PROIECT DE ACTIVITATE DE CONSILIERE ȘI ORIENTARE

ARIA CURRICULARĂ: CONSILIERE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ

TEMA: STIL DE ÎNVĂȚARE ”POT SĂ ÎNVĂȚ”
CLASA: a VII- a
PROPUNĂTOR: DURAC VALENTINA, consilier școlar
Ê Materiale necesare
Flipchart, markere, planşa Harta mentală a învăţării (Anexa 6), handout-uri
Aparat foto;
 Anexa nr. 1: Fişă de lucru „Rezolvă repede şi bine”
 Anexa nr. 2: Chestionar „Stiluri de învăţare şi sociabilitate”
 Anexa nr. 3: Handout-uri cu strategii de învăţare
 Anexa nr. 4: Test pentru evaluarea succesului în învăţare (preluat după Pavel
Mureşan)
 Anexa nr. 5: Lectură suplimentară „Reguli, legi, principii ale unei învăţări
eficente”
¨ Strategii
timp de lucru : 50 min
metode : dezbaterea, problematizarea, descoperirea, conversaţia, exerciţiul
YObiectivele Activităţii nr. 5
Pentru astăzi ne propunem:
- Să identificăm stilul propriu de învăţare;
- Să înţelegem necesitatea planificării învăţării;
- Să utilizăm noi tehnici de învăţare ;
Aşadar, accentul va fi pus pe :
- evidenţierea abilităţilor de învăţăre;
- optimizarea învăţării prin adoptarea unui stil personal
† Joc de spargerea gheţii “Rezolvă repede şi bine!”
Elevii vor primi fişa de lucru “Rezolvă repede şi bine!” (Anexa nr. 1)
Fiecare elev va trebui să rezolve corect sarcina din fişa primită, încadrându-se în timpul de
lucru de 5 minute.
Această fişă poate fi o „capcană” pentru cei mai mulţi dintre ei, în cazul în care încep să
rezolve sarcinile, ignorând cerinţa de bază de la punctul 1. „CITEŞTE TOTUL ÎNAINTE
DE A ÎNCEPE.”
După expirarea timpului, vor fi analizate rezultatele obţinute şi se vor purta discuţii legate
despre modul în care elevii au rezolvat sarcinile din fişă. Se vor puncta aspecte legate de
importanţa atenţiei şi a organizării, a managementului efortului şi timpului, necesare în
rezolvarea cu succes a sarcinilor şcolare.
? Activitate individuală „Ce stil de învăţare ai?” - opţional (Anexa nr.2)
Psihologul poate purta o discuţie cu elevii despre importanţa cunoaşterii stilurilor de învăţare.
Dacă elevii doresc o detaliere a acestora, poate fi aplicat Chestionarul „Stilurile de învăţare şi
sociabilitatea”
— Discuţii:
- Ce stil de învăţare vă este caracteristic?
- De ce este important să ne cunoaştem propriul stil de învăţare?
- Ce strategii utilizaţi pentru o învăţare eficientă?
Se va face o prezentare a stilurilor de învăţare şi a strategiilor de învăţare, subliniind
necesitatea cunoaşterii şi valorifcării acestora în învăţare.

STILURI DE ÎNVĂŢARE

1
 Stil de învăţare Caracteristici
Stil visual -vorbeşti repede;
Procesarea -eşti un bun organizator;
(prelucrarea) -observi detaliile mediului;
informaţiilor primite se -îţi poţi reprezenta cuvintele în
realizează mai uşor prin minte, reţii mai repede ceea ce ai
utilizarea de imagini, văzut decât ceea ce ai auzit;
diagrame, grafice. -memorezi, prin asocieri vizuale;
În activităţile de -nu te distrage zgomotul;
învăţare, foloseşti -uiţi instrucţiunile verbale;
expresii ca ,,văd”, cu -eşti cititor bun şi rapid;
sensul de ,,am înţeles”. -preferi să citeşti, nu să ţi se
citească;
-uneori, nu-ţi poţi găsi cuvintele
potrivite.
Stil auditiv -înveţi ascultând conversaţii sau
Preferând acest stil, prezentări;
foloseşti exprimările -vorbeşti ritmat;
,,am auzit”, ,,sună bine -eşti uşor distras de zgomot;
această idee”. -îţi mişti buzele şi spui cuvintele
când citeşti;
-îţi place să înveţi cu voce tare;
-eşti mai bun povestitor decât
scriitor;
-eşti vorbăreţ ( vorbăreaţă), îţi plac
discuţiile.
Stil kinestezic -înveţi prin manipularea obiectelor;
Preferând acest stil, -vorbeşti rar;
înveţi implicându-te în -stai aproape de persoana cu care
activităţi şi lucrând în vorbeşti;
grup. -eşti atent(ă) la gesturi şi
Construieşti modele sau gesticulezi;
manipulezi obiecte, -memorezi mergând;
pentru a-ţi explica o -nu reţii locaţii geografice decât
serie de concepte dacă ai fost acolo;
abstracte. -utilizezi verbe de acţiune;
-utilizezi acţiuni ale corpului,
pentru a demonstra ceea ce ai
învăţat, îţi place să te implici în
jocuri.
Strategii de învăţare
- sublinierea ideilor principale,
a cuvintelor, a formulelor
matematice cu diferite culori;
- oferirea unui timp suficient
pentru vizualizarea graficelor,
tabelelor şi imaginilor;
- crearea unor scenarii în minte
pentru informaţia citită;
- utilizarea unor instrumente de
studiu: hărţi, tabele, axa
timpului, grafice;
- transcrierea informaţiei,
vizualizarea informaţiei scrise.
- explicarea noilor informaţii,
- exprimarea verbală a ideilor;
- citirea cu voce tare;
- învăţarea cu tutori sau într-
un grup în care poţi adresa
întrebări, să oferi răspunsuri, să
exprimi modul de înţelegere a
informaţiei orale.
- mânuirea obiectelor şi a
instrumentelor care trebuie
învăţate;
- aranjarea tabelelor şi a
diagramelor într-o ordine
corectă;
- utilizarea unor mişcări, dans,
pantomimă, jocuri de rol,
pentru dezvoltarea memoriei de
lungă durată;
- vorbitul şi plimbatul, în
timpul repetării informaţiilor,
învăţarea prin - aplicarea în
practică a cunoştinţelor
învăţate.

Beneficiile identificării şi dezvoltării stilurilor de învăţare pentru elev:

- autocunoaştere;
- relevarea punctelor tari şi a punctelor slabe ale învăţării;
- eliminarea/ reducerea obstacolelor învăţării;
- îmbunătăţirea stimei de sine;
- evidenţierea abilităţilor de învăţăre;
- optimizarea învăţării prin adoptarea unui stil personal;
- obţinerea de rezultate şcolare mai bune;
- dezvoltarea unor relaţii pozitive cu cei din jur;
2
- prevenirea / corectarea unor probleme de comportament.
De ce este necesară planificarea învăţării?
Planificarea, dincolo de a fi o strategie cognitivă şi metacognitivă, este şi un instrument foarte
eficient pentru menţinerea motivaţiei. Aceasta pentru că de multe ori ne dorim să facem
nenumărate lucruri, dar nu ştim cum să le planificăm şi ajungem să le amânăm din nou şi din
nou. Aceasta se întâmplă pentru că de multe ori ne stabilim planuri vagi şi nerealiste şi în
momentul în care realizăm că nu le putem îndeplini ne descurajăm, ne scade motivaţia şi
amânăm din nou. Facem acest lucru de mai multe ori şi se formează un obicei, iar în final
ajungem să credem că ”aşa sunt eu”. Putem chiar crede ca aşa este personalitatea noastră, că
este o trăsătură înnăscută şi că nu putem face nimic în această privinţă. Incorect! Este doar o
modalitate de a acţiona învăţată, pentru că nu am învăţat să planificăm în mod realist.
Ceea ce trebuie să facem este să avem obiective specifice şi exacte ataşate scopului nostru pe
termen lung.
Ce memorăm?
 10% din ceea ce citim;
 20 % din ceea ce ascultăm;
 30 % din ceea ce vedem;
 50 % din ceea ce citim şi ascultăm;
 80 % din ceea ce spunem;
 90 % din ceea ce facem.

De reţinut dictonul: AUD –UIT, VĂD – REŢIN, FAC – ÎNŢELEG” (Confucius, înţelept
din China Antică)
4 Tehnici de învăţare: Activitate pe grupe - Handout-uri cu tehnici de învăţare (Anexa
nr. 3)
Elevii vor fi împărţiţi în 5 grupe şi vor primi hand-out-uri în care sunt detaliate câteva tehnici
de învăţare eficiente: Grupa 1 – Rezumatul; Grupa 2: Harta mentală; Grupa 3: Acronimul;
Grupa 4: Metoda RICAR; Grupa 5: Metoda “LOCI” . După ce s-au familiarizat cu tehnica de
lucru, fiecare grupă o va prezenta în faţa colegilor şi va specifica la ce disciplină/domeniu
poate fi folosită tehnica respectivă.
Test pentru evaluarea succesului în învăţare, preluare după Pavel Mureşanu (Anexa 4)
J Evaluare: Solicităm elevilor să completeze pe un post-it două enunţuri :
1. Astăzi am învăţat că .............................................................................................
.
2. În activitatea de învăţare eu ..................................................................................
.
§ Lectura suplimentară : Anexa nr. 5
Se va citi ca temă suplimentară “Reguli, principii şi legi ale unei învăţări eficiente” (adaptat
după Ani Răducu, Şcoala diriginţilor, 2006)
Ï Încheierea Activităţii nr. 5
Facem aprecieri finale;
Monitorizare: Test de evaluare a succesului în învăţare

3
 ANEXE

Anexa nr. 1
Fişă de lucru „Rezolvă repede şi bine”

1. Citeşte totul înainte de a începe

2. Scrie-ţi numele pe colţul drept – sus al acestei coli
3. Încercuieşte cuvântul „numele” de la punctul 2
4. Desenează 4 pătrate în colţul stâng - sus ala cestei coli
5. Înscrie în fiecare pătrat câte un cerculeţ
6. Semnează sub numele tău (colţul drept - sus)
7.Pune titlul acestei coli „DA, DA, DA”
8. Subliniază complet rândurile 6 şi 7
9. Desenează o cruce în colţul din dreapta – jos al acestei coli
10. Trasează un triunghi ăn jurul crucii
11. Încercuieşte cuvântul „stânga - sus” de la punctul 4
12. Pe spatele acestei coli, înmulţeşte 4 cu 10
13. Rosteşte (tare) prenumele tău
14. Strigă „urmez instrucţiunile”
15. În josul acestei pagini adună 100 cu 234
16. Încercuieşte rezultatul obţinut
17. Numără cu voce tare de la 1 la 6
18. Înţeapă coala de 3 ori aici
19. Dacă eşti primul care ai ajuns la acest punct, strigă: „Eu sunt cel care respect instrucţiunile
cel mai bine”
20. După ce citeşti, nu urma decât instrucţiunile 1 şi 2
21. Adaugă-ţi prenumele în faţa numelui
22. Subliniază-ţi prenumele
23. Pune jos creionul

4
 Anexa nr. 2
CHESTIONAR REFERITOR LA STILURILE DE ÎNVĂŢARE ŞI SOCIABILITATE
Răspunsurile vor fi date pe foaia de răspuns (Anexa 2a.)
Răspundeţi la toate întrebările, încercuind un singur raspuns: DA sau NU. Sinceritatea este
foarte importantă în situaţia de faţă.
Veţi cunoaşte propriul stil de învăţare şi veţi putea interveni pentru a avea rezultate mai bune.

Nr. ITEMI DA = 1 NU = 0
crt.
1 Când descrieţi o petrecere sau vacanţa, vorbiţi şi despre culorile
hainelor, sunete, lumini, feţele persoanelor, etc.?
2 Preferaţi televizorul, revistele, în locul radioului pentru a vă ţine la
curent cu datele sportive?
3 La utilizarea calculatorului consideraţi imaginile vizuale utile?
(bara de meniuri, sublinieri colorate, etc.)
4 Dacă vi se spune ceva, vă amintiţi ce vi s-a spus fără a mai fi
necesară repetarea frazei?
5 Când recapitulaţi sau învăţaţi ceva nou, preferaţi explicaţiile verbale
în locul unor imagini ilustrative?
6 Reţineţi mai repede numele persoanei decât figura ei?
7 Vă place să desfaceţi o maşinuţă, o bicicletă, un obiect, în părţile
componente şi să le reparaţi?
8 Vă place să reuniţi părţile componente pe care le-aţi separat?
9 Vă place să mânuiţi, demonstrând ce aţi făcut şi să arătaţi acest
lucru celorlalţi ?
10 Ai deseori idei noi, personale, apreciate de cei mari?
11 Crezi că visele au un rol în viaţa omului?
12 Înveţi mai repede o definiţie nouă folosind cuvintele tale în locul
celor din manual?
13 Când citeşti o poveste, îţi imaginezi scenele descrise în text?
14 Preferi să memorezi o demonstraţie la geometrie în locul a 5
numere de telefon?
15 Îţi place să povesteşti ce vezi la televizor prietenilor, colegilor sau
părinţilor?
16 Îţi place să povesteşţi o carte, un film fără multe amănunte?
17 Îţi place să descrii în scrisori şi nu la telefon, cum petreci vacanţa,
ce faci, vizita la rude, etc ?
18 Când înveţi cuvinte noi, simţi nevoia să le asociezi cu altele deja
cunoscute ?
19 Simţi simpatie pentru majoritatea colegilor de clasă?
20 Te simţi si te consideri simpatizat de majoritatea acestor colegi?
21 Te obişnuieşti uşor cu prezenţa persoanelor străine?
22 Preferi conversaţiile directe,” faţă în faţă” cu persoanele cunoscute?
23 Înveţi bine pentru a fi iubit şi lăudat de părinţi, profesori şi colegi?
24 Eşti fericit mai ales dacă eşti iubit de cei apropiaţi?
25 Este necesar să te simţi vinovat când greşeşti?
26 Este anormală o persoană care la meci huiduie, loveşte pe ceilalţi,

5
 iar acasă este grijulie?
27 Când primeşti o sarcină, preferi s-o rezolvi împreună cu un coleg şi
nu singur?

Anexa nr. 2.a. FOAIE DE RĂSPUNS

Chestionar “Stiluri de învăţare şi sociabilitate”
Nume şi prenume…………………………………….. Clasa…….. Data: ...........................
Citiţi cu atenţie afirmaţiile date şi acordaţi pentru fiecare răspuns “DA” câte 1 punct în
dreptul itemului din foaia de răspuns.
Veţi cunoaşte propriul stil de învăţare şi veţi putea interveni pentru a avea rezultate mai bune.
Aflaţi care este stilul personal de învăţare, acordându-vă câte 1 punct pentru fiecare răspuns
“DA”, la fiecare dintre cele 27 de afirmaţii, apoi scrieţi în partea de jos a coloanei totalul
obţinut:

Punctajul obţinut
( vizual) 1. ……. 10 ……. 19 …….
(vizual ) 2. ……. 11 ……. 20 …….
( vizual) 3. ……. 12 ……. 21 …….
(auditiv) 4. ……. 13 ……. 22 …….
( auditiv) 5. ……. 14 ……. 23 …….
(auditiv) 6. ……. 15 ……. 24 …….
( motoriu) 7. ……. 16 ……. 25 …….
( motoriu) 8. ……. 17 ……. 26 …….
( motoriu) 9. ……. 18 ……. 27 …….
Învăţare perceptivă Total Învăţare cognitivă Sociabilitate pronunţată:
răspunsuri încercuite: Total răspunsuri încercuite: 7-9 răspunsuri încercuite
Vizual: ……….. …….. Sociabilitate medie:
Auditiv: ……….. 4 – 6 răspunsuri încercuite
Motoriu: ……….... Sociabilitate redusă:
2-3 răspunsuri încercuite
Perceptiv: …………… Cognitiv: ………… Sociabilitate: …………
puncte puncte puncte
(vizual+auditiv+motoriu)
Încercuiţi cifra corespunzătoare numărului total de puncte obţinute la fiecare stil de învăţare şi
realizaţi graficul.
Exemplu:

9 9 9
8 8 8
7 7 7
6 6 6
5 5 5
4 4 4
3 3 3
2 2 2
1 1 1
0 0 0
Perceptiv Cognitiv Sociabilitate

6
 Cea mai înaltă curbă de la primele două coloane din grafic arată stilul vostru de
învăţare preferat, iar coloana din dreapta, gradul de socializare, de integrare în colectiv, de
acceptare reciprocă a colectivului.
Dacă curba are o evoluţie aproximativ egală, însemna că utilizaţi ambele stilurile de
învăţare. Curba ascendentă la ultimul grafic vă arată gradul de adaptare la cerinţele grupului-
clasa de elevi.

Anexa 3: Handout-uri “Metode de învăţare”

Handout 1
Grupa 1: Rezumatul- o schemă extinsă
Citiţi cu atenţie descrierea metodei de învăţare din fişa primită şi prezentaţi-o apoi pe scurt, în
faţa colegilor. Specificaţi în ce domenii, la ce materii o puteţi utiliza.
Rezumatul este varianta extinsă a unei scheme. Este o tehnică foarte eficientă de organizare,
dar şi de recapitulare a materiei.
Când faci un rezumat trebuie să alegi cele mai importante idei din text, să le elaborezi şi să
găseşti exemple bune care susţin aceste idei.

A avea un bun rezumat este o bază excelentă pentru a integra în minte noile cunoştinţe.
Poţi face rezumatul oral sau în scris, în funcţie de preferinţele tale sau de scopul învăţării. În
general, scrisul te ajută să aprofundezi înţelegerea şi vei avea şanse mai mari să ţii minte noile
informaţii.
Atenţie la următoarele aspecte:
- Creează legături între informaţii
- Împarte materialul de învăţat în unităţi logice – subteme, idei, clasificări ş.a.
- Citeşte fiecare unitate o dată pentru familiarizare;
- Citeşte a doua oară materialul pentru înţelegere în profunzime.
- Urmează consolidarea finală a celor citite şi presupune răsfoirea materialului în
deplină cunoştinţă de cauză.
- Extrage ideile principale, apoi detaliile importante;
- Subliniază ideile cu o altă culoare. E bine să faci comentarii, adnotări sau note, pe
măsură ce parcurgi tema, astfel încât să realizezi o citire cât mai activă;
- Redare liberă;

Handout 2
Grupa 2: Harta mentală
Citiţi cu atenţie descrierea metodei de învăţare din fişa primită şi prezentaţi-o apoi pe scurt, în
faţa colegilor. Specificaţi în ce domenii, la ce materii o puteţi utiliza.
Cum să realizezi o hartă mentală:
- Scrie cel mai important cuvânt sau propoziţie scurtă sau simbol în mijlocul paginii.
Gândeşte-te la el, încercuieşte-l;
7
- Pune alte concepte importante în afara cercului;
- Gândeşte-te la relaţia dintre itemii din exterior şi cel din centru;
- Şterge, refă, scurtează propoziţiile la cuvinte cheie;
- Alătură itemii unul de celălalt în funcţie de apropierea de sens a lor;
- Dacă este posibil, foloseşte culori pentru a organiza informaţia;
- Leagă conceptele între ele;
- Adaugă repede alte cuvinte cheie şi idei (aminteşte-ţi că poţi oricând să ştergi!);
- Gândeşte ciudat: combină concepte pentru a-ţi extinde harta sau sparge graniţe;
- Dezvoltă harta în direcţia în care te duce subiectul, nu te limita;
- Pe măsură ce îţi dezvolţi harta, încearcă să fii tot mai specific, să intri în detalii;
- Extinde harta de-a lungul timpului;
Această hartă este documentul tău personal de învăţare.
El combină ceea ce ştiai deja cu ceea ce înveţi acum şi îţi arată ce mai ai nevoie ca să
întregeşti "tabloul"

Handout 3
Grupa 3: Acronimul
Citiţi cu atenţie descrierea metodei de învăţare din fişa primită şi prezentaţi-o apoi pe scurt, în
faţa colegilor. Specificaţi în ce domenii, la ce materii o puteţi utiliza.

