MOLDCOOP

UNIVERSITATEA COOPERATIST - COMERCIALĂ DIN MOLDOVA

(UCCM)
*

DEPARTAMENT DREPT

Teză de an

tema: Contravențiile vamale

Elaborat:
Galațan Adelina gr3Dr 1941c
învățământ frecvență redusă

CHIȘINĂU,2023

1
 Cuprins

INTRODUCERE..................................................................................................3

CAPITOLUL I
Contravențiile vamale

1.1 .Elementele caracteristice ale cantravenției vamale ................................5

1.2. Tipuri de contravenții vamale....................................................................7
1.3 .Contrabanda ca formă de incălcare a normelor dreptului vamal..............10

CAPITOLUL II

STUDIU:CONTRABANDA CU ȚIGĂRIDE LA FRONTIERA MOLDO-ROMÂNĂ.....16

CONCLUZII.......................................................................................................17
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................18

2
 Introducere
ACTUALITATEA TEMEI. În măsura în care omul trăieşte în societate,
comportamentul său este supus evaluării şi reacţiei din partea acesteia.
Aprecierea comportamentului său constă în compararea lui cu modelul de
conduită stabilit de diferite categorii de norme sociale, morale, politice, juridice
etc. Respectarea acestor cerințe de supunere în fața legii impune stabilirea unor
reguli de conduită într-un cadru legal, bine determinat, care configurează
conținutul diferitelor ramuri de drept. În cadrul acestui sistem ce guvernează
societatea un rol important îl au normele juridice inclusiv cele contravenționale
care impun membrilor societații un anumit comportament în raporturile pe care
aceștia le stabilesc cu semenii sau cu organismele sociale și a căror încălcare
atrage după sine o anumită formă de răspundere juridică: contravențională
vamală.[5, pag. 96-99
Dezvoltarea economică şi socială a comunităţilor umane a impus, încă din
vremuri străvechi, necesitatea circulaţiei bunurilor. Odată cu evoluţia diferitelor
forme statale a apărut şi s-a dezvoltat activitatea vamală, au fost înfiinţate vămi şi
au fost instituite norme pe baza cărora acestea şi-au desfăşurat activitatea.
Reprezentând o latură cu un specific aparte a vieţii sociale, era necesar să existe
un complex de norme care să aibă ca obiect relaţiile dintre autoritatea statală şi
persoana fizică sau juridică, care tranzitează graniţa vamală a Republicii Moldova
cu mărfuri ori alte bunuri, modul de formare, modificarea, transmiterea şi
stingerea raportului juridic specific, în fapt, un domeniu juridic distinct care
constituie obiectul de studiu al dreptului vamal. Analizând specificitatea
domeniului de cercetare, trebuie arătat că dreptul vamal are ca obiect studiul
totalităţii normelor juridice, prevăzute de legislaţia în vigoare, relative la
procedura de vămuire, normele aplicabile plasării mărfurilor sub diferite regimuri
vamale, subiecţii de drept vamal, statutul vamal al mărfurilor; formarea, debitorii
şi stingerea datoriei vamale etc. Dreptul vamal, aşa cum se observă, este un drept
prescriptiv, normele sale prescriind o conduită, la care subiecţii raportului juridic
trebuie să se conformeze, putându-se vorbi de un regim juridic vamal. Ilicitul
vamal, în fapt, încălcarea normelor printr-o conduită neconformă, constituie,
după caz, în funcţie de gravitatea lezării – infracţiuni sau contravenţii – obiectul
dreptului penal, contravenţional sau vamal .

3
 Conținutul
Scopul studiului constă în analiza şi cercetarea multiaspectuală a instituţiei
răspunderii administrative în domeniul vamal. Se impune cercetarea
contravenţiilor vamale cu răspundere materială și a celor cu răspundere
contravențională precum şi a conţinutului acestora. Scopul secundar al cercetării
constă în ampla elucidare a tuturor elementelor carcateristice contravențiilor din
domeniul vamal reflectate la art. 287 Cod contravenţional al RM și a celor de la
art. 231 Cod Vamal al RM
Metode aplicate şi materiale utilizate. Metodele aplicate în acest studiu sunt:
analiza, sinteza, comparaţia, investigaţia ştiinţifică. Materialele folosite au fost
preluate din: legislaţia în vigoare a Republicii Moldova; literatura de specialitate
atât națională cât şi de peste hotarele țării.
Rezultate obţinute şi discuţii. Orice formă a răspunderii juridice, inclusiv cea
contravențională vamală, decurge în mod obiectiv din săvârșirea unei fapte ilicite
care naște dreptul statului de a aplica sancțiunea prevăzută de norma juridică
încălcată și obligația făptuitorului de a suporta consecința faptei comise în
conformitate cu Codul vamal al RM sau cel Contravențional al RM în dependență
de încadrarea juridică a faptei comise.[6, pag. 4]

I. Contravențiile vamale

I.1 Elementele caracteristice ale cantravenției vamale

Contravenţie vamală înseamnă încălcarea reglementărilor vamale, săvârşită
prin acţiuni sau inacţiune, care atrag răspunderi stabilite în Codul contravenţional
al Republicii Moldova şi în Codul vamal. Fapta contravenţională este un fenomen
4
al realităţii înconjurătoare, iar conţinutul ei îl constituie construcţia logică şi
noţiunea juridică a acestei fapte, care exprimă însuşirile şi caracteristicile
esenţiale ale acestui fenomen real şi care poate fi privit ca raport antisocial.
Legiuitorul nu inventează trăsături caracteristice faptei ilicite, ele există în
realitate, iar el nu face altceva decât să le selecteze pe cele mai importante dintre
ele, pentru a da expresie conţinutului contravenţiei. Construcţia logică a
contravenţiei este fixată în normele de drept, devenind astfel sancţionabilă.
Elementele care se referă la condiţiile de existenţă a contravenţiei la nivelul
laturilor sale fundamentale alcătuiesc conţinutul contravenţiei. Conţinutul
reprezintă ansamblul caracteristicilor specifice, elementelor constitutive ale
contravenţiei arătate în ipoteza normei de contravenţionalizare. [1, pag 22]
Codul contravenţional, în art.10, prevede: constituie contravenţie fapta –
acţiunea sau inacţiunea – ilicită, cu un grad de pericol social mai redus decât
infracţiunea, săvârşită cu vinovăţie, care atentează la valorile sociale ocrotite de
lege, este prevăzută de prezentul cod şi este pasibilă de sancţiune
contravenţională.
Contravenţia joacă un rol foarte important, deoarece ea reprezintă
obiectul, fapta antisocială generatore de răspundere. Răspunderea
contravenţională este reglementată de Codul contravenţional al Republicii
Moldova. Cadrul legal al răspunderii este alcătuit din prevederile capitolului doi,
partea generală a CC RM, şi are sarcina de a ocroti valorile sociale, personalitatea,
drepturile şi interesele legitime ale persoanelor fizice şi juridice, proprietatea,
orânduirea de stat şi ordinea publică, precum şi de a depista, preveni şi lichida
contravenţiile administrative şi consecinţele lor, de a contribui la educarea
cetăţenilor în spiritul îndeplinirii întocmai a legilor. Răspunderea contravenţională
este o formă juridică de pedepsire a persoanelor care au săvârşit o faptă ilicită
numită contravenţie şi sunt obligate să suporte măsurile de asigurare şi
sancţiunea contravenţională stabilită de organe competente. Răspunderea pentru
faptele sale este calea de respectare a normelor juridice şi de micşorare a
contravenţiilor, a infracţiunilor, a abaterilor disciplinare şi altor fapte ilicite .[2,par
74]
Elementele contravenţiei care îi sunt specifice şi o caracterizează:
 caracterul antisocial al faptei;
 caracterul ilicit al ei; culpabilitatea faptei (vinovăţia);
 prevederea de către legislaţie a răspunderii pentru fapta respectivă.
Asfel în lipsa oricărui din aceste elemente nu există contravenţie.

5
 1. Caracterul antisocial al faptei reprezintă temeiul răspunderii
contravenţionale care este o faptă social periculoasă. Fapta antisocială poate fi
realizată sub două forme – acţiune şi inacţiune. Fapta săvârşită sub formă de
acţiune este atunci când a fost încălcată o normă juridică prohibitivă care interzice
o acţiune oarecare, spre exemplu: procurarea şi păstrarea ilegală a substanţelor
narcotice sau psihotrope în cantităţi mici ori consumarea lor fără prescripţia
medicului, prevăzut în art. 85 CC RM. A doua formă este inacţiunea care constă
într-o comportare pasivă, prin care nu se îndeplineşte o obligaţiune impusă de
lege. Caracterul antisocial este unul din elementele cele mai importante,
deoarece doar prin caracter se arată gradul de pericol social al faptei ilicite.
Profesorul român M.Preda menţioneză că: „pericolul social constituie un criteriu
calitativ, reprezentând situaţia socialmente periculoasă creată prin săvârşirea unei
fapte interzise de lege, iar gradul de pericol social este un criteriu cantitativ,
constând în măsura în care fapta ilicită săvârşită aduce atingere unei valori sociale
ocrotită printr-un act normativ”. Gradul de pericol social al unei fapte ilicite este
determinat de importanţa valorilor sociale ce cad sub acest pericol de unde şi se
poate diferenţia contravenţia de abatere administrativă, abatere disciplinară,
infracţiune.
2. Ilicitul este o altă trăsătură a contravenţiei care constă în faptul că orice
faptă ilicită aduce daune societăţii, astfel ele sunt interzise prin lege
contravenţională. Legea nu creează caracterul antisocial şi gradul pericolului
social al faptei, ci le recunoaşte. Prevederea faptelor ilicite prin trăsăturile sale în
legea contravenţională drept contravenţii apare numai atunci când pericolul
social este mai înalt ca abaterea disciplinară şi abaterea administrativă şi puţin
mai mic decât infracţiunea. Astfel, în funcţie de aceste trăsături, se stabilesc
sancţiunile corespunzătoare faptelor ilicite, căci este logic că dacă va fi încălcată o
normă administrativă, sancţiunea nu va fi severă, faţă de sancţiunea stabilită
pentru o infracţiune.
3. O altă trăsătură a contravenţiei care are un rol important la stabilirea
sancţiunii este culpabilitatea sau vinovăţia. Pentru a fi numită o faptă ilicită
contravenţie, nu este suficient doar a fi depistată, adică depistarea obiectului ei
de constituire, ci este nevoie şi de subiect, latura subiectivă, latură obiectivă.
Astfel legutorul a stabilit această trăsătură pentru a înţelege logica
contravenientului, ce îl impune să încalce normele juridice. Încălcarea legislaţiei
contravenţionale a Republicii Moldova se bazează pe culpabilitatea contravenţiei.
Această trăsătură este de două tipuri – culpabilitate premeditată şi din
imprudenţă. Contravenţia se consideră săvârşită din imprudenţă, atunci când
persoana prevede urmările şi consecinţele ei, dar credea că ele vor fi evitate în
6
mod uşor, sau nu şi-a dat seama şi nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor
prejudiciabile. O contravenţie intenţionată este atunci când persoana care a
săvârşit-o îşi dădea seama de consecinţele prejudiciabile şi le-a prevăzut dorind în
mod conştient survenirea lor . După părerea autorului M. Preda, trebuie admis
faptul că în situaţia în care actele normative prevăd că premeditarea este un
element al contravenţiei, atunci săvârşirea din imprudenţă a unei fapte ilicite nu
poate fi calificată contravenţie . Unele trăsături definesc sau caracterizează
contravenţia, altele au ca obiect numai stabilirea gravităţii ei, fiind denumite
elementele ei agravante. În prezenţa lor, fapta ilicită va fi sancţionată printr-o
pedeapsă distinctă, mai aspră (asemenea trăsături pot fi recidiva, săvârşirea faptei
de o persoană cu funcţii de răspundere etc.). [3,pag 49]
1.2 Tipuri de contravenții vamale
Contravenţiile diferă după structură şi după trăsăturile ce le conţin. După
structură se deosebesc contravenţii materiale şi formale. Cele materiale presupun
consecinţe negative care decurg din transformări în lumea materială cu descrierea
obligatorie a acţiunii, iar cele formale nu presupun asemenea consecinţe
materiale negative. Trăsăturile reprezintă caracteristicile de bază ale contravenţiei
ce îi permit a fi diferenţiată de alte fapte ilicite.
Conform Codului vamal, sunt considerate încălcare a reglementărilor
vamale, pasibile de răspundere materială, următoarele contravenţii vamale :
 trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor cu eludarea controlului
vamal (trecerea prin alte locuri decât cel de amplasare al organului
vamal sau în afara orelor de program ale acestuia), sau tăinuindu-le
de el (cu folosirea ascunzişurilor sau prin alte metode care împiedică
descoperirea mărfurilor), în lipsa elementelor constitutive ale
infracţiunii de contrabandă sau ale altor infracţiuni;
 trecerea de mărfuri peste frontiera vamală cu documente falsificate,
nevalabile sau dobândite pe căi ilegale, în lipsa elementelor
constitutive ale infracţiunii de contrabandă sau ale altor infracţiuni;
 nedeclararea, în termenele stabilite, a mărfurilor la import;
 transportul, depozitarea, procurarea mărfurilor, introduse pe
teritoriul vamal cu eludarea controlului vamal ori tăinuite de el, ori cu
utilizarea de documente sau mijloace de identificare false,
nedeclarate sau declarate neautentic, precum şi transportul,
depozitarea, procurarea mărfurilor pentru care sunt prevăzute
facilităţi la plata drepturilor de import sau de export, la utilizarea sau

7
 înstrăinarea lor în alte scopuri decât cele pentru care au fost
acordate facilităţile şi fără autorizaţia organului vamal;
 nerespectarea de către titularul regimului vamal suspensiv (cu
excepţia regimului de tranzit) a termenelor, obligaţiilor şi condiţiilor
stabilite pentru derularea şi încheierea acestui regim;
 depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare ce
conţin date eronate despre regimul vamal, valoarea facturată,
valoarea în vamă, tipul, codul, cantitatea sau originea mărfurilor
transportate, dacă acest fapt conduce la exonerarea totală sau
parţială de drepturi de import;
 prezentarea către organul vamal a documentelor care conţin date
neautentice despre recunoaşterea dreptului la restituirea drepturilor
de import sau de export încasate, primirea unor sume şi compensaţii,
nerestituirea sau restituirea lor parţială nemotivată, în lipsa
elementelor constitutive ale infracţiunii;
 neachitarea drepturilor de import sau de export în termenele
stabilite, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii;
 punerea în circulaţie a mărfurilor fără permisiunea organului vamal,
pierderea mărfurilor şi mijloacelor de transport aflate sub
supraveghere vamală sau netransportarea lor la locul indicat de
organul vamal;
 pierderea sau nepredarea către organul vamal a documentelor la
mărfurile aflate sub supraveghere vamală;
 neîndeplinirea obligaţiei de a declara organului vamal modificarea
destinaţiei mărfurilor faţă de scopul declarat la plasarea mărfurilor
sub o anumită destinaţie vamală;
 nerespectarea cerinţelor şi condiţiilor de distrugere a mărfurilor
şi/sau a deşeurilor;
 efectuarea de operaţiuni cu mărfurile, transformarea, utilizarea lor şi
dispunerea de ele cu încălcarea regimului vamal în care au fost
plasate, cu excepţia cazurilor prevăzute de Codul vamal;
 nerespectarea măsurilor de politică economică şi altor restricţii
prevăzute la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, cu excepţia
cazurilor prevăzute de Codul vamal, în lipsa elementelor constitutive
ale infracţiunii;
 trecerea peste frontiera vamală de mărfuri destinate comerţului sau
producţiei sub categoria de mărfuri nedestinate comerţului sau
producţiei, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii;

8
 neasigurarea integrităţii mărfurilor şi mijloacelor de transport, în caz
de avarie sau de forţă majoră, neinformarea imediată despre
condiţiile survenite, neasigurarea transportării mărfurilor la postul
vamal proxim, ori neasigurarea deplasării colaboratorului vamal la
locul de aflare a mărfurilor şi mijloacelor de transport;
 nerespectarea obligaţiei:
o de a scoate de pe teritoriul vamal mărfurile şi mijloacele de
transport introduse anterior pe teritoriul vamal, dacă
scoaterea lor este obligatorie;
o de a returna pe teritoriul vamal mărfurile şi mijloacele de
transport scoase anterior de pe teritoriul vamal, dacă
returnarea lor este obligatorie;
 prezentarea către organul vamal, în calitate de confirmare a scoaterii
sau introducerii mărfurilor şi mijloacelor de transport pe teritoriul
vamal, a unor acte neautentice privind scoaterea sau introducerea
lor, privind imposibilitatea efectuării acestor operaţiuni din cauza
nimicirii sau pierderii mărfurilor şi mijloacelor de transport în urma
unei avarii sau forţe majore, din cauza uzurii sau pierderilor
suportate ca urmare a transportului sau păstrării lor, în lipsa
elementelor constitutive ale infracţiunii;
 înstrăinarea sub orice formă a bunurilor aflate sub regimul vamal de
tranzit;
 neasigurarea condiţiilor de eliberare sau de recepţie, în conformitate
cu regimul vamal, a mărfurilor şi mijloacelor de transport al căror
termen de păstrare în depozit a expirat;
 comercializarea cu ridicata şi mica ridicată a mărfurilor, inclusiv din
încăperile auxiliare şi depozitele magazinelor duty-free, sau
comercializarea cu amănuntul în magazinele duty-free a mărfurilor
interzise pentru a fi introduse sau scoase pentru vânzare de pe
teritoriul vamal al Republicii Moldova, precum şi a altor mărfuri a
căror listă se stabileşte în condiţiile legii;
 utilizarea şi prezentarea informaţiei false despre produsele cu
destinaţie dublă, eschivarea de la prezentarea autorizaţiei pentru
importul, exportul, reexportul sau tranzitul produselor cu destinaţie
dublă, în cazurile în care prezentarea acesteia este obligatorie,
precum şi prezentarea autorizaţiilor anulate sau cu termen expirat;
 nerespectarea procedurii de tranzit, care nu a adus la dispariţia
bunurilor aflate în tranzit;

9
  exercitarea activităţii de broker vamal, fără deţinerea licenţei
corespunzătoare. După expresia unor autori, regimul juridic vamal
constituie un dat pentru intervenţia dreptului penal în vederea
sancţionării contrabandei. Inexistenţa unui asemenea regim juridic ar
face inutilă orice discuţie în legătură cu infracţiunea de care ne
ocupăm. Fără instituirea unor reguli la trecerea mărfurilor peste
frontiere, contrabanda, ca acţiune de înfrângere a legii nu ar fi existat
niciodată.[1,pag 68]

