PORTOFOLIU DE LUCRARI PRACTICE

ANUL II, Semestrul II

Student:Ciciu Cristian Ioan
Specializare: KMS
 1.EVALUAREA SOMATOMETRICA

Fisa individuala de evaluare somatica

S:sex masculin: Ciciu Cristian - data nasterii 15.02.1998, varsta: 21 ani
Nr.crt. Evaluarea somatica Rezultat Unitate de masura

1 Inaltime 1.68 m

2 Greutate 72 kg

2.1 IMC 19.63 cm

3 Perimetrul toracelui 76 cm

3.1 Perimetrul toracelui 88 cm

in expir
3.2 Perimetrul toracelui 82 cm
in inspir
3.3 Elasticitatea toracelui 7 cm

4 Avengura bratelor 1.43 m

5 Diametrul biacromial 38 cm

Legendă : S = subiect, IMC – indice de masă corporală

 INTERPRETAREA INDICILOR SOMATO-FUNCŢIONALI

1.Inaltime:
In romania, conform testului Rainer, subiectii se incadreaza in:

- până la 159,9 cm – au talie foarte mică;

- 160–163,9 – au talie mică;
- 164–169,9 – au talie mijlocie;
- 170–179,9 – au talie mare;
- peste 180 cm – au talie foarte mare.

Conform scarii Rainer, sa constatat ca subiectul, are statura mijlocie (1.68 cm inaltime).

2.Compozitie corporala:
Compozitia corporala ste clasificată în trei tipuri: ectomorf, endomorf și mezomorf, deși
cele mai multe persoane sunt un amestec al lor.

1. Ectomorf: înalt, subțire și îngust, slab, cu brațele și picioarele subțiri.

2. Endomorf: scund, cu trunchi și picoare scurte, cap rotund, gât scurt și ceafă lată.
3. Mezomorf: corp puternic, musculos, extremități de lungime medie și umeri largi,.
Rezultatul compozitiei corporale a subiectului este endomorf.

3.Indicele de masa corporala(IMC):

Este un indicator statistic al masei unei persoane raportată la înălțimea persoanei
respective. Interpretare acestui indice se face dupa urmatoarele:

- sub 18,5 - Risc pentru sănătate: ridicat – subponderalitate;

- 18,5-24,9 - Risc pentru sănătate: minim/scăzut - normoponderalitate;

- 25-29,9 - Risc pentru sănătate: scăzut/moderat - supraponderalitate;

- 30-34,9 - Risc pentru sănătate: moderat/ridicat - obezitate;

- peste 35 - Risc pentru sănătate: ridicat – obezitate gravă.

 Aprecierea rezultatelor somatometrice a limitei de greutate

Subiecti Înălțime Greutate IMC Apreciere IMC

S:Ciciu Cristian 1.68 72 19.63 robust

Legenda:
 Obezitate= nesatisfacator
 Supraponderalitate= satisfacator
 Robust= bine
 Ideal= foarte bine

IMC-ul subiectului este unul de normoponderalitate.

 4.Grasimea corporala:

Descriere Femei Bărbați

Grăsime esențială 10-13 % 2-5 %
Atlet 14-20% 6-13 %
Ideal 21-24% 14-17 %
Normal 25-31% 18-24 %
Obez 32%+ 25%+
Reprezentarea valorilor pentru grasimea corporala:

Reprezentand grasimea corporala a subiectului s-a constatat faptul ca subiectul are grasimea
corporala normala de 27,6.

Testarea Echilibrului

Teste echilibru Testul Testul Testul Testul de Testul Total

unipodal „brânciului” “ridica-te mers Flamingo
si mergi” Tinetti
S:Ciciu Cristian 3 2 4 3 25 sec- 2 14

Prezentarea notelor obtinute de catre subiect la cele 5 teste de echilibru.

Legendă : 0 – nesatisfăcător

1 – satisfăcător

2 – bine

3 – foarte bine

4 – excelent
 INTERPRETAREA TESTELOR DE ECHILIBRU REALIZATE DE SUBIECT

1.SCARA ABILITĂȚILOR DE MIȘCARE

1. Testul unipodal : Acest test se realizeaza prin punerea subiectului intr-un picior cu mainle
incrucisate la piept. Acest test se poate ingreuna prin flexia denunchiului. Se cronometreaza cat
timp isi poate tine echilibrul.

