Sunteți pe pagina 1din 76
mL ISTORIA CAALUUCT eS PROF. UNIV. DR. ION MANZAT ISTORIA PSIHOLOGIEI! UNIVERSALE | (de la Socrate pana in zilele noastre) —CURS - COMPENDIUM — Editura PSYCHE Bucuresti, 2003 Prof. univ, dr. ION MANZAT Preda cursurile: psihol ge a i ie ae psihologie generala, istoria psihologiei, psibologia igiei, psihologie transpersonala. {n 2001 a fost profesor invi Univerfcen din Milano, pentru cursuri de pathologie simaserea A seis pes 2 de studii si 17 volume. Dintre ultimele aparifi 100) Patna sinergetica. In cdotarea umanuluipierdu.” ( 59 ‘sihologia transci samanice” (1999), ~Psihologia crestina @, adincurilor. Dostoievski contra Freud” (2000), Psihologi Sinelui. Un» pelerinaj. spre centrul fiintei.” (2000), sihologia transpersonala” (2002 in psihologi cae (2002). .JIntroducere in psihologia’ oriental” Materialele publicate i A icate in aceasta lucrare 2 acordul'seris al edituri, ego ee ieee Copyright © 2003, Editura PSYCHE, Bucuresti Editura PSYCHE CP. 42-12, Bucuresti Web: http://www.psyche.home.ro E-mail: psyche@home.ro Descrierca CIP ss a Bibliotecii Nagi jel paferierea CIP a Bibliotecti Nafionale a RomAniel _Istoria psihologi zilele noastre): curs-c Psyche, 2003 Bibliogr. ISBN 973-86031-1-0 niversale (de la Socrate pana in “ompendium/lon Manzat, ~ Bucuresti INTRODUCERE Prezentul curs este 0 forma comprimati, special conceputl si redactat pentru studenjii anului [, care are ca obiect ISTORIA PSIHOLOGIEI UNIVERSALE. Psihologul clasic german Hermann Ebbinghaus (1850-1909) ‘a afirmat ca , psihologia are un trecut hing dar o istorie scurta” intr-adevar, psihologia ca preocupare omeneasc& de cunoastere a sufletului este poate Ia fel de veche ca si specia umana, pe cind psihologia ca stiin autonomé, desprinsi de filosofie (incepind cu 1850), are o varsta doar de un secol si jumatate. dati cu primele incerciri de constituire a stiintei psihologice incepe drama” ei semnalat& de Vasile Pavelou (1900-1991) in volumul ,Drama psihologiei” (1965) cate tncearc ai da stiinfei despre psihic 0 constiinfa de sine” care s& genereze ‘directii de cercetare ct mai conforme cu conditia’ei umana. V. Pavelcu ne releva marea dilemf a psihologici: .Legea este sau psihologica ~ gi'tn acest az este «calitativa si empirica — si atunei nu mai este stiintificd, sau este cantitativa, matematica si stiintificd i in acest caz nu mai este psihologi fn acest curs prescurtat am selectat ceca ce este relevant si semnificativ in istoria psihologiei, de la Socrate (469-399 itr.) si pan’ tn zilele noastre. Vefi putea descoperi nu doar drama, ci si progresul incontestabil al psihologiei cu luminile si umbrele ei. Pentru a avea o imagine mai cuprinzatoate a istoriei acestei stiinje, le recomandam studentilor s& studieze lueririle fundamentale care vor fi semnalate in bibliografie (cele absolut necesare vor fi notate cu (*) : B-UTM atrage atentia ci lucrarea se afla la Biblioteca Universitatii Titu Maiorescu — sediul din Timpuri Noi). “ Spre deosebire de alte istorii ale psihologiei care au procedat la insirari lungi gi obositoare de ,personalitati si opere”, dupa criteriul cronologic, in acest curs ne-am propus 0 abordare deosebita care a fost orientatA dupa urmatoarele principii metodologice 1. prezentarea marilor evenimente si personalitati