Lecția 3. Forme ale evaluării https://sites.google.

com/site/evaluarescolara/clasificare--evaluare-
scolara

Didactica traditionala a consacrat urmatoarele tehnici de evaluare:

 tehnici de evaluare curenta (ascultarea la fiecare lectie, extemporalul, lucrari practice etc);
 tehnici de verificare periodica (tezele etc);
 tehnici de verificare cu caracter global (bacalaureatul, concursul de admitere); verificarea cu
caracter global poate fi orala, scrisa sau practica.

La toate aceste tehnici, masurarea este insotita de aprecierea prin nota.

I. Didactica moderna grupeaza toate aceste tehnici intr-o viziune noua, dupa cum urmeaza:

1. evaluarea initiala;
2. evaluarea continua;
3. evaluarea finala.

Dupa criteriul scopului si al frecventei in utilizare distingem:

1. Evaluarea inițială, prin care se stabileste nivelul de pregatire al elevului la inceputul unei perioade
sau etape de lucru, la inceputul unei teme mari, capitol, precum si conditiile in care acesta se poate
integra in programul de instruire.evaluarea initiala, care se realizeaza la inceperea unei noi etape de
studiu. Are ca obiectiv diagnosticarea nivelul de pregatire la inceputul anului, la inceputul predarii
unei discipline, pentru a se cunoaste de unde se va porni, ce trebuie perfectionat. Se folosesc
baremuri minimale.

Exemplu: testul docimologic, concursuri.

2. Evaluarea continuă (formativă), presupune verificarea permanenta a rezultatelor, pe tot parcursul

procesului de instruire, de obicei operandu-se pe secvente mici. Trecerea la secventa urmatoare se
realizeaza numai dupa ce se cunoaste modul de desfasurare si eficienta educationala a secventei
evaluate, rezultatele obtinute de elevi, prin adoptarea de masuri de ameliorare privind procesul de
invatare si performantele unor elevi.evaluarea continua (curenta, de progres) – are ca obietiv
asigurarea pregatirii sistematice si continue, pentru realizarea feed-back –ului pas cu pas, nu se
programeaza si nu se anunta dinainte.

Exemplu: ascultarea curentă.

3. Evaluarea sumativă, cumulativă sau de bilant, se realizeaza la finele unei etape de instruire, la
finele studierii unei teme, al unui capitol si, periodic, la sfarsitul semestrelor, al anului scolar, al
ciclului de scolarizare prin conceperea unor subiecte cuprinzatoare care sa acopere intreaga arie
tematica abordata.evaluarea finala –are ca obiectiv verificarea capacitatiii de sinteza privind
cunoasterea intregii materii care a fost studiata. Reusita scolara anuala se materializeaza prin
promovari, sau in caz de insucces scolar, corigenta, repetentie.

Exemplu: examane, examen de corigență.

Aceste forme de evaluare difera intre ele prin functiile pe care le indeplinesc.

II. Dupa criteriul obiectivitatii si al gradului de certitudine, se disting urmatoarele evaluari:

1. evaluarea subiectiva, care se caracterizeaza prin apelul la intuitia profesorului;

2. evaluarea obiectiva, se caracterizeaza prin folosirea unor tehnici speciale de masurare a unor
trasaturi, a unei prestatii, a unei experiente;

In aplicarea acestor forme de evaluare, se realizeaza compararea rezultatelor constatate cu nivelul celor
inregistrate la inceputul etapei de instruire.

III. Dupa procedeele de efectuare a evaluarii, se distinge:

a) evaluarea orala - are dezavantajul ca: subiectivitate, poate aparea inhibitia, intimidarea, nu se pot
recorecta raspunsurile; ca avantaj pentru profesori – poate pune intrebari suplimentare elevilor, li se pot
pune intrebari ajutatoare.;
b) evaluarea scrisa – avantajul si dezavantajul (in functie de situatie): elevul nu este tracasat, poate lucra
independent; exista baremuri, puncatje; ceea ce este scris poate fi corectat, de regula sunt 2-3 subiecte; se
poate copia in anumite circumstante;
c) evaluarea practică
d) evaluarea prin examen – asigura promovarea la o disciplina, a unui ciclu de invatamant

Exemplu examenul de corigenta, examenul de capacitate/bacalaureat;

e) evaluarea prin concurs – examen de selectie a valorilor, se ierarhizeaza competente in functie de

numarul de locuri sau baremuri.

Exemplu: concursul de admitere, pentru ocuparea posturilor vacante.

IV. Dupa modul de integrare in predare si invatare:

 evaluarea cumulativă (sumativă) – vizeaza evaluarea rezultatelor, cu efecte reduse asupra

imbunatatirii procesului didactic. Genereaza stres la elevi, are loc o verificare prin sondaj in randul
lor si in materia studiata. Exemplu: verificari partiale;
 evaluarea continuă (formativă) –amelioreaza procesul didactic, scurtand intervalul dintre
evaluareaa rezultatelor si perfectionarea activitatii didactice; determina relatia de cooperare intre
profesor si elevi, cultiva capacitatea de autoevaluare a elevilor; are loc verificarea tuturor elevilor si
a intregii materii, sunt verificari sistematice, pe parcurs.