1.3 Contrabanda ca formă de incălcare a normelor dreptului vamal

Esenţa noţiunii de contrabandă este sustragerea de la plata obligaţiilor
vamale (taxe – în general), eludarea lor. Căutând să stăvilească asemenea fapte
daunătoare intereselor economice ale statului, legiuitorii au inclus în textele de
incriminare toate acţiunile prin care s-ar fi putut realiza această fraudă. Însă
condiţiile care influenţează făurirea legilor se modifică de la o etapă la alta, ceea
ce antrenează, desigur, schimbări în domeniul reglementărilor incriminatorii.
Contravenţia vamală atrage răspundere administrativă sau materială în
conformitate cu prevederile Codului contravenţional al Republicii Moldova şi cu
cele ale Codului vamal. În cazul comiterii unor contravenţii vamale, se poate
aplica sancţiunea complementară de retragere sau suspendare a autorizaţiei.
Persoanele fizice sunt pasibile de răspundere pentru contravenţii vamale, dacă la
data comiterii lor au împliniţi 16 ani. La adoptarea legii organice vamale a
Republicii Moldova, legiuitorul a definit noţiunea de „contrabandă”, care este
recunoscută ca infracţiune, şi care este sancţionată, de regulă, în mod penal, şi a
inclus-o într-o normă de drept separată în art.224 Cod vamal al Republicii
Moldova. Astfel, conform normei de drept nominalizate, stabilim că infracţiunea
de contrabandă este considerată „trecerea peste frontiera vamală de mărfuri,
eludându-se controlul vamal sau tăinuindu-le de el, săvârşită în proporţii mari sau
deosebit de mari: – în mod repetat, – de un grup de persoane care s-au organizat
pentru activitate de contrabandă, – de o persoană cu funcţie de răspundere care
face uz de situaţia de serviciu, – prin folosirea frauduloasă de documente vamale
şi de alte documente, – însoţită de nedeclararea sau de declararea lor neautentică
în documentele vamale sau în alte documente de substanţe narcotice,
psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, de
deşeuri nocive, de armament, de dispozitive de explodare, de arme de foc şi de
muniţii, cu excepţia armelor de vânătoare cu ţeava lisă şi a cartuşelor la ele, de
valori culturale, precum şi nereturnarea pe teritoriul vamal a valorilor culturale
din ţară în cazul în care returnarea lor este obligatorie” . [2,pag 168]
10
 Nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale
scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea acestora este obligatorie (al doilea
indice calificativ din alin. (4) art. 248 CP), constituie componenţă de infracţiune.
Fapta de contrabandă presupune că valorile culturale menţionate se află de
acum peste frontiera vamală a Republicii Moldova. Ele puteau fi scoase de pe
teritoriul vamal al ţării în mod legal (de exemplu, ca decor, podoabă ce se poartă
individual sau colecţie de valori culturale). Scoaterea valorilor culturale peste
hotarele Republicii Moldova este interzisă. Excepţii se admit în cazul bunurilor
imobile cu avizul Parlamentului, în baza propunerilor Ministerului Culturii şi în
cazul bunurilor mobile – cu avizul Guvernului. [2,pag 186]
Scoaterea temporară a obiectelor culturale peste hotarele ţării, în scopul de
a întreţine relaţii internaţionale în domeniul culturii, se admite în condiţiile
stabilite de organele de stat pentru ocrotirea monumentelor în conformitate cu
legislaţia în vigoare. Monumentele ce se află în proprietatea statelor străine,
organizaţiilor obşteşti şi cetăţenilor străini şi aduse temporar în republică sunt
protejate de stat prin condiţiile Legii privind ocrotirea monumentelor şi a
contractelor respective şi pot fi scoase din ea la dorinţa proprietarului în baza
certificatului care atestă aducerea lor. Monumente se consideră obiecte ori
ansambluri de obiecte cu valoare istorică, artistică sau ştiinţifică, care reprezintă
mărturii ale evoluţiei civilizaţiilor de pe teritoriul republicii, precum şi ale
dezvoltării spirituale, politice, economice şi sociale şi care sunt înscrise în Registrul
monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. Valori culturale se consideră
valorile cu caracter religios sau laic pe care fiecare stat le consideră ca prezentând
interes pentru arheologie, perioada preistorică, istorie, literatură, artă şi ştiinţă şi
care sunt raportate la categoriile următoare:
 colecţii rare şi mostre ale florei şi faunei, mineralogiei, anatomiei şi
obiecte care prezintă interes pentru paleontologie;
 valori ce se referă la istorie, inclusiv la istoria ştiinţei şi tehnicii, istoria
războaielor şi societăţilor, precum şi cele referitoare la viaţa
personalităţilor naţionale de vază, oamenilor de cultură, savanţilor şi
artiştilor şi la evenimentele naţionale remarcabile;
 comorile arheologice (inclusiv obişnuite şi secrete) şi descoperirile
arheologice;
 părţile componente demontate ale monumentelor de artă şi istorie şi
locurilor arheologice;
 obiectele cu o vechime de peste 100 de ani, cum ar fi inscripţiile,
monedele şi ştampilele imprimate;

