Tema 5

Caracteristica generală a Părţii Speciale a Dreptului contravenţional

5.1. Definirea şi particularităţile Părţii Speciale a Dreptului contravenţional

Normele juridice contravenţionale se cuprind într-un sistem, fiind clasificate, fapt ce
contribuie la o cunoaştere a acestora şi la stabilirea unor reguli privind interpretarea şi aplicarea
lor.
Normele juridice contravenţionale se clasifică în generale, speciale şi procedurale.
Normele contravenţionale generale, fiind norme de bază în sfera reglementării
instituţiilor fundamentale ale dreptului contravenţional (contravenţia, contravenţionalitatea,
răspunderea contravenţională, sancţiunea contravenţională), constituie instrumentul principal al
politicii contravenţionale a statului în activitatea de prevenire şi combatere a fenomenului contra-
venţional şi reprezintă partea generală a dreptului contravenţional.
Partea specială a dreptului contravenţional studiază normele contravenţionale speciale,
care consacră o anumită categorie de fapte antisociale cu un pericol social mai redus ca fiind
contravenţii şi stabileşte sancţiunile contravenţionale aplicate în cazurile şi în ordinea stabilite de
părţile generală şi de procedură contravenţională ale Codului Contraventional al RM.
Normele juridice speciale reflectă valorile sociale protejate de stat prin intermediul
normelor materiale ale dreptului contravenţional. Aceste norme ale dreptului contravenţional au
o structură juridică clasică: ipoteză, dispoziţie şi sancţiune.
O altă caracteristică a Părţii speciale a dreptului contravenţional îl constituie dinamismul
său, determinat de evoluţia societăţii. Evident, normele materiale ale Părţii speciale a dreptului
contravenţional, prin reglementarea diferitelor specii şi tipuri de contravenţii, reflectă în mod
nemijlocit şi nuanţat schimbările din viaţa socială. Ele trebuie să fie în concordanţă cu transfor-
mările ce se produc în societate, transformări care necesită contravenţionalizarea sau
decontravenţionalizarea unor fapte în intervale scurte de timp.
Indiferent de specificul Părţii speciale, este de menţionat că Partea generală şi Partea
specială ale dreptului contravenţional sînt legate organic între ele şi nu pot fi concepute separat.
Normele juridice ale ambelor părţi sînt dirijate de aceleaşi principii.
Caracterul unitar al Părţii generale şi Părţii speciale ale dreptului contravenţional se
manifestă şi prin faptul că normele juridice ale Părţii generale se aplică concomitent cu normele

1
Părţii speciale. Aşadar, obiectul Părţii speciale a dreptului contravenţional îl constituie tipurile
concrete de contravenţii şi de sancţiuni aplicate persoanelor care le-au comis.

5.2. Sistemul Părţii Speciale a Dreptului contravenţional şi necesitatea studierii acestei

părţii
Prin sistemul Părţii speciale a dreptului contravenţional se înţelege clasificarea şi
gruparea în anumite categorii şi grupe a tuturor faptelor antisociale periculoase, recunoscute de
legislaţia contravenţională drept contravenţii.
Criteriul principal de clasificare a contravenţiilor este obiectul atentării.
Componentele concrete de contravenţii sînt aranjate în Partea specială a Cărţii întîi din
CC al RM într-o anumită ordine, formînd capitole separate, în funcţie de obiectul generic unic.
Capitolele sunt aranjate într-o anumită ordine – după valoarea obiectului generic asupra
căruia se atentează.Fiecare capitol din partea specială a Codului Contraventional al RM este
constituit cu luarea în consideraţie a caracterului obiectelor împotriva cărora este îndreptat nemij-
locit atentatul contravenţional. Indiciul ce determină locul fiecărei contravenţii este obiectul
nemijlocit al atentatului contravenţional.
Această structurare a Părţii speciale a Codului Contraventional al RM pe capitole,
precum şi ordinea lor sînt condiţionate de caracterul şi de sistemul relaţiilor sociale ce sînt
apărate de legislaţia contravenţională. Includerea componentelor de contravenţii într-un capitol
sau altul serveşte drept indiciu al gradului şi al caracterului pericolului social al faptei săvîrşite.1
Partea specială a Cărţii întîi din Codul contravenţional al Republicii Moldova are următoarea
structură:
– Capitolul 6. Contravenţii ce atentează la drepturile politice, de muncă şi la alte drepturi
constituţionale ale persoanei fizice.
– Capitolul 7. Contravenţii ce atentează la sănătatea populaţiei, sănătatea persoanei, la
starea sanitar-epidemiologică.
– Capitolul 8. Contravenţii ce atentează la drepturile reale.
– Capitolul 9. Contravenţii în domeniul protecţiei mediului.
– Capitolul 10. Contravenţii în domeniul industriei, construcţiilor, energeticii,
gospodăriei comunale, locuinţelor şi amenajării teritoriului.