ale psihologiei prin incadrarea acestora in orizontul unor curente, scoli sau paradigme tearetice; 2. evidentierea, in cadrul fiecdrui curent sau scoala, a confinuturilor teoretice, metodologice si aplicative de la {ntemeietori pana la contemporani (fara a omite tendintele modemiste si postmoderniste): 3. prezentarea disputelor teoretice dinire scolile si orientdrile opuse; 4. respectarea cronologiei curentelor si evolutiilor interne avansind pani la stadiul neo (de exemplu: neobehaviorism, neogestaltism, neofreudism etc.); 5. redarea atmosferei si specificului cultural al epocii, spiritul si nivelul gandirii stiintifice si filosofice in fiecare pericada istoric’; 6. la sfargitul fiecdrei prelegeri (lecfii) vor prezenta un rezumat, o bibliografie si un chestionar cu intrebiiri; la finele capitolelor veti putea parcurge o recapitulare care va cuprinde ideile directoare, conceptele cheie si personalitatile cu esenfa conceptiilor acestora. Asadar, pentru. a evita. firimitarea informatiilor si detaliul nesemnificativ sau supraincircarea memoriei studentului cu date si nume, cursul este constituit astfel incét ofer o imagine clari a coordonatelor de evolutie a conceptelor, metodelor, teoriilor. Concepem dezvoltarea psihologiei in corelajie si interdependenta cu disciplinele conexe: fiziologia, neurologia, psihiatria, endocrinologia etc. gi in stransd aliantd cu filosofia si antropologia. Autorul PARTEAI ISTORIA CONCEPTIEI DESPRE SUFLET iN FILOSOFIA CLASICA (de la filosofia socratica pani la filosofia existentialist) Capitolul IT SUELETUL iN GANDIREA FILOSOFILOR DIN ANTICHITATE $I EVUL MEDIU 1. Conceptia despre suflet ta grecii antici: Aristotel si Pitagora 2 Relatia dintre eredinté si ratiune, spiritului in Eval infelegerea sufletului si pt Mediu: Sf. Augustin din Hippona, Sf. Toma "Aquino, Sf. Bonaventura Recapitulare Socrate, Platon, Sufletul in gandirea filosofilor din antichitate si evul mediu 7 1. Conceptia despre suflet la grecii antici: Socrate, Platon, Aristotel si Pitagora Ta. Conceptia autonomista despre om la Socrate (469-3 99 i.Hr.) © Descoperirea omului ca purd constiinta de sine © Dualismul psihofizic © V. Pavelcu: Socrate reprezinté tipul unei noi constiinte 1p, Sufleru! nemuritor la Platon (427-347 i.Hr.) © —_Autodeterminarea si nemurirea sufletului © Teoria Ideilor (arhetipul, anamnesis) si mitul pesterii © — Fina totala Ic. ,.De anima” — Aristotel (383-322 i Hr.) © — Omu! este un , animal ragional © _Aristotel este ,parintele psihologiei experimentale” 1d. Sufletul este de esenta divind — Pitagora (582-500 i Hr.) le. Neoplatonismul si neoaristotelismul 1f Rezumat (concepte si teze fundamentale) 1g. Intrebari (de verificare) Ih. Bibliografie 12 Istoria psthologiei universale Jc. ,,De anima” — Aristotel (383-322 LHr.) * Elev al lui Platon, Aristotel a intemeiat in 335 Hr. propria sa seoali fllosofica Liceu! care sc opune Academiei lui Platon. Aristotel a creat o teorie despre suflet in cartea ,.De anima” (Despre suflet) — care poate fi considerati primul tratat de psihologie din istorie si in ,.Parva naturalia" - care reuneste noua mici tratate. »,De anima” este primul tratat sistematic de analiza psihologicd in stransé legiturt cu cea fiziologicl si biologics. Psyehé este, in coneeptia sa, o caracteristic a tuturