ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

Un accident vascular cerebral(AVC) apare atunci cand aportul de sange la o parte a creierului este intrerupt
sau redus, privand tesutul cerebral de oxigen si nutrienti.Fără oxigen, celulele creierului încep să moară după
câteva minute. Daca celulele creierului mor sau sunt deteriorate, simptomele apar in partile corpului pe care le
controleaza aceste celule ale creierului (slabiciune brusca; paralizie sau amorteala a fetei, a bratelor sau a
picioarelor).

Exista doua tipuri principale de accident vascular cerebral: ischemice si hemoragice, ischemicul fiind cel mai
frecvent.

Un accident vascular cerebral este o afecțiune gravă care necesită îngrijire de urgență, acesta putand provoca
leziuni cerebrale de durată, invaliditate pe termen lung sau chiar moarte.

Nu conduceți la spital sau lăsați pe altcineva să vă conducă. Sunați o ambulanță, astfel încât personalul medical
să poată începe tratamentul de salvare pe calea spre camera de urgență. În timpul unui accident vascular cerebral,
fiecare minut contează.

Cauzele AVC-ului

Un accident vascular cerebral poate fi cauzat de o artera blocata (accident vascular cerebral ischemic) sau de
scurgerea sau ruperea unui vas de sange (accident vascular cerebral hemoragic). Unii oameni pot prezenta doar
o intrerupere temporara a fluxului sanguin catre creier (atac ischemic tranzitoriu), care nu provoaca daune
permanente.

Accident vascular cerebral ischemic

Aproximativ 80% din accidentele vasculare cerebrale sunt accidente ischemice. Tulburarile ischemice apar
atunci cand arterele din creier devin inguste sau blocate, determinand un flux sanguin redus (ischemie). Cele mai
frecvente accidente ischemice includ:

 Infarctul trombotic. Un accident vascular cerebral trombotic apare cand se formeaza un cheag
de sange (tromb) intr-una din arterele care furnizeaza sange creierului. Un cheag poate fi
cauzat de depunerile grase (placile) care se acumuleaza in artere si determina un flux sanguin
redus (ateroscleroza) sau alte afectiuni ale arterelor;
 Embolism vascular cerebral. Apare atunci cand un cheag de sange sau alte resturi se formeaza
departe de creier - frecvent in inima dumneavoastra - si este trecut prin sangele vostru pentru
a se depozita in artere cerebrale restranse. Acest tip de cheag de sange se numeste embolus.
Accident vascular hemoragic

Accidentul vascular cerebral hemoragic apare atunci cand un vas de sange din creier scurgeri sau rupe. Brainurile
hemoragice pot rezulta din multe afectiuni care va afecteaza vasele de sange. Acestea includ:

 Tensiunea arteriala ridicata necontrolata (hipertensiune arteriala);

 Suprasolicitare cu anticoagulante (diluanti sanguini);
 Puncte slabe in peretii vaselor de sange (anevrisme).

O cauza mai putin frecventa a hemoragiei este ruptura unei incurcari anormale a vaselor sanguine cu pereti
subtiri (malformatii arteriovenoase).

Factori de risc ale AVC-ului

Multi factori pot creste riscul de accident vascular cerebral.

Factori de risc medical

 Valori ale tensiunii arteriale mai mari de 120/80 milimetri de mercur (mm Hg);
 Fumatul sau expunerea la fumul de pasiv;
 Colesterol ridicat;
 Diabet;
 Apnee in somn;
 Boli cardiovasculare, inclusiv insuficienta cardiaca, defecte cardiace, infectii cardiace sau
ritm cardiac anormal;
 Antecedente personale sau familiale de accident vascular cerebral, infarct miocardic sau atac
ischemic tranzitor.