2
 – Capitolul 11. Contravenţii în domeniul agricol şi sanitar-veterinar.
– Capitolul 12. Contravenţii ce atentează la regimul din transporturi.
– Capitolul 13. Contravenţii în domeniul circulaţiei rutiere.
– Capitolul 14. Contravenţii în domeniul comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor
poştale şi al tehnologiei informaţiei.
– Capitolul 15. Contravenţii ce afectează activitatea de întreprinzător, fiscalitatea,
activitatea vamală şi valorile mobiliare.
– Capitolul 16. Contravenţii ce afectează activitatea autorităţilor publice.
– Capitolul 17. Contravenţii ce atentează la regimul frontierei de stat şi regimul de şedere
pe teritoriul Republicii Moldova.
– Capitolul 18. Contravenţii ce afectează modul de administrare. Contravenţii în
domeniul supravegherii pieţei, metrologiei, standartizării şi protecţiei consumatorilor.
– Capitolul 19. Contravenţii ce atentează la ordinea publică şi la securitatea publică.
– Capitolul 20. Contravenţii în domeniul evidenţei militare.
Sistemul Părţii speciale a dreptului contravenţional are un caracter variabil, determinat de
procesul de perfecţionare a relaţiilor sociale într-o anumită etapă de dezvoltare a societăţii, de
caracterul valorilor sociale care necesită a fi protejate de normele dreptului contravenţional.

5.3. Încadrarea juridică a faptei în Dreptul contravenţional

Calificarea juridică a contravenţiei este una dintre cele mai importante acţiuni de aplicare
a normelor juridice materiale, utilizate pe larg în activitatea practică a organelor de drept.
Calificarea contravenţiilor constituie o condiţie absolut necesară pentru aplicarea
normelor juridico-contravenţionale. În dreptul contravenţional, clasificarea juridică a unei
contravenţii înseamnă a-i da faptei antisociale periculoase aprecierea juridică adecvată, invocînd
norma juridico-contravenţională a Părţii speciale din Cartea întîi a Codului Contraventional al
RM, care cuprinde semnele contravenţiei săvîrşite.
Noţiunea de calificare a contravenţiei are două aspecte:
a) activitatea organelor abilitate privind identificarea caracteristicilor unei sau altei
contravenţii în fapta antisocială a unei persoane şi
b) consecinţele acestor activităţi ale organelor împuternicite să constate şi să examineze
cazurile contravenţionale (art. 393 din Codului Contraventional al RM) – recunoaşterea şi

3
consacrarea în documentele juridice corespunzătoare (procesul-verbal privind comiterea
contravenţiei; hotărîrea privind aplicarea sancţiunii contravenţionale etc.). Calificarea juridică a
contravenţiilor reprezintă un proces de comparare a faptei antisociale comise cu un anumit model
(standard) juridic. Fiecare normă materială din Partea specială a Codului Contraventional al RM
constituie un model juridic cu elementele sale (obiectul, latura obiectivă, subiectul, latura
subiectivă) strict determinate. Şi doar atunci cînd fapta antisocială periculoasă se încadrează total
în acest model juridic, întruneşte toate elementele lui constitutive, putem considera că fapta
comisă este protejată de dreptul contravenţional şi constituie contravenţia prevăzută de articolul
concret al CC al RM. Selectarea modelului juridic nu este simplă.
Deseori un singur articol din Partea specială a Codului Contraventional al RM conţine
cîteva modele juridice. (exemplu art. 355 din Codului Contraventional al RM „Consumul de
băuturi alcoolice în locurile publice şi apariţia în astfel de locuri în stare de ebrietate produsă de
alcool. Pentru primul model juridic obiectul este ordinea publică, pentru al doilea – demnitatea
umană şi moralitatea socială. Latura obiectivă la primul model se manifestă numai prin acţiune –
consumul de băuturi alcoolice în locurile publice, pe cînd latura obiectivă la al doilea model
juridic poate fi exprimată atît prin acţiuni, cît şi prin inacţiuni ale unei persoane în stare de
ebrietate aflate într-un loc public, ceea ce jigneşte demnitatea umană şi moralitatea socială.
La selectarea modelului juridic cu care va fi comparată fapta antisocială comisă, este
necesar să se ia în consideraţie şi construcţia (structura) normei juridice materiale. Dacă norma
materială este divizată în alineate, atunci fiecare dintre ele reprezintă o contravenţie cu
elementele sale constitutive.
Calificarea contravenţiei se realizează practic la toate etapele procedurii contravenţionale
de către persoanele care intentează procedura contravenţională, efectuează cercetarea cazului,
examinează cazul contravenţional, emit decizia asupra cazului şi revizuiesc cazul. Calificarea
definitivă a contravenţiei o face numai organul împuternicit să emită decizia asupra cazului, iar
în cazul atacării deciziei – instituţia de judecată care revizuieşte cazul.
Pentru calificarea corectă a faptei au importanţă nu doar circumstanţele obiective, ci şi
cele subiective. În primul rînd, trebuie stabilit obiectul contravenţiei, prin ce se manifestă latura
obiectivă, cine a săvîrşit fapta contravenţională şi dacă acesta este şi subiect al răspunderii
contravenţionale, latura subiectivă. Obiectul de gen al contravenţiei concrete se conţine în
denumirea capitolului; obiectul nemijlocit,în denumirea articolului, mai rar în conţinutul

4
dispoziţiei. Latura obiectivă are o legătură directă cu dispoziţia normei materiale a dreptului
contravenţional. Subiectul răspunderii contravenţionale este stabilit, de obicei, în sancţiunea
normei materiale.
Calificarea contravenţiilor reprezintă acea partea a procesului de aplicare a normelor
juridice care constă în alegerea normei juridico-contravenţionale ce priveşte fapta antisocială
concretă şi în fixarea acestei alegeri în actul de aplicare (ex:proces-verbal de reţinere
administrativă). Latura aplicativă a normelor juridico-contravenţionale cuprinde şi stabilirea
pedepselor contravenţionale, precum şi procedura de executare a lor.
Realizarea dreptului contravenţional constă în:
a) realizarea dreptului prin respectarea şi executarea dispoziţiilor, normelor juridico-
contravenţionale de către subiecţii dreptului contravenţional şi
b) realizarea dreptului prin aplicarea normelor juridice de organele abilitate.
Normele juridico-contravenţionale, ca norme prohibitive,se realizează prin respectarea de
bunăvoie de către persoanele fizice şi cele juridice a interdicţiilor conţinute în acestea. Pentru a
asigura respectarea normelor juridice ale dreptului contravenţional, statul, societatea iau măsurile
corespunzătoare, prin organizarea sistemelor de protecţie, de control şi de supraveghere necesare
supravegherii modului în care normele juridico-contravenţionale sînt traduse în viaţă. Activitatea
organelor statale privind supravegherea procesului de conformare cu regulile de conduită în
societate, stabilite şi protejate prin normele materiale ale dreptului contravenţional, şi activitatea
de prevenire (neadmitere) a contravenţiilor se desfăşoară numai prin aplicarea metodelor de
convingere faţă de subiecţii dreptului contravenţional. Aplicarea măsurilor de constrîngere în
acest scop este inadmisibilă.
Norma juridico-contravenţională determină, pe lîngă interdicţiile pentru subiecţii
dreptului contravenţional, dreptul şi obligaţia organelor abilitate să aplice pedeapsa
contravenţională în cazul săvîrşirii unei contravenţii.
Aplicarea dreptului constă în elaborarea şi realizarea unui sistem de acţiuni statale în
vederea transpunerii în practică a dispoziţiilor şi sancţiunilor normelor de drept. Aplicarea
normei juridico-contravenţionale, privită ca un proces complex, se desfăşoară cu respectarea
unor cerinţe, unor tehnici, legate atît de necesitatea stabilirii corecte a împrejurărilor de fapt, cît
şi de necesitatea utilizării corecte a normei juridico-contravenţionale.

5
 Aplicarea dreptului contravenţional reprezintă un proces constituit din diferite etape, şi
anume:
1. Stabilirea, verificarea şi clarificarea circumstanţelor faptice ale cauzei
contravenţionale.
2. Alegerea şi interpretarea normei juridice.
3. Elaborarea şi adoptarea actului de aplicare a normei juridice.
4. Activitatea organelor abilitate în vederea executării pedepsei contravenţionale. În
procesul aplicării normelor juridico-contravenţionale organul care aplică legea trebuie să
determine cu toată precizia coincidenţa dispoziţiilor normei contravenţionale cu semnele
faptei antisociale comise, să stabilească compatibilitatea lor. Calificarea corectă a
contravenţiei este o garanţie a realizării jurisdicţiei contravenţionale în conformitate cu
legea.
Calificarea contravenţiei înseamnă alegerea unei norme contravenţionale în care poate fi
încadrată fapta antisocială comisă. Calificarea contravenţională corectă formează temeiul juridic
pentru survenirea anumitor consecinţe juridice: aducerea făptuitorului la organele de drept,
reţinerea administrativă şi, în primul rînd, aplicarea pedepsei contravenţionale.
Odată cu săvîrşirea contravenţiei iau naştere raporturi juridico-contravenţionale de
conflict. Încadrarea juridică corectă a faptei antisociale comise este determinanta constatării
momentului de transformare a raportului juridic de conformare în cel de conflict, determinanta
aplicării legitime a măsurilor de constrîngere statală faţă de făptuitor.