11
  6)materialele etnologice;
 valorile de artă: a) pânze, tablouri şi desene complet lucrate de mână
pe orice bază şi din orice materiale (cu excepţia desenelor şi
produselor industriale ornamentate cu mâna); b) opere originale de
artă sculpturală din orice materiale; c) opere originale de gravură,
stampă şi litografie) colecţii originale de artă şi ansambluri din orice
materiale;
 8)incunabule şi manuscrise rare, cărţi, documente străvechi şi
publicaţii, care prezintă un interes deosebit (istoric, artistic, ştiinţific,
literar etc.), separat sau în colecţii;
 9)timbrele poştale, timbre de impozitare şi analogice, separat sau în
colecţii; 10) arhive, inclusiv arhive de fonograme, de cinema şi de
fotografii;
 11) mobilă cu o vechime de peste 100 de ani şi instrumente muzicale
străvechi.
Scoaterea valorilor culturale de pe teritoriul Republicii Moldova de către
persoanele fizice este interzisă. Răspunderea penală a persoanei vinovate de
contrabandă cu valori culturale, prevăzută în Codul penal, survine, indiferent de
prezenţa sau lipsa indiciilor de calificare. Obiectele contrabandei excluse din
circuitul civil (substanţele narcotice şi psihotrope sau analoagele, armele,
muniţiile, substanţele explozive etc.) se transmit pentru păstrare sau nimicire
organelor de poliţie. [2,pag 194]
În cazul în care funcţionarii vamali depistează o trecere ilegală a mărfurilor,
obiectelor, valorilor peste frontiera vamală a statului în funcţie de proporţiile ei,
sau a scoaterii la iveală a încălcării mecanismului de păstrare şi respectare a
prohibiţiilor şi restricţiilor stabilite de legiuitor la trecere peste frontiera vamală a
statului, fapta ilegală urmează a fi recunoscută ca infracţiune, calificându-se în
conformitate cu legislaţia penală prevăzută de Codul penal al statului. Codul penal
al Republicii Moldova recunoaşte şi califică acţiunea de contrabandă conform
unei norme de drept penal separată – art.248 CP RM, inclusă în partea specială a
Codului penal .
Astfel, conform normei de drept penal, stabilite în art. 248 Cod penal,
constatăm că în calitate de contrabandă urmează a fi considerate:
 1)trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor,
obiectelor şi a altor valori în proporţii mari, eludându-se controlul
vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite
sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a
12
 documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin
nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în
alte documente de trecere a frontierei;
 2)trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a
substanţelor narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice,
otrăvitoare, radioactive şi explozive, precum şi a deşeurilor nocive şi
a produselor cu destinaţie dublă, eludându-se controlul vamal ori
tăinuindule de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau
adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor
sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau
declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente
de trecere a frontierei; 3)trecerea peste frontiera vamală a Republicii
Moldova a armamentului, a dispozitivelor explozive, a muniţiilor,
eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în
locuri special pregătite ori adaptate în acest scop, ori cu folosirea
frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală,
ori prin nececlarare sau declarare neautentică în documentele
vamale sau în alte documente de trecere a frontierei;
 4)trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a valorilor
culturale, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el prin
ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop,
precum şi nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a
valorilor culturale scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este
obligatorie;
 5) acţiunile prevăzute la alin.(1), (2), (3) sau (4) săvârşite: a) de două
sau mai multe persoane; b) de o persoană cu funcţii de răspundere,
cu folosirea situaţiei de serviciu; c) în proporţii deosebit de mari” .
[2pag 198]
Din norma de drept vamală, stabilită în art. 224 Cod vamal, conform căreia
la etapa iniţială de depistare a infracţiunii de contrabandă se conduc funcţionarii
vamali, stabilim că legiuitorul în calitate de obiect material al infracţiunii de
contrabandă recunoaşte doar mărfurile care sunt trecute peste frontiera vamală a
statului prin eludare de la controlul vamal sau tăinuindu-le de el, ceea ce, în
opinia noastră, nu este corect şi adecvat realităţii efectuării activităţii vamale pe
teritoriul Republicii Moldova atât din punct de vedere juridic, cât şi din punct de
vedere practico-aplicativ.[1,158]
Activitatea practică a instituţiilor vamale din Republica Moldova, în special
a celor amplasate la linia frontierei vamale externe a statului, denotă cu
13
certitudine că peste frontiera vamală a statului se deplasează nu numai mărfuri, ci
şi obiecte, bunuri, valori, obiecte de valoare culturală, unităţi şi mijloace de
transport, care nu pot fi încadrate în poziţia tarifară a mărfurilor la momentul
trecerii, plasării acestora peste frontiera vamală a statului. În cazul trecerii ilegale
peste frontiera vamală a statului, fie prin eludare de la controlul vamal, fie prin
tăinuire de el, sau prin aplicarea altor modalităţi ilegale de a le trece peste
frontiera vamală, aceste bunuri nu sunt fixate ca mărfuri propriu-zise, după cum
este indicat în art. 224 Cod vamal, ci ca obiecte, care de fapt şi formează obiectul
material al infracţiunii în plan final. În partea dispozitivă a art.248 alin.(1) CP RM,
în calitate de obiect material al infracţiunii de contrabandă sunt considerate şi
cuprinse nu numai mărfurile, cum este stipulat în art.224 Cod vamal, ci şi
obiectele şi alte valori în cazul trecerii ilegale a acestora peste frontiera vamală a
statului, normă care, în opinia noastră, este mult mai largă ca norma de drept
vamală, ceea ce este corect şi adecvat acţiunilor comise la frontiera vamală a
Republicii Moldova. La formularea normei de drept vamale, stipulate în art.224
Cod vamal – contrabanda, legiuitorul în calitate de obiect material al acestei
infracţiuni, alături de alte obiecte care atentează la securitatea publică a statului,
sănătatea cetăţenilor, a prevăzut şi „armamentul, armele de foc, muniţiile
aferente, cu excepţia armelor de vânătoare cu ţeava lisă şi a cartuşelor la ele”,
ceea ce, în opinia noastră, cuprinde practic toate genurile de armament, arme de
foc, muniţiile aferente necesare acestora pentru a fi puse în aplicaţie, trecerea
ilegală peste frontiera vamală a statului care poate afecta substanţial atât ordinea
publică a statului, securitatea publică, cât şi sănătatea cetăţenilor aflaţi pe
teritoriul Moldovei. La adoptarea normei de drept penal însă în art.248 Cod penal,
în conformitate cu care se efectuează calificarea infracţiunii de contrabandă, după
acţiunile concrete prevăzute de legea penală, legiuitorul în partea dispozitivă a
alin.(3) art.248 CP RM a inclus doar noţiunea de „armament”, fără a include nici
noţiunea de arme de foc, nici noţiunea de muniţii, ceea ce noi considerăm că este
o gravă greşeală juridică, fapt care induce în eroare funcţionarii din organele de
drept la documentarea infracţiunii de contrabandă în cazul depistării acestei
infracţiuni, având ca obiect material atât armele de foc, cât şi muniţiile aferente.
[2,pag 245]
Practica vamală internaţională, în special a Ucrainei, a Federaţiei Ruse şi a
Republicii Moldova, denotă mai multe cazuri de comitere a contrabandei la
trecerea peste frontiera vamală externă a statului, care, în opinia noastră,
urmează a fi divizate şi apreciate sub următoarele metode de:
• spargere a frontierei vamale externe a Republicii Moldova;

14
 • aplicare a măsurilor violente asupra funcţionarului vamal care îşi
îndeplineşte funcţiile obligaţionale la linia de control vamal. Practica activităţii
organelor de drept din Republica Moldova, în special a celor vamale, arată că
aşanumita modalitate de contrabandă comisă prin spargerea frontierei vamale
externe a statului poate să aibă loc nu numai în afara punctelor de control şi
trecere a frontierei, ci şi prin zonele de control de frontieră de stat, control de
frontieră vamală, care sunt stabilite de acordurile bilaterale internaţionale
încheiate cu statele limitrofe Republicii Moldova. Documentele de procedură
vamală întocmite de funcţionarii vamali, documentele informative întocmite de
funcţionarii altor organe de drept din ţară denotă că contrabanda poate fi comisă
şi prin zonele de control vamal, însă cu aplicarea măsurilor violente asupra
funcţionarilor vamali care îşi îndeplinesc funcţiile obligaţionale la linia de control
vamal, fie că au atribuţii nemijlocite la controlul vamal, fie că sunt persoane cu
funcţii de răspundere care sunt factori decizionali la efectuarea controlului vamal
şi decid trecerea mărfurilor, încărcăturilor peste frontiera vamală a statului.
[1,pag 264]

15
 II.Studiu : contrabanda cu țigări la frontiera Moldo –Română
Piaţa neagră a ţigaretelor din România a continuat să scadă şi în iulie până la 6,1%
din totalul consumului, comparativ cu 7,1% în mai, conform studiului realizat de
compania Novel, relatează Agerpres. Procentul reprezintă un nou record istoric,
fiind cel mai mic nivel înregistrat de la demararea cercetării comerţului ilegal cu
produse din tutun, în anul 2008. Totodată, o scădere semnificativă de 23,1% s-a
înregistrat la hotarul cu Republica Moldova.
„În luna iulie, piața neagră a scăzut la nivel național cu 1 p.p. De remarcat
scăderea semnificativă a comerțului ilicit în partea de nord-est a țării, cu 13,4 p.p.
față de mai, până la 13,3%, cel mai mic procent înregistrat în această zonă, cu
toate că regiunea este în continuare cea mai afectată de contrabandă. Pe de altă
parte, în regiunea sud-est piața neagră a crescut cu 3,9 p.p. până la 7,2%. Din
punct de vedere al provenienței produselor de pe piața neagră, țigaretele
etichetate ca fiind destinate Duty Free dețin cea mai mare pondere, de peste
50%, surclasând „cheap whites”, care au reprezentat până acum principala sursă”,
a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.
Studiul arată că o scădere impunătoare a cotei țigărilor din Republica Moldova pe
piața neagră a României, de la 26,7% la doar 3,6%. Reprezentanții Serviciului
Vamal din Moldova declară că unul dintre obiectivele strategice ale instituției
reprezintă a contracararea fenomenului de contrabandă și încălcare a legislației
vamale precum și facilitarea comerțului legitim.
În acest sens, de către subdiviziunile Serviciului Vamal sunt realizate mai multe
acțiuni ce duc la fluidizarea traficului, dar concomitent și la asigurarea realizării
controlului pe domeniul antifraudă. Printre aceste acțiuni se numără utilizarea în
cadrul posturilor vamale a echipamentelor portabile de detectare cu raze X,
pentru identificarea mărfurilor ascunse în locuri special adaptate. Cu ajutorul
acestor echipamente în cadrul acțiunilor întreprinse de către serviciile operative
înposturile au fost depistate țigări în tavanele a două autocare.
Totodată, în toate posturile sunt prezenți inspectorii chinologi cu patrupezii ce
realizează controlul în vederea depistării produselor de tutungerie, substanțelor
narcotice și a valutei. De asemenea, în baza criteriilor analizei de risc, echipele
mobile de comun cu serviciile operative acordă suport și nemijlocit participă la
realizarea controlului în posturile vamale de frontieră.