Alti factori asociati cu un risc mai mare de accident vascular cerebral includ:

 Varsta - Persoanele cu virsta peste 55 de ani au un risc mai mare de AVC decat cei mai tineri;
 Sexul - Barbatii au un risc mai mare de accident vascular cerebral decat femeile. Femeile
sunt, de obicei, mai in varsta cand au un accident vascular cerebral si sunt mai susceptibile de
a muri de accident vascular cerebral decat de barbati.
 Hormoni - utilizarea pilulelor contraceptive sau a terapiilor hormonale care includ estrogen,
precum si cresterea nivelului de estrogen de la sarcina si nastere

Factorii de risc potential tratabili pentru accident vascular cerebral includ:

 Fiind supraponderali sau obezi;

 Inactivitate fizica;
 Fumatul sau excesul de alcool;
 Utilizarea de droguri ilicite, cum ar fi cocaina si metamfetamine
Stresul si riscul crescut de accident vascular cerebral

Un alt studiu, realizat de cercetatorii chinezi arata ca stresul acumulat la locul de munca ar putea reprezenta
principalul risc pentru aparitia accidentelor vasculare cerebrale.

O analiza a sase studii efectuate anterior de catre cercetatorii din intreaga lume, in cadrul carora au fost
monitorizate 140 de mii de persoane timp de 17 ani, a dus la constatarea ca persoanele care se confrunta cu stres
la locul de munca prezinta un risc de accident vascular cerebral cu 22% mai mare decat persoanele care lucreaza
intr-un mediu lipsit de stres. In plus, conform studiului, in randul femeilor riscul creste pana la 33%.

Factorii avuti in vedere la locul de munca au inclus impunerea de termene limita foarte stranse, presiunea
pshilogica determinata de efectuarea sarcinilor de lucru si metodele de coordonare in echipa. Numarul de ore
lucrate pe zi nu au fost incluse.

Persoanele care lucreaza in domeniile cu nivel ridicat de stres au fost predispuse la pericolul ischemiei cerebrale,
cauzate prin formarea unui cheag de sange in creier, in 58% dintre cazuri.

Cu toate acestea, studiul nu atesta prezenta unei relatii de tipul cauza si efect intre stresul de la locul de munca
si declansarea atacului cerebral.

Fumatorii si riscul crescut pentru accident vascular cerebral

Persoanele in varsta care sunt fumatoare si sufera de migrene au un risc crescut pentru a face accident vascular
cerebral. Conform unui studiu la care au participat circa 1.300 de persoane cu varsta medie de 68 de ani, fiind
monitorizati timp de 11 ani pentru a se vedea frecventa cu care au loc atacurile de cord si accidentele vasculare
cerebrale, in randul fumatorilor migrenele au ridicat de trei ori sansele pentru a face accident vascular cerebral.
Cu toate acestea, chiar daca studiul a constatat o asociere intre prezenta migrenelor si riscul crescut de accident
vascular cerebral la fumatori, studiul nu a dovedit ca intre acestea exista o relatie de tipul cauza-efect.

Complicatii

Un accident vascular cerebral poate provoca uneori dizabilitati temporare sau permanente, in functie de cat timp
creierul nu are flux sanguin si ce parte a fost afectata. Complicatiile pot include:

 Paralizia sau pierderea miscarii musculare;

 Dificultate de vorbit sau de inghitire;
 Pierderea memoriei sau dificultatile de gandire;
 Probleme emotionale;
 Durere, amorteala sau alte senzatii ciudate pot sa apara in partile corpului afectate AVC;
 Schimbari de comportament;
 Necesitatea de ajutor pentru ingrijire.
Simptomele accidentului vascular cerebral

 Confuzie;
 Probleme de vorbire;
 Probleme de a vedea unul sau ambii ochi;
 Probleme de respiratie;
 Ameteli, tulburari de mers, pierderea echilibrului sau coordonarii si caderi inexplicabile;
 Pierderea constientei;
 Cefalee brusca si severa;
 Paralizia (incapacitatea de miscare) sau amortirea fetei, a bratelor sau a picioarelor, in special
pe o parte a corpului