5.3.1. Contravenţii ce atentează la drepturile politice, de muncă şi la alte drepturi

constituţionale ale persoanei fizic.
Obiectul generic îl constituie relaţiile sociale care apar în legătură cu protejarea de
către stat şi societate a drepturilor politice, de muncă şi a altor drepturi constituţionale ale
persoanei fizice.
Acest obiect generic poate fi divizat în trei obiecte generice:
1) relaţiile sociale ce ţin de protecţia drepturilor politice;
2) relaţiile sociale ce ţin de protecţia drepturilor de muncă; şi
3) relaţiile sociale ce ţin de protecţia altor drepturi constituţionale ale persoanei fizice.

6
 1. Relaţiile sociale ce ţin de protecţia drepturilor politice ale persoanei fizice constituie
obiectulul generic pentru următoarele contravenţii:
– împiedicarea exercitării dreptului electoral (art. 47);
– folosirea în alegeri sau la referendum a fondurilor nedeclarate public (art. 48);(art. 49);
(art. 50); (art. 51);(art. 52);(art. 53);
Obiectul nemijlocit are o legătură strînsă cu obiectul generic şi este determinat de titlul
articolului. De exemplu, pentru contravenţia art. 47 din Codul Contraventional al RM, obiectul
nemijlocit îl constituie relaţiile sociale ce ţin de protecţia dreptului electoral al persoanei fizice.
2. Relaţile sociale ce ţin de protecţia drepturilor de muncă constituie obiectul generic
pentru următoarele contravenţii:
– încălcarea legislaţiei privind protecţia muncii (art. 55);
– încălcarea legislaţiei privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă (art. 56);(art. 57);(art. 58);(art. 59);(art.
60).
Obiectul nemijlocit este determinat de cel generic. De exemplu, obiectul nemijlocit al
contravenţiei prevăzute în art. 57 îl constituie relaţiile sociale ce ţin de achitarea la timp a
salariilor, pensiilor, burselor, indemnizaţiilor şi de efectuare a altor plăţi cu caracter
permanent, stabilite prin legislaţie.
3. Relaţiile sociale ce ţin de protecţia altor drepturi constituţionale ale persoanei fizice
constituie obiectul generic pentru următoarele contravenţii:
– împiedicarea exercitării dreptului de întemeiere a sindicatelor şi de afilierea lor (art. 61);
– Neîndeplinirea obligaţiilor de întreţinere, de educare  şi de instruire a copilului (art. 63);
(art. 64);(art. 65);(art. 66).
Obiectul nemijlocit al acestor contravenţii este legat de obiectul generic. De exemplu,
obiectul nemijlocit al contravenţiei prevăzute în art. 63 din CC al RM îl constituie relaţiile
sociale ce ţin de onorarea obligaţiilor de întreţinere, de educare şi de instruire a copilului.
Latura obiectivă se manifestă atît prin acţiune (antrenarea minorului la munci care
prezintă pericol pentru sănătatea lui (art. 58),cît şi prin inacţiune (neachitarea la timp a salariilor,
pensiilor, burselor etc. (art. 57); refuzul neîntemeiat de a încheia contract colectiv de muncă (art.
60); necomunicarea despre existenţa unui pericol pentru viaţa ori sănătatea copilului (art. 65) etc.

7
 Subiecţii răspunderii contravenţionale sînt atît persoanele fizice (art. 48, 50, 51, 53 etc),
cat şi cele juridice şi persoanele cu funcţie de răspundere ale acestora (art. 47, 49, 52, 55, 56, 57
etc).

Latura subiectivă poate fi exprimată:

– numai prin intenţie (împiedicarea accesului în localul de votare (art. 47); folosirea în
alegeri sau la referendum a fondurilor venite din străinătate sau a fondurilor nedeclarate public
(art. 48); înscrierea în mai multe liste de candidaţi (art. 51) etc.;
– atît prin intenţie, cît şi prin imprudenţă (ofensa adusă sentimentelor religioase ale
persoanei fizice (art. 54 alin. (5)); neîndeplinirea obligaţiilor de întreţinere, de educare şi de
instruire a copilului (art. 63)) etc.

5.3.2. Contravenţii ce atentează la sănătatea populaţiei, sănătatea persoanei, la starea

sanitar-epidemiologică
Obiectul generic este divizat în trei obiecte generice,independente:
1) relaţiile sociale ce ţin de protecţia sănătăţii populaţiei;
2) relaţiile sociale ce ţin de protecţia sănătăţii persoanei fizice;
3) relaţiile sociale determinate de necesitatea respectării regulilor sanitar-epidemiologice.
Legislatorul a grupat aceste trei tipuri de relaţii sociale într-un singur obiect
generic,deoarece relatiile sociale au multe in comun si se intersecteaza
1. Relaţiile sociale ce ţin de protecţia sănătăţii populaţiei constituie obiectul generic pentru
următoarele contravenţii:
– procurarea sau păstrarea ilegală de substanţe narcotice sau de alte substanţe psihotrope în
cantităţi mici ori consumarea unor astfel de substanţe fără prescripţia medicului (art. 85); (art.
86); (art. 87); (art. 88);(art. 89);
– fumatul şi consumul de băuturi alcoolice în locuri interzise, comercializarea către minori a
produselor din tutun şi a băuturilor alcoolice (art. 91).
La comiterea contravenţiilor indicate făptuitorul, prin atentarea la obiectul nemijlocit al
contravenţiei concrete, aduce atingere sănătăţii populaţiei ca valoare socială majoră. De exemplu,

8
la comiterea contravenţiei prevăzute în art. 87 din Codul Contraventional al RM, nerespectînd
regulile stabilite de cultivare a plantelor care conţin substanţe narcotice sau alte substanţe
psihotrope (obiect nemijlocit), făptuitorul atentează la sănătatea populaţiei (obiect generic).

2. Relaţiile sociale ce ţin de protecţia sănătăţii persoanei fizice constituie obiectul generic
pentru următoarele contravenţii:
– divulgarea informaţiei confidenţiale privind examenul medical de depistare a contaminării
cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) ce provoacă maladia SIDA (art. 75);
– eschivarea bolnavului de tuberculoză eliminator de bacili de la tratament sau încălcarea
regimului prescris (art. 76);
– practicarea ilicită a activităţii medicale şi farmaceutice (art. 77);
– furnizarea de produse şi prestarea de servicii periculoase pentru viaţa şi sănătatea
consumatorului (art. 84);
– vătămarea integrităţii corporale (art. 78).
La acest grup de contravenţii obiectul nemijlocit deseori coincide cu cel generic.
3. Relaţiile sociale determinate de necesitatea respectării regulilor sanitar-
epidemiologice constituie obiectul generic pentru următoarele contravenţii:
– încălcarea legislaţiei privind donarea de sînge (art. 79);
– încălcarea regulamentelor sanitare (art. 80);
– angajarea în întreprinderile din sectorul alimentar a personalului fără examen medical
şi/sau fără instruire igienică, şi/sau fără calificarea necesară în materie de igienă (art.
81,82,83);
Prin încălcarea normelor sanitar-epidemiologice (art. 80) se atentează la sănătatea
populaţiei.
Latura obiectivă se manifesta prin acţiune (încălcarea regulilor de prescripţie a reţetelor de
eliberare a medicamentelor (art. 77 alin. (5)); consumarea de substanţe narcotice sau de alte
substanţe fără prescripţia medicului (art. 85); atît prin acţiune, cît şi prin inacţiune (cultivarea
ilegală a plantelor care conţin substanţe narcotice sau alte substanţe psihotrope (art. 87); aducerea
minorului la starea de ebrietate produsă de alcool sau de alte substanţe (art. 88) etc.).

9
 Subiectul răspunderii contravenţionale poate fi: la unele contravenţii – numai persoanele
fizice (art. 75, 76, art. 77 alin. (1)-(6), art. 78, 85, 88, 89), la altele – persoanele cu funcţie de
răspundere şi cele juridice (art. 81, 86), la al treilea grup de contravenţii – atît persoanele fizice,
cît şi cele juridice şi persoanele cu funcţie de răspundere (art. 79, 80, 82, 83, 84, 87, 90, 91).

Latura subiectivă poate fi exprimată:

– numai prin intenţie (eschivarea bolnavului de tuberculoză eliminator de bacili de la
regimul prescris (art. 76); practicarea ilicită a activităţii medicale şi farmaceutice de către o
persoană care nu are studii medicale şi farmaceutice corespunzătoare (art. 77 alin. (1) etc.);
– atît prin intenţie, cît şi din imprudenţă (divulgarea informaţiei confidenţiale privind
examenul medical de depistare a contaminării cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) ce
provoacă maladia SIDA (art. 75); încălcarea regulilor şi a normelor sanitar-igienice şi sanitar-
epidemiologice (art. 80) etc.).

5.3.3. Contravenţii ce atentează la regimul de transporturi

Prin transporturi se înţelege ramura economiei naţionale care efectuează transportarea
călătorilor şi a încărcăturilor, deosebind cinci tipuri: transport auto, feroviar, aerian, naval şi prin
conductele magistrale.
Valorile sociale protejete prin intermediul normelor materiale ale dreptului contravenţional
cuprinse în acest capitol se împart în cîteva grupe:
– valorile sociale din domeniul transportului auto;transportului feroviar,tr.aerian,tr.naval
– valorile sociale ce ţin de întreţinerea, de reparaţia şi de reconstrucţia drumurilor, de
exploatarea mijloacelor tehnice de dirijare a circulaţiei rutiere;
– valorile sociale ce ţin de respectarea regulilor de securitate privind construcţia şi
exploatarea conductelor magistrale.
Aceste grupe de valori sociale şi constituie obiectul atentării (fie generic, fie nemijlocit)
Pentru multe dintre contravenţiile prevăzute în acest capitol, obiectul atentării îl constituie
securitatea publică (art. 198, 199, 207, 208, 211, 216, 220, 222 etc.), Din aceste considerente

10
actele normative admit aplicarea unor măsuri preventive în sistemul transportului aerian, cum ar
fi: controlul personal, controlul lucrurilor, controlul bagajelor.
Pentru aplicarea legitimă a acestor măsuri nu este nevoie de apariţia raportului juridic de
conflict. Ele se întreprind chiar şi atunci cînd persoana se conformează regulilor de conduită în
acest domeniu, stabilite prin diferite acte juridice.
Contravenţiile ce atentează la regimul din transporturi sînt:
– încălcarea normelor de capacitate a traficului de pasageri (art. 197);
– încălcarea regulilor de securitate în transportul feroviar (art. 198);
Latura obiectiva se manifestă de regulă, prin acţiune (punerea pe liniile de cale ferată a
unor obiecte, fapt ce ar putea conduce la deranjarea circulaţiei trenurilor (art. 198 alin. (1));
deteriorarea utilajelor de aeroport (aerodrom), a aeronavelor şi a utilajelor lor (art. 208 alin. (3));
mai rar – prin inacţiune (neinformarea intenţionată a autorităţilor competente despre producerea
incendiilor sau a accidentelor aeronautice (art. 220); nerespectarea regulilor de amplasare a
indicatoarelor şi a instalaţiilor de marcaj de noapte şi de zi pe clădiri şi pe alte imobile (art. 208
alin. (2)); nerespectarea regulilor de întreţinere, de reparaţie şi de reconstrucţie a drumurilor (art.
227) etc.).
Subiectul răspunderii contravenţionale îl constituie:
– numai persoana fizică (art. 198, 201, 202, 203, 204, 205, 209, 210, 223);
– numai persoana cu funcţie de răspundere (art. 212, 218, 219, 220, 222);
– persoana fizică şi persoana cu funcţie de răspundere (art. 208, 211, 213, 214, 216, 217);
– persoana fizică şi persoana juridică (art. 197, 199, 200, 224, 226, 227);
– persoana fizică, persoana juridică şi persoana cu funcţie de răspundere (art. 206, 215,
221).
Subiect special al răspunderii contravenţionale pot fi si piloţii, însoţitorii de bord, inginerii şi
navigatorii.
Latura subiectivă se exprimă,prin intenţie, (deteriorarea intenţionată a transportului în
comun şi a echipamentului interior (art.202); neinformarea intenţionată a autorităţilor
competente despre producerea incendiilor sau accidentelor aeronautice (art. 220); blocarea
intenţionată a arterelor de transport (art. 225)). Mai rar latura subiectivă se exprimă prin
imprudenţă.

11
 5.3.4. Contravenţii în domeniul circulaţiei rutiere
Asigurarea securităţii circulaţiei rutiere şi a traficului de pietoni constituie una dintre
sarcinile prioritare ale statului. Potrivit criteriului de bază – securitatea circulaţiei rutiere şi a
traficului de pietoni (obiect generic) – în capitolul XIII al Codului contravenţional au fost
comasate următoarele contravenţii:
– încălcarea regulilor de exploatare a vehiculelor (art. 228);
– încălcarea regulilor de înmatriculare sau de înregistrare de stat, de revizie tehnică a
vehiculelor (art. 229);
- conducerea unui vehicul cu încălcarea regulilor de amplasare a numărului de
înmatriculare sau conducerea unui vehicul fără un astfel de număr (art. 230);
Obiectul nemijlocit al contravenţiilor nominalizate este legat în mod direct sau indirect
de obiectul generic şi rezultă din el (de exemplu, relaţiile sociale ce ţin de exploatarea
vehiculelor cu defecte tehnice la sistemul de frînare (art. 228) şi urmările posibile; relaţiile
sociale ce ţin de conformarea regulilor de folosire a centurii de siguranţă şi a căştii de protecţie a
motociclistului (art.235); relaţiile sociale ce ţin de respectarea vitezei de circulaţie stabilite pe
sectorul respectiv de drum (art. 236) etc.).
Latura obiectivă se manifestă tradiţional atît prin acţiune (conducerea unui vehicul care
nu a fost înmatriculat în modul stabilit sau care nu a fost supus reviziei tehnice (art. 229 alin.
(2)); conducerea unui vehicul fără număr de înmatriculare (art. 230 alin. (2)); conducerea
vehiculului de către o persoană privată de dreptul de a conduce (art. 231 alin. (3)); purtarea
convorbirilor radiotelefonice contrar Regulamentului circulaţiei rutiere (art. 235 alin. (2));
părăsirea locului în care s-a produs accidentul rutier (art. 243) etc.), cît şi prin inacţiune
(neîndeplinirea de către conducătorul de vehicul a indicaţiei legale date de agentul de circulaţie
de a opri vehiculul (art. 241 alin. (1)); nerespectarea indicatoarelor de semnalizare rutieră (art.
240); nerespectarea regulilor de circulaţie în zonele rezidenţiale (art. 239) etc.).
Subiect al răspunderii contravenţionale poate fi numai persoana fizică
Deci, persoana fizică pasibilă de aplicare a sancţiunii trebuie nu numai să îndeplinească
cerinţele generale faţă de subiectul răspunderii contravenţionale (vîrsta şi capacitatea de acţiune),
ci şi să dispună de permis de conducere a vehiculului sau să fie proprietarul lui.
Latura subiectivă se exprimă, în majoritatea cazurilor, prin intenţie (atribuirea unui
număr de înmatriculare fals şi conducerea cu bună ştiinţă a vehiculului cu un astfel de număr