S-a constatat faptul ca subiectul a obtinut nota maxima (3) la testul unipodal, acest test nu ii
creaza probleme.

2. Testul “brânciului”:

Testul ''Brânciului'' - se execută în 2 moduri:

1. Din ortostatism, aplicăm scurte împingeri neanunţate de catre subiect la nivelul sternului, în
spate, pe bazin, din lateral şi apreciem stabilitatea;

2. Din ortostatism, aplicăm scurte împingeri neanunţate de catre subiect la nivelul sternului, în
spate, pe bazin, din lateral, dar cu ochii închişi.

Interpretarea acestui test ne arata faptul ca subiectul a reusit sa obtinut o nota maxima (4).

3. Testul “ridică-te si mergi”: Acest test e foarte utilizat la batrani. Şi acest test se poate
nota pe scala 0-1-2-3, practic el se desfășoară astfel: subiectul stă pe scaun, i se comandă să se
ridice în picioare (fără sprijin), să meargă 6-10 metri, să se întoarcă şi să se reaşeze pe scaun.
Durata acestor acţiuni se poate cronometra.

Subiectul testat, nu a avut la acest test deoarece a obtinut nota maxima(4).

4. Testul de mers Tinetti: Este o analiză a câtorva componente ale mersului care se face la
viteza obişnuită a subiectului sau/şi viteză crescuta. Şi la acest test gradele de apreciere pot fi 0-
1 sau 0-1-2.

Subiectul evaluati nu au avut probleme la acest test, a reusit sa optina nota maxima(4).
5. Testul Flamingo: Subiectul trebuie să stea într-un picior pe o bară metalică lată de 3 cm şi
înaltă de 4-5 cm, timp de 30 de sec., cu un membru superior ridicat, iar cu celălalt ţinând
piciorul ridicat.

In urma acestui test s-a constatat faptul subiectul evaluat a obtinut nota maxima(3).

In urma terminarii celor 5 teste de echilibru subiectul a reusit sa optina punctasjul

maxim.

2.EVALUAREA FUNCTIONALA(A CAPACITATII DE EFORT)

1.Testul Ruffier: Ne oferă informaţii asupra adaptării aparatului circulator la efort. El se

bazează pe valoarea frecvenţei cardiace luată în repaus, după 5-6 minute de odihnă sau
dimineaţa după trezire, în poziţia culcat sau şezând (T1), după un efort standard de 30 de
genuflexiuni executate în 30 de sec. Se înregistrează frecvenţa cardiacă imediat după efort (T2)
şi după un minut de repaus (T3). Se măsoară de regulă pe 15 sec. în poziţia şezând. Se aplică
formula:

Interpretarea probei se face în funcţie de numărul de puncte obţinute, astfel:

 valori între 0 şi 5,0 - foarte bine;
 valori între 5,1 şi 10,0 - bine;
 valori între 10,1 şi 15,0 – suficient (mediocru);
 valori peste 15,1 - slab.

 T1 T2 T3 T.R.
S:Ciciu 62 120 71 5,3
Cristian
Legendă:
  P1 – puls în repaus
 P2 – puls după 30 de genoflexiuni în 45 de secunde
 P3 – puls după un repaus de 2 minute
 TR – testul Ruffier
In urma testului Ruffier s-a constatat faptul ca subiectul a optinut nota “bine”.

2. Proba Astrand: Este o probă de efort maximală prin care se determină în mod indirect
capacitatea aerobă maximă. Ea permite astfel aprecierea posibilităţilor maximale ale funcţiei
respiratorii şi cardiovasculare, se urmăreşte ca subiectul să efectueze un efort cunoscut
(exprimat în W/s) care să producă creşterea frecvenţei cardiace peste 120/min. Efortul se face
la cicloergo-metru, timp de 6 minute, contra unei rezistenţe de 120 W/s pentru bărbaţi şi 100
W/s pentru femei. După terminarea exerciţiului se măsoară imediat frecvenţa cardiacă, în
primele 10 secunde, subiectul fiind în poziţie ortostatică, iar rezultatul se raportează pe minut.
Din nomograma Astrand se citeşte capacitatea aerobă maximă exprimată în litri/min.
 Ca urmare a timpului petrecut pe cicloergometru de catre subiect, s-a inregistrat o
valuare de 130 de batai pe minut.

