziunilor ei
de 7 alin. teritoriale, adjuncţii
specialitate (2), (3), acestora
care le-au (6),
depistat art.293,
295,
327/1

8
 organele art.26
Serviciului 6 alin.
Fiscal de (1), (3)
Stat şi (4)
Serviciul art.79 alin.(3), şefii birourilor şi
Vamal art.232 alin.(3)–(6), posturilor vamale şi
art.265, 287, 2871 adjuncţii lor
Comisia art.300, 302-310 preşedintele şi
Națională a vicepreşedinţii
Pieței Comisiei Naţionale a
Financiare Pieţei Financiare.
Autoritate art.330/1 persoanele
a de si la art.364 împuternicite
protecție a alin.(6) de autoritatea
concurentei de protecţie a
concurenţei.
Organele Organele art.95, inspectorul
pentru pentru 109–118, principal de stat
protecţia protecţia 120–130, pentru ecologie şi
mediului, mediului 132-154, adjuncţii lui,
organele 156, 182 inspectorii
pentru superiori de stat
control pentru ecologie şi
geologic şi inspectorii de stat
supravegher pentru ecologie
e minieră şi
Agenţia organele art.94 şi inspectorul
pentru pentru control 119 principal de stat
Silvicultură geologic şi pentru geologie şi
"Moldsilva" supraveghere supraveghere
minieră. minieră şi
adjuncţii lui,
inspectorii de stat
pentru geologie şi
supraveghere
minieră.
Agenția art.110- directorul
pentru 115, 120- general al
Silvicultura 130, 132- Agenţiei
"Moldsilva" 137, 139- pentru Silvi-
142 cultură
"Mold-silva"
şi adjuncţii
lui, direc-
torii
întreprin-

9
 derilor de
stat pentru
silvicultură,
ai
întreprinderil
or silvo-
cinegetice, ai
rezervaţiilor
naturale
art.181 Organe
pentru
protecția
mediului
Organele art.80-83, 115 alin.(1), medicul-şef
supraveghe- (2) si (4), 268-271, 276 sanitar de stat al
rii sanitar- Republicii Mol-
epidemiolog dova şi adjuncţii
ice de stat lui, medicii-şefi
sanitari de stat ai
raioanelor şi
oraşelor
Organele organul de art.208 a) conducătorul art.198- organele de
de specialitate ale -215, org-anului de 200, 204, specialitate
specialitate adminis-traţiei 217-219 specialitate al 206, 207 ale
în domeniul pub-lice în administraţiei administraţie
transporturil dome-niul pub-lice în i publice în
or trans-portului domeniul domeniul
aerian. transportului transportului
aerian şi adjuncţii auto, electric,
lui, inspectorii feroviar şi
superiori şi naval
inspectorii abilitaţi
cu funcţii de con-
trol;
b) comandanţii
a-eronavelor civile
în perioada de
îndeplinire a misi-
unii de zbor,
pentru contra-
venţiile prevăzute
la art.210.
Agenția art.84, 971-972, 273 directorul directorul
pentru pct.1)–4), 6)–13), 274 alin. Agenţiei pentru Agenţiei
Protecția (2)–(4), (6), 275 alin.(2), Protecţia pentru
Consumator 278-281, 344-348, art.349 Consumatorilor şi Protecţia

10
ilor alin.(4) adjuncţii lui Consumatoril
or, adjuncţii
lui, precum şi
inspectorii
principali de
stat şi
inspectorii
coordonatori
de stat
Inspectora art.55-61 directorul
tul de Stat al Inspectoratul
Muncii ui de Stat al
Muncii şi
adjuncţii lui,
şefii
inspecţiilor
teritoriale de
muncă şi
adjuncţii lor,
inspectorii de
muncă
Agenţia art.246- directorul
Naţională 260 Agenţiei
pentru Naţionale
Reglementa pentru
re în Reglementar
Comunicaţii e în
Electronice Comunicaţii
şi Electronice şi
Tehnologia Tehnologia
Informaţiei Informaţiei şi
adjuncţii lui.
Agenţia art.108, persoanele
Naţională 161-168 cu funcţie de
pentru răspundere
Reglementa din unităţile
re în energetice,
Energetică împuternicite
Casa art.263 preşedintele
Naţională de alin.(2), CNAS şi
1
Asigurări 294, 294 , directorii
Sociale 296, art.349 caselor
alin.(2) teritoriale de
asigurări
sociale.
Compania art.266 alin.(2), (4)–(7), directorul

11
Naționala de 266/1, art.349 alin.(3) general al
Asigurări în Companiei
Medicina Naţionale de
Asigurări în
Medicină şi
adjuncţii săi,
directorii
agenţiilor
teritoriale şi
adjuncţii lor.
Organele art.131, a) şeful
supravegher 157, 158, Inspectoratul
ii de stat în 183-190, ui General
domeniul 192-196, Agricol şi
agricol şi 275 adjuncţii lui,
sanitar- şefii oficiilor
veterinar teritoriale ale
inspectoratul
ui, pentru
contravenţiil
e prevăzute
la art.131,
183-188,
192-195
b) directorul
Agenţiei
Fitosanitare
şi adjuncţii
lui, şefii
direcţiilor
teritoriale ale
agenţiei,
pentru
contravenţiil
e prevăzute
la art.189,
190;
c)medicii
veterinari
oficiali din
cadrul
Agenţiei
Sanitar-
Veterinare şi
pentru
Siguranţa