12
(art. 230 alin. (3)); conducerea vehiculului de către o persoană privată de dreptul de a conduce
(art. 231 alin. (3)); eschivarea conducătorului de vehicul de la proba de determinare a stării de
ebrietate (art. 234); ignorarea de către pietoni a semnalelor de dirijare a traficului rutier (art.
245) etc; atît prin intenţie, cît şi prin imprudenţă (încălcarea regulilor de înmatriculare sau de
înregistrare de stat a vehiculelor (art. 229 alin. (1)); încălcarea regulilor de folosire a centurii de
siguranţă (art. 235 alin. (1)); încălcarea regulilor de circulaţie rutieră soldată cu cauzarea de
leziuni corporale uşoare (art. 242) etc.).

5.3.5. Contravenţii ce afectează activitatea autorităţilor publice

Obiectul generic al acestor contravenţii îl constituie relaţiile sociale ce ţin de
desfăşurarea normală a activităţii autorităţilor publice, de interesele publice. Prin intermediul
normelor contravenţionale din acest capitol statul a format un mecanism juridic de protecţie a
bunei funcţionări a autorităţilor publice ca subiecţi de administrare.
În acest capitol sînt grupate următoarele contravenţii:
– abuzul de putere sau abuzul de serviciu (art. 312);
– excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu (art. 313);
– tăinuirea faptelor de corupţie şi de protecţionism sau eschivarea de la întreprinderea
măsurilor de rigoare (art. 314);
– primirea de recompensă nelegitimă sau de folos material (art. 315); etc
Obiectul nemijlocit al fiecărei contravenţii concretizează valorile sociale la care se
atentează. De exemplu, prin folosirea intenţionată a situaţiei de serviciu într-un mod care
contravine intereselor publice (art. 312), funcţionarul de stat atentează la interesele publice sau
drepturile şi interesele ocrotite de lege ale persoanelor fizice şi juridice (obiect nemijlocit) şi, ca
urmare, el atentează la relaţiile sociale ce ţin de funcţionarea mecanismului statal de
administrare, afectează activitatea autorităţilor publice (obiect generic).
Latura obiectivă a acestor contravenţii se manifestă prin acţiune (art. 313); primirea
(luarea) în exerciţiul funcţiunii de recompensă nelegitimă sau de folos material (art. 315);
comercializarea ilegală a bunurilor care constituie ajutoare umanitare (art. 327 alin. (3)) sau prin

13
inacţiune (art. 316); neexecutarea sentinţei, hotărîrii sau deciziei judecătoreşti (art. 318);
neexecutarea obligaţiilor prevăzute din Codul de executare (art. 319) etc.).
Subiectul răspunderii contravenţionale este, de obicei, persoana cu funcţie de
răspundere.
Este de menţionat că totuşi în unele norme nu există o claritate absolută cu privire la
subiectul răspunderii (art. 316, 319, 321, 323, 328 etc.).
Latura subiectivă, de regulă, se exprimă prin intenţie (art. 312, 313, 314, 315 etc.), mai rar
– atît prin intenţie, cît şi prin imprudenţă (art. 316 alin. (2), art. 326 alin. (1) şi (3)).

5.3.6. Contravenţii ce afectează activitatea autorităţilor publice

Obiectul generic al acestor contraventii il constituie relatiile sociale ce tin de
desfasurarea normala a activitatii autoritatilor publice, de interesele publice.
Obiectul nemijlocit al fiecarei contraventii concretizeaza valorile sociale la care se
atenteaza(interesele publice sau drepturile si interesele ocrotite de lege, ale persoanelor fizice sau
juridice).
Latura obiectiva se manifesta prin: actiune (ex. art. 313, art. 315, art. 327 alin 3) sau
prin inactiune( ex. contraventii ce tin de neindeplinire, neexecutare art. 316, art, 318, art. 319)
Subiect- persoana cu functie de raspundere in majoritatea cazurilor (exista si neclaritati:
art. 316, 319, 321, 323, 328)
Latura subiectiva- de regula se exprima prin intentie( art. 312-315), mai rar prin 2
forme, prin intentie cit si prin imprudenta (316 alin. 2, art. 326 alin. 1 si 3)

5.3.7. Contravenţii ce atentează la regimul frontierei de stat şi regimul de şedere pe

teritoriul Republicii Moldova
Obiectul generic- relatiile sociale ce tin de respectarea regimului frontierei de stat sau
cele ce tin de asigurarea regimului de sedere pe teritoriul RM.
4 contraventii din acest capitol:
Art. 331- obiect generic- relatiile sociale ce tin de asigurarea regimului de frontiera.