In urma testului Astrand s-a constatat faptul ca subiectulare un BPM de

130.

3. Proba Harvard: Este o probă de efort maximală, bazată pe măsurarea frecvenței cardiace
în perioada de revenire după efort. Este în general folosită pentru a studia comportarea
aparatului cardiovascular în timpul unor eforturi intense (muncă fizică grea, sport de
performanţă). Descrierea probei, în ritmul metronomului, subiectul execută urcări şi coborâri
pe scăriţa de efort, în ritm de 30/min timp de 5 minute; dacă nu mai poate executa efortul în
ritmul impus de metronom se întrerupe proba, notându-se durata efortului efectuat, imediat
după efort, se determină pulsul în 3 perioade, fiecare de 30 secunde, astfel:

- în primul minut după efort: primele 30" (0-30") = P1;

- în al doilea minut după efort: primele 30" (1'00"-1'30") = P2;

- în al treilea minut după efort: primele 30" (2'00"-2'30") = P3.

Formulă pentru determinarea indicelui de aptitudine fizică:

Indicele de aptitudine fizică = [T(timpul efortului în secunde) x 100] / [(P1+P2+P3) x 2]

Interpretarea se face în funcție de valoarea indicelui de aptitudine fizică astfel:

- sub 55 = condiție fizică slabă;

- 55 - 79 = condiție fizică medie;

- 80 - 89 = condiție fizică bună;

- peste 90 = condiție fizică excelentă.

In urma testului Harvard s-a ajuns la concluzia ca subiectul are o conditie fizica buna.
4. Proba Master (Two–Step–Test): Constă în efectuarea unei urcări şi coborâri pe o
scăriţă cu două trepte înalte de 22 cm, de un număr de ori (între 20 şi 25) pentru fiecare vârstă
şi sex, în funcţie de greutatea corporală.

Efortul durează 1 min. 30 s, după care se determină la 2 min. frecvenţa cardiacă şi tensiunea
arterială. Se consideră normală, capacitatea cardiovasculară, dacă la 2 min. după efort,
frecvenţa cardiacă nu depăşeşte cu mai mult de 10 pulsaţii pe cea din repaus şi dacă între
tensiunea arterială din repaus şi după efort(maxima şi minima) nu este o diferenţă mai mare de
10mmHg.

In urma testului Master, subiectul are BPM-ul in limitele normale dupa 2

minute de revenire de la efortul fizic.

5.Indicele de refacere Dorgo: Urmăreşte frecvența cardiacă prin palparea arterei radiale în
ortostatism după cum urmează:

- P1=puls înainte de antrenament;

- P2=puls în minutul 1 după antrenament;

- P3=puls în minutul 3 după antrenament;

- P4=puls în minutul 5 după antrenament.

Formula de calcul este: I.D.= (P1+P2+P3+P4)-200 / 10

Interpretare:

-10,-5 = foarte bine (F.B.);

- valori de –5,0 = bine (B);

- valori de 0, 5 = mediu (M);

- valori de 5, 10 = satisfăcător (S);

- valori peste 10 = nesatisfăcător (N).

P1 P2 P3 P4 I.D.
S:Ciciu 62 89 72 61 8.4
Cristian

Dupa terminarea testului de refacere Dorgo s-a ajuns la concluzia ca subiectul a obtinut
valoarea 8.4, asta inseamna ca subiectul are o capacitate de refacere de dupa efort
satisfacatorare.

3.Fisa de evaluare pshiomotrica

Teste pentru evaluare pshimotrica:

 Testul Praga
 TestulToulouse Pierron

1.Testul Praga: „Fiecare din voi are in fata 2 pagini. Pagina din stânga are câteva numere
imprimate cu caractere groase,asezate in patrate.Fiecare din aceste numere e insotit de un alt
număr mai mic, care este aşezat in coltul din dreapta jos al fiecărui pătrat.
Pagina din dreapta are mai multe coloane (4) si in fiecare coloana sunt scrise nişte numere,
in dreptul fiecăruia aflându-se un loc liber.
Cum trebuie sa lucraţi?
Veţi privi primul număr din prima coloana a paginii din dreapta,cautandu-l printre
numerele cu caractere groase care se afla pe pagina din stanga.Cand îl identificaţi, observaţi ce
număr se afla in coltul din dreapta jos al pătratului unde aţi găsit numărul. Acest număr îl veţi
nota in spaţiul liber din prima coloana, in dreptul numărului pe care l-aţi căutat.
Apoi se trece la al doilea număr pe care, de asemenea,il veţi căuta printre numerele de pe
pagina stânga si veţi trece numărul care îl insoteste in locul liber din dreptul lui si aşa mai
departe.”
După 4 minute se da comanda de încetare a executiei,subiectii trebuind sa traseze o bara
in dreptul numărului la care au ajuns.
Acest test se executa in 4 etape a cate 4 minute fiecare, cu o pauza de 1 minut după
fiecare etapa.
In afara de atenţia distributiva, testul ajuta si la măsurarea rezistentei la oboseala psihica,
prin compararea randamentelor obţinute in cele 4 etape.
 S:Ciciu Cristian
Prima coloana 76 Mediana 74
A doua Abatere 16.77299
coloana 60 standard
A treia coloana Coeficient de 281,3333
72 variabilitate
A patra Min 60
coloana 100
Media 77 Max 100
Aritmetica

2.Testul Toulouse Pierron:

Proba de baraj care masoara capacitatea de concentrare a atentiei. Sportivul are

sarcina de a identifica un set de 4 semne (figuri geometrice) dintr-un numar mare de semne
inscrise pe foaia de raspuns. In cadrul administrarii probei se cronometreaza timpul de executie
propriu-zis. Interpretarea presupune stabilirea numarului de semne parcurse si corectitudinea
acestora – erori si omisiuni realizate de sportivi. Se calculeaza trei indicatori ai concentrarii si
rezistentei atentiei: viteza de lucru, exactitatea, randamentul. Pe baza reprezentarilor grafice se
evidentiaza dinamica concentrarii si rezistentei atentiei. Variatiile de viteza, exactitate si
randament ofera informatii importante privind forma sportiva din punct de vedere psihologic.

Nr.Crt. Nume Subiect TestulToulouse(semne

corecte)
1. S:Ciciu Cristian 224
 4.Fisa individuala de evaluara motrica:

Probe pentru evaluarea motrica a subiectilor:

 Alergare de viteza 50 m
 Alergare de rezistenta 1000m
 Saritura in lungime de pe loc
 Saritura in groapa cu nisip
 Flotari
1.Alergarea de viteza:

Excelent Farte bine Bine satisfacator Nesatisfacator

B F B F B F B F B F

TIMP 9``0 sec 9``8 sec 8``8 9``4 8``6 9``4 8``4 9``2 8``3 9``0
sec sec sec sec sec sec sec sec

In urma evaluarii subiectilor pe distanta de 50 metri sa constatat ca subiectul a obtinut

rezultatul satisfacator (8,07 sec)

2.Alergarea de rezistenta:
Excelent Farte bine Bine satisfacator Nesatisfacator
B F B F B F B F B F

TIMP 3`53 4`18 3`15 4`16 3`49 4`14 3`47 4`12 3`45 4`10
min min min min min min min min min min

In urma evaluarii subiectului la proba de alergare de rezistenta sa constatat faptul ca a obtinut

rezultatul satisfacator (3,11 min)

3.Saritura in lungime de pe loc:

Excelent Farte bine Bine satisfacator Nesatisfacator
B F B F B F B F B F

TIMP 2.30 m 1.80 m 2.35 1.85 2.40m 1.90m 2.45m 1.95m 2.5m 2m.
m m

In urma evaluarii subiectului pe proba de saritura in lungime de pe loc sa constatat faptul ca a

optinut rezultatul foarte bine(2,46m)
 4.Saritura la groapa de nisip:
Excelent Farte bine Bine satisfacator Nesatisfacator
B F B F B F B F B F

TIMP 4,9m 5.8m 4.7m 5.6m 4.5m 5.4m 4.3m 5.2m 4.1m 4.9m

In urma evaluarii subiectului la proba sariturii in groapa cu nisip subiectul a rezultat sa

optina rezultatul foarte bine(4.7m).

5.Flotari:
Excelent Farte bine Bine satisfacator Nesatisfacator
B F B F B F B F B F
Rezultat 23 28 21 26 19 24 17 22 15 20

In urma evaluarii subiectului la aceasta proba de forta s-a constatat faptul ca baietii au
un rezultat excelent de 35 de flotari.