Diagnosticarea AVC-ului

Pentru a determina cel mai potrivit tratament pentru AVC, echipa dvs. de urgenta trebuie sa evalueze tipul de
accident vascular cerebral pe care il aveti si zonele din creierul dvs. afectate. Ei trebuie, de asemenea, sa excluda
alte cauze posibile ale simptomelor, cum ar fi o tumoare pe creier sau o reactie la medicament. Medicul
dumneavoastra poate utiliza mai multe teste pentru a va determina riscul de accident vascular cerebral, inclusiv:

 Examinare fizica. Medicul va intreba despre simptomele pe care le-ati avut, cand au inceput
si ce ati facut cand au inceput. Medicul va evalua apoi daca aceste simptome sunt inca
prezente;
 Analize de sange. Este posibil sa aveti mai multe teste de sange pentru a afla cat de repede se
formeaza cheaguri de sange, daca nivelul de zahar din sange este anormal de ridicat sau
scazut, daca substantele chimice critice din sange sunt in afara echilibrului sau daca aveti o
infectie;
 Scanarea tomografiei computerizate(CT). O scanare CT poate arata o hemoragie, o
tumoare, o accident vascular cerebral si alte afectiuni;
 Imagistica prin rezonanta magnetica(RMN). Un RMN poate detecta tesutul cerebral
deteriorat de un accident vascular cerebral ischemic si hemoragii cerebrale;
 Angiograma cerebrala. In acest test, medicul introduce un tub subtire, flexibil (cateter),
printr-o mica incizie, de obicei in gat, si il ghideaza prin arterele majore si in artera carotida
sau vertebrala. Aceasta procedura ofera o imagine detaliata a arterelor din creier si gat;
 -Ecocardiograma. Examenul poate gasi o sursa de cheaguri in inima care ar fi putut calatori
din inima in creier si provoca accidentul.

Tratamentul AVC-ului

Tratamentul pentru un accident vascular cerebral depinde de tipul sau: ischemic sau hemoragic. La randul sau,
tratamentul pentru un atac ischemic tranzitor depinde de cauza acestuia, de cat timp a trecut de cand au inceput
simptomele si de alte eventuale afectiuni medicale. Odata ce ati primit tratament, medicul va incerca sa va ajute
in prevenirea factorilor de risc pentru accident vascular cerebral si a complicatiilor prin recomandarea
modificarilor stilului de viata pentru a avea o inima sanatoasa.
Pentru a trata un accident vascular cerebral ischemic, medicii trebuie sa restabileasca rapid fluxul de sange in
creier.

Tratamentul de urgenta al accidentului hemoragic se concentreaza asupra controlarii sangerarii si reducerii

presiunii in creier. S-ar putea sa aveti nevoie de interventii chirurgicale pentru a reduce riscul viitor. Odata ce
sangerarea din creier se opreste, tratamentul implica, de obicei, asistenta medicala in timp ce corpul absoarbe
sangele.

Dupa tratamentul de urgenta, ingrijirea accident vascular cerebral se concentreaza pe a va ajuta sa va recuperati
cat mai multa functie si sa va intoarceti la viata independenta. Impactul accidentului vascular cerebral depinde
de zona creierului implicata si de cantitatea de tesut deteriorat.

Daca accidentul dvs. a afectat partea dreapta a creierului, miscarea si senzatia dvs. din partea stanga a corpului
dumneavoastra pot fi afectate. Daca accidentul dvs. a lovit tesutul cerebral din partea stanga a creierului, va
poate afecta miscarea si senzatia de pe partea dreapta a corpului. Leziunile cerebrale din partea stanga a creierului
pot provoca tulburari de vorbire si de limba.In plus, daca ati avut un accident vascular cerebral, puteti avea
probleme cu respiratia, inghitirea, echilibrarea si vederea.

Prevenirea AVC-ului

Urmatoarele sfaturi va pot ajuta in prevenirea unui accident vascular cerebral:

 Controlati-va hipertensiune arteriala;

 Reduceti nivelul de colesterol;
 Fiti activ fizic!
 Adoptati o dieta bogata in fructe si legume;
 Renuntati la fumat!
 Controlati-va greutatea!
 Gestionati stresul!

Lect. univ. dr. Martoma Alina Mirela Asist. univ. drd. Olteanu Mircea Ionut