14
 Latura obiectiva- actiune, 4 variante: deteriorarea, nimicirea, permutarea semnelor
frontierei de stat sau instalarea unor semne de frontiera false.
Subiect- persoana fizica.
Latura subiectiva- numai intentie.
Art. 332- obiect nemijlocit-relatiile sociale ce contribuie la respectarea regulilor
privitoare la regimul frontierei de stat si la regimul punctelor de trecere a frontierei de stat.
Latura obiectiva- actiune-doar alin. 2, cind are loc trecerea frontierei de stat prin
punctele de trecere a frontierei de stat fara pasaport sau fara autorizatie din partea autoritatilor
Alineatul 2- atit actiune cit si prin inactiune.
Subiectul raspunderii-poate fi atit persoana fizica, cit si persoana cu functie de
raspundere.
Latura subiectiva-intentie.
Art. 333-obiect nemijlocit-relatiile sociale ce tin de respectarea regulilor de sedere pe
teritoriul RM.
Latura obiectiva-6 variante de manifestare:
Prin actiune- sedere in tara fara acte de identitate, sedere in RM cu documente
neautentice sau al caror termen de valabilitatea a expirat, declararea de date false in vederea
obtinerii vizei , permisului de sedere sau buletinului de identitate.
Prin inactiune: eschivarea de la parasirea tarii dupa expirarea termenului de sedere
acordat, nerespentarea regulilor de intrare si iesire din RM, eschivarea de la examenul medical
pentru depistarea virusului HIV.
Subiect-unul special, si anume cetateanul strain sau apatridul.
Latura subiectiva-intentie cit si imprudenta.
Art 334 sunt 3 alineate care prevad 3 contraventii distincte- obiectul nemijlocit-relatiile
sociale cu privire la respectarea regulilor de plasare in cimpul muncii a cetatenilor straini sau a
apatrizilor.
Latura obiectiva-actiune-alin. 1 si 2 si inactiune alin. 3.
Subiect. Alin 1- persoana fizica si persoana cu functie de raspundere, alin. 2 cetateanul
strain sau apatridul, atit subiectul special cit si persoana cu functie de raspundere.
Latura subiectiva-intentie.

15
 5.3.8. Contravenţii ce afectează modul de administrare
Obiectul generic- il constituie 5 grupe de relatii sociale:
- relatiile sociale ce tin de asigurarea modului de administrare stabilit prin legislatie;
- relatiile sociale ce tin de respectarea modului de supraveghere a pietei;
- relatiile sociale ce tin de respectarea regulilor din domeniul metrologiei;
- relatiile sociale ce tin de respectarea regulilor din domeniul standardizarii;
- relatiile sociale ce tin de protectia consulatorului.
Obiectul nemijlocit-relatiile sociale la care atenteaza contravenientul.
Latura obiectiva-actiune si inactiune.
Subiectul- in unele cazuri numai persoana fizica; dai cazul comiterii contraventiilor:
- prevazute de art. 348 si 350- numai persoana juridica;
- prevazute de art. 341 si 351- numai persoana cu functie de raspundere;
- prevazute de art. 345 si 346- atit persoana fizica cit si cea juridica;
- prevazute de art. 338 - atit persoana fizica cit si persoana cu functie de raspundere;
Latura subiectiva- intentie si imprudenta.

5.3.9. Contravenţii care atentează la ordinea publică şi la securitatea publică

2 grupuri de contraventii: care atenteaza la ordinea publica si care atenteaza la
securitatea publica.
Primul grup art. 354, 355, 356, 357, 364, 365
Obiectul generic-relatiile sociale cu privire la mentinerea ordinii publice.
Obiect nemijlocit- in constituie relatiile sociale cu privire la demnitatea, onoarea
persoanei fizice, linistea, etc.
Latura obiectiva-actiuni
Subiectul-atit persoana fizica cit si persoana juridica, sau doar persoana fizica.
Latura subiectiva-intentie.
Al doilea grup de contraventii-
Obiectul generic-relatiile sociale cu privire la asigurarea securitatii publice.
Obiectul nemijlocit-in reprezinta relatiile sociale protejate de norma materiala concreta.
Latura obiectiva- actiune si inactiune.

16
 Subiect-in unele situatii doar persoanele fizice, in alte si persoanele fizice si persoanele
juridice.
Latura subiectiva-intentie si numai in unele situatii poate fi si imprudenta.

17