12
 Produselor
de Origine
Animală sau
din cadrul
direcţiilor
raionale
(municipale)
sanitar-
veterinare şi
pentru
siguranţa
produselor de
origine
animală,
pentru
contravenţiil
e prevăzute
la art.157,
158, 196,
275.
Ministerul art.242, a)
Apărării 244, 366- persoanele cu
373 funcţie de
răspundere
din centrele
militare sau
din Marele
Stat Major al
Armatei
Naţionale,
pentru
contravenţiil
e prevăzute
la art.366-
373;
b)
persoanele cu
funcţie de
răspundere
din poliţia
militară
rutieră sau
din Marele
Stat Major al
Armatei
Naţionale,

13
 pentru
contravenţiil
e prevăzute
la art.242,
244.
Inspecția art.177- şeful
de Stat in 179 Inspecţiei de
Construcții Stat în
Construcţii şi
adjuncţii lui,
şefii
direcţiilor din
cadrul
inspecţiei,
şefii
inspecţiilor
teritoriale în
construcţii şi
adjuncţii lor,
inspectorii
principali de
stat în
construcţii,
specialiştii
principali ai
Inspecţiei de
Stat în
Construcţii.
Inspectora art.93 şeful
tul de Stat Inspectoratul
pentru ui de Stat
Supravegher pentru
ea Supravegher
Geodezică, ea
Tehnică şi Geodezică,
de Regim Tehnică şi de
Regim şi
inspectorul
de stat.
Serviciile art.170- şefii
publice de 175, 180 direcţiilor
gospodărie serviciilor
comunala publice de
gospodărie
comunală şi
adjuncţii lor,

14
 specialiştii
principali şi
coordonatori
ai
gospodăriei
comunale şi
gospodăriei
de exploatare
a fondu-lui
de locuinţe
Agentia art.327 directorul
Rezerve general al
Materiale Agenţiei
Rezerve
Materiale şi
adjuncţii lui
Ministerul art.327/2 persoanele
Muncii, cu funcţii de
Protectiei răspundere
Sociale si din cadrul
Familiei Ministerului
Muncii,
Protecţiei
Sociale şi
Familie
Biroul art.330 şeful
National de Biroului
Statistica Naţional de
Statistică şi
adjunctul lui,
şefii
organelor
teritoriale de
statistică
Serviciul art.72, directorul
de Stat de 328, 329 Serviciului
Arhiva de Stat de
Arhivă şi
adjuncţii lui
Executoru art.318 si Executorul
l 319 judecătoresc
judecătoresc

Agenția art.77 şeful

Medicament alin.(1)–(7) Inspectoratul
ului si Dis- si la art.77/1 ui de Stat
15
pozitivelor Farmaceutic,
Medicale adjuncţii lui
şi farmaciştii
inspectori
Politia de art.331, 332 si 333 alin. şefii de sectoare art.332/1
Frontiera (1) ale Poliţiei de si art.333
Frontieră şi
adjuncţii lor, şefii
punctelor de
trecere a frontierei
de stat şi adjuncţii
lor, şefii secţiilor
control de
frontieră şi
adjuncţii lor
Serviciul art.261, ofiţerii de
de 262, 365/1 informaţii şi
Informaţii şi si 365/2 securitate
Securitate al special
Republicii împuterniciţi
Moldova prin ordinul
directorului
Serviciului
Serviciul art.261, ofiţerii de
de 262, 365/1 informaţii şi
Informatii si si 365/2 securitate
Securitate special
împuterniciţi
prin ordinul
directorului
Serviciului
Agenţia art.155/1 inspectorul
Naţională de principal de
Reglementa stat în
re a domeniul
Activităţilor reglementării
Nucleare şi activităţilor
Radiologice nucleare şi
radiologice şi
adjunctul lui,
colaboratorii
Secţiei
inspectorat
din cadrul
Agenţiei
Naţionale de

16
 Reglementar
e a
Activităţilor
Nucleare şi
Radiologice.
Comisia art.319/1 preşedintele,
Naționala de si 330/2 vice-
Integritate preşedintele
şi membrii
Comisiei
Naţionale de
Integritate
Centrul art.74/1– directorul,
Naţional 74/3 directorul
pentru adjunct şi
Protecţia personalul
Datelor cu abilitat cu
Caracter funcţii de
Personal control al
Centrului
Naţional
pentru
Protecţia
Datelor cu
Caracter
Personal
Consiliul art.54/2, membrii
pentru 65/1 si 71/1 Consiliului
prevenirea pentru
şi prevenirea şi
eliminarea eliminarea
discriminări discriminării
i şi şi asigurarea
asigurarea egalităţii
egalităţii

6.4. Paticipantii la procesul contravenţional

Participantii la procedura contraventionala pot fi grupati in 3 grupe:

a. organele statale, participante la procesul contraventional- agentul constatator sau
procurorul
b. partile interesate ale procedurii contraventionale –care urmaresc un interes persoanal-
faptuitorul, delicventul, contravenientul, partea vatamata si reprezentantii lor legali
c. persoanele care contribuie la desfasurarea procesului contraventional- aparatorul,
martorul, expertul, specialistul, interpretul, traducatorul.

17