Un acronim este un cuvânt inventat, format din primele litere ale unei secvenţe de cuvinte pe
care trebuie să o memorezi. Ele au în vedere gruparea iniţialelor cuvintelor de memorat pentru
a se forma cuvinte cu sens. De exemplu, VANA PS CAPI poate reprezenta acronimul de la
verb, adjectiv, numeral, articol, pronume, substantiv, conjuncţie, adverb, prepoziţie şi
interjecţie (ultimile patru sunt părţi neflexibile). Mai jos sunt enumerate câteva exemple de
acronime cunoscute:
ROGVAIV – Roşu, Orange, Galben, Verde, Albastru, Indigo, Violet – culorile spectrului
vizibil
Ş.A.M.D. – şi aşa mai departe – folosit în textele literare

Handout 4
Grupa 4: Metoda RICAR
Citiţi cu atenţie descrierea metodei de învăţare din fişa primită şi prezentaţi-o apoi pe scurt, în
faţa colegilor. Specificaţi în ce domenii, la ce materii o puteţi utiliza.
O metodă simplă şi eficientă de acumulare de informaţii este aşa numita
metodă RICAR :
R- Răsfoire generală- presupune o primă lectură a lecţiei, fără pretenţia
de a reţine neapărat ceva, vizualizarea datelor şi a schemelor (dacă
există);
I- Întrebări- cel ce învaţă îşi pune întrebări despre tema pe care o
studiază;
C- Citire activă- să găsească răspunsurile la întrebări, să facă corelări, să
diferenţieze informaţiile principale de cele secundare;
A- Amintire - are ca scop memorarea, se iau notiţe, se fac scheme;
R- Recapitulare – se redau informaţile;
Handout 5
Grupa 5: Metoda LOCI

Citiţi cu atenţie descrierea metodei de învăţare din fişa primită şi prezentaţi-o apoi pe scurt, în
faţa colegilor. Specificaţi în ce domenii, la ce materii o puteţi utiliza.

8
Imaginează- ţi un loc familiar, cum ar fi casa ta. Imaginează-ţi-l aşa cum e în realitate, cu
multe detalii.
“Pune” fiecare idee sau cuvânt sau număr pe care trebuie să îl memorezi într-un loc, cum ar fi
canapeaua, biroul, scaunul, fotoliul etc. Fii imaginativ și distrează-te.
Legăturile ciudate între un anumit loc și o anumită idee te ajută să memorezi mai ușor.

Anexa nr. 4.
TEST PENTRU EVALUAREA SUCCESULUI ÎN ÎNVĂŢARE
(preluat după Pavel Mureşan)

Examinaţi cu atenţie fiecare întrebare şi răspundeţi sincer cu DA sau NU. Scrieţi

răspunsurile pe linia din stânga numărului întrebării.
------- 1. Vă faceţi un orar pentru ce veţi învăţa în fiecare zi?
------- 2. Dacă este aşa, de obicei vă ţineţi de el, îl respectaţi?
------- 3. Învăţaţi, de obicei, în acelaşi loc?
------- 4. Vă vine greu să vă apucaţi de învăţat?
------- 5. Vă terminaţi la timp temele?
------- 6. Vă străduiţi să luaţi parte la discuţiile din clasă?
------- 7. Dacă întâmpinaţi dificultăţi în învăţare, discutaţi, de obicei, cu profesorul?
------- 8. Încercaţi vreodată să vă analizaţi munca numai pentru a vă da seama unde s-ar
putea să aveţi dificultăţi?
------- 9. Obişnuiţi să citiţi un capitol, făcând o trecere preliminară în revistă, în locul unei
citiri amănunţite?
------- 10. Treceţi deseori peste tabele şi grafice atunci când daţi de ele într-un text?
------- 11. Când citiţi şi întâlniţi un cuvânt pe care nu-l cunoaşteţi, îl căutaţi în dicţionar?
------- 12. Sunteţi de părere că memorarea constituie cel mai important factor pentru cei care
învaţă?
------- 13. Vă luaţi notiţe într-o formă prescurtată (scheme, simboluri, cuvinte cheie), în loc
de text continuu?
------- 14. În clasă, luaţi notiţe atât de repede cât puteţi să scrieţi?
------- 15. Păstraţi la un loc notiţele referitoare la o disciplină?
------- 16. Folosiţi intenţionat (vă preocupaţi) cunoştinţele dobândite la o disciplină pentru a
vă ajuta la înţelegerea şi învăţarea altei discipline?
------- 17. Când trebuie să învăţaţi ceva, căutaţi să realizaţi acest lucru într-o singură şedinţă
de lucru?
------- 18. Vă vine greu să vă exprimaţi părerile în scris?
------- 19. Dacă daţi un test sau o lucrare neanunţată înainte, primiţi o notă mică?
------- 20. Staţi până târziu să învăţaţi în noaptea de dinaintea unei teze/lucrări/examen?

9
 Anexa 4.a. Interpretarea rezultatelor
TEST PENTRU EVALUAREA SUCCESULUI ÎN ÎNVĂŢARE

Pentru fiecare răspuns concordant cu tabelul de mai jos, se acordă 1 punct.

Pentru răspunsul contrar se acordă 0 puncte. Cu cât totalul este mai mare, cu atât învăţarea
este mai eficientă. În cazul în care se înregistrează un scor mic, se recomandă schimbarea
stilului de învăţare.
Răspunsurile celor care au succes în activitatea de învăţare:
1. Da 6. Da 11. Da 16. Da
2. Da 7. Da 12. Nu 17. Nu
3. Da 8. Da 13. Da 18. Nu
4. Nu 9. Da 14. Nu 19. Nu
5. Da 10. Nu 15. Da 20. Nu

Anexa nr. 4.b. (pentru evaluarea finală)

Centralizarea rezultatelor obţinute la Testul pentru evaluarea succesului în învăţare
Punctaj obţinut Nr. Elevi Nivel obţinut
Între 1-5 puncte Slab
Între 6-10 puncte Mediu
Între 11-15 puncte Bun
Între 16-20 puncte Foarte bun

Anexa nr. 5
Lectură suplimentară “Reguli, principii şi legi ale unei învăţări eficiente” (adaptat după
Ani Răducu, Şcoala diriginţilor, 2006)
 regula stabilirii scopurilor învăţării – scopurile să fie clare, precise, realiste;
 regula paşilor mici şi al efectelor mari –învăţarea intensivă produce oboseală intelectuală,
stres, surmenaj;
 regula respectării pauzelor de refacere a potenţialului intelectual – după 40-50 de minute
de concentrare a atenţiei este necesară întreruperea activităţii pentru o pauză de 5-10
minute;
 regula profunzimii înţelegerii şi al activismului intelectual – se reţin mai bine relaţiile,
deosebirile, aspectele contradictorii decât uniformităţile, elementele repetitive;
 regula varietăţii – alternarea cunoştinţelor din domenii variate şi cu grade diferite de
dificultate;
 regula respectării unui program constant şi eficient de învăţare – performanţele cele mai
mari în asimilarea cunoştinţelor se înregistrează dimineaţa, între orele 9-11 şi după-
amiaza, între orele 17-21;
 regula respectării cromaticii ambientale – albul permite o mai bună concentrare, roşul
generează activism mintal ş abundenţă ascociativă, galbenul este un calmant şi întreţine
starea de vigilenţă, verdele facilitează imaginaţia, albastru determină inhibiţia şi
încetinirea ritmului activităţii etc. ;
 regula invăţării conversaţionale – învăţarea în grup, bazată pe dialoguri şi interogaţii
inteligente, stimulează creativitatea, schimbul de experienţă, dezvoltarea aptitudinilor
psihosociale ( comunicare, cooperare etc.);
10
  regula fondului afectiv adecvat – cea mai ineficientă stare este cea de indiferenţă, iar cea
mai eficientă este starea afectivă pozitivă (mulţumire, plăcere, bună dispoziţie, etc.);
 regula filtrării personale a cunoştinţelor – introducerea în text a unor semnificaţii
personale;
 regula repetării eficiente a cunoştinţelor – uitarea este masivă în primele două zile de la
învăţare, fiind astfel necesară repetarea materialului în ziua a treia; de asemenea, repetarea
trebuie să fie încărcată de semnificaţii, să fie realizată cu cuvinte proprii, să fie eşalonată
în timp ( conţinutul să nu fie repetat tot odată, ci pe fragmente, între care să intervină
pauze scurte);
 regula învăţării pentru sine şi nu pentru alţii, pentru o anumită dată când se ia o notă, se dă
un examen etc. – învăţarea pentru o anumită dată condiţionează uitarea după trecerea
acelei date;
 regula asigurării unor condiţii ergonomice proprice învăţării eficiente – să se studieze în
pozitia şezând pe scaun, să se evite zgomotele, lumina, de preferinţă naturală, să bată din
partea stângă spate, alimentaţia să fie variata, bogată în proteine, uşoară, să se evite
folosirea alcoolului, a tutunului, a cafelei, drogurilor.
Gândiţi pozitiv, când vă apucaţi de învăţat! Gândiţi că veţi reuşi şi acest lucru are mai multe
şanse să devină realitate!

Etapele necesare pentru îmbunătăţirea tehnicilor de învăţare :

FII EXPERT ÎN ÎNVĂŢARE!

PLANIFICĂ MONITORIZEAZĂ EVALUEAZĂ

Ce anume vreau să fac?
Care este scopul meu?
- Ce resurse am? Pe care le pot
folosi?
(ex. cameră liniştită, acces la
bibliotecă sau bază de date,
notiţe bune, felul în care mă
simt – odihnit sau nu, înfometat
sau nu etc.)
- Care sunt cerinţele?
- Ce ştiu deja despre acest
subiect? Ce mă ajută din ceea
ce ştiu?
- Cum îmi programez timpul?
Care sunt priorităţile?
- Cu ce trebuie să încep?
- Cat timp imi va lua sa termin?
- Simt o oarecare nervozitate
legată de ceea ce trebuie să
fac?
- Ce strategii îmi sunt de folos
acum?
ex. scheme, hartă mentală,
analogii, tehnici de memorare,
să lucrez cu un partener, etc.
Cum mă descurc pănă acum? - Rezultatele sunt mai bune
- Îmi sunt clare ideile şi sau mai slabe decât mă
conceptele? aşteptam?
- Înţeleg ceea ce învăţ? - Cum m-am descurcat?
- Ce trebuie să fac dacă nu - Trebuie să mă întorc să
înţeleg? înţeleg mai bine ceva sau
- Ce e important să îmi amintesc să corectez?
din ceea ce învăţ? - Ce aş fi putut face diferit?
- Sunt pe drumul cel bun? - Aş putea aplica aceeaşi
- Care sunt cele mai importante modalitate de gândire şi la
idei de până acum? alte probleme?
- E realistă programarea
timpului?
Trebuie să ajustez ritmul?
- Ar trebui să schimb ceva
la felul în care învăţ?
- Sunt suficient de concentrat?
Sau am nevoie de o scurtă pauză?
- Strategiile pe care le-am ales
sunt eficiente?
Ce merge şi ce nu merge?

11
Anexa nr. 6

12
13
 BIBLIOGRAFIE:

 Băban, Adriana, (2009), Consiliere educaţioanlă. Ghid metodologic pentru orele de

dirigenţie şi consiliere, Cluj –Napoca, Editura Asociația de Științe Cognitive din
Romania;
 Ene, Iuliana, Durac, Valentina, (2015), Consiliere și orientare școlară. Caiet de lucru
pentru elevi (ciclul primar și gimnazial), Caracal, Ed. Hoffman
 Mureșan, Pavel, (1990), Învățarea eficientă și rapidă, București, Ed. Ceres
 Răducu, Ani, (2006), Școala diriginților...sau de vorbă fără catalog, București, Ed.
AS’S
 Tomşa, Gheorghe, (1999), Consilierea şi orientarea în şcoală, Bucureşti, Casa de
Editură Viaţa Românească;
 Sternberg, R. J., (1997), Thinking styles. New York: Cambridge University Press

14