16
Nu în ultimul rând, reprezentanții Serviciului Vamal menționează conlucrareacu
alte autorități naționale și internaționale în vederea contracarării traficului ilicit de
mărfuri, nemijlocit produse de tutungerie.
Potrivit datelor Serviciul Vamal, în primele cinci luni ale anului curent au fost
contracarate 89 de tentative de contrabandă cu țigarete și au fost pornite 8 cauze
penale, fiind înregistrată o majorare considerabilă a ratei de depistare cu circa 50
% față de același interval din anul 2021

Concluzii
Obiectul contravenţiei se deosebeşte de cel al infracţiunii prin aceea că
valorile, relaţiile sociale, bunurile sau interesele legitime, apărate prin normele de
drept contravenţional, au o importanţă socială mai redusă, ele fiind legate de
activitatea organelor ce realizează administraţia publică în anumite domenii de
activitate sau interpretează unele raporturi sociale de o rezonanţă mai redusă, pe
când obiectul infracţiunii vizează valorile fundamentale ale statului. Cazurile din
activitatea practică a organelor vamale din Republica Moldova ne dezvăluie cu
certitudine săvârşirea acelor modalităţi de contrabandă care nu sunt cuprinse nici
de norma de drept vamală, stipulată în art.224 Cod vamal, nici de norma de drept
penală cuprinsă de art.248 Cod penal, care stă la baza calificării contrabandei,
prevăzută şi sancţionată de legislaţia penală a Republicii Moldova. Lipsa
modalităţilor de contrabandă în norma de drept vamală, precum şi în norma de
drept penală nominalizată contribuie bineînţeles la neputinţa şi imposibilitatea de
atragere la răspundere penală a făptuitorilor contrabandei, conform acţiunilor
comise, şi ca rezultat, de multe ori, nesancţionarea făptuitorilor pentru prejudiciul
cauzat statului. În scopul elucidării divergenţelor apărute atât la aprecierea, cât şi
la calificarea contrabandei, ar fi bine venit ca norma de drept vamală stipulată în
art.224 Cod vamal – contrabanda, în baza căreia funcţionarii vamali apreciază
această infracţiune, să fie adusă în deplină concordanţă cu art. 248 Cod penal, în
conformitate cu care ofiţerii de urmărire penală efectuează calificarea şi
urmărirea penală a infracţiunii de contrabandă. În opinia noastră, ar fi necesar ca
printr-o lege organică separată, într-un punct separat al art. 248 Cod penal să fie
incluse modalităţile agravante ale infracţiunii de contrabandă, care se deosebesc
după nivelul lor de comitere şi pericolul social sporit pe care îl prezintă, de
semnele calificative ale infracţiunii de contrabandă, stipulate şi încadrate în
prezent în alin. (5) art. 248 Cod penal.
17
 Bibliografie

1.Codul vamal nr.1149 din 20.07.2000, în Monitorul Oficial, nr.160/2000.

2 .Codul penal al Republicii Moldova.
3 .Codul contravenţional al Republicii Moldova.
4. Preda M., Drept administrativ – partea generală, Lumina Lex, Bucureşti,
2000.
5. Ţiclea A., Reglementarea contravenţiilor, Lumina Lex, Bucureşti, 2003.
6. Guțuleac V., Harbuz A.,Temeiul Juridic de aplicare a răspunderii
contravenționale, În: Legea și viața din februarie 2016.
7. Furdui S., Dreptul contravenţional, Cartier juridic, 2005
8. http://www.infotag.md/populis-ru/301415/?fbclid=IwAR09JDih-
ccft0bQOUIhtZRpTX9Xh_UX-MY2WhUHQYdpQhBXEcTK7WLnChY

18
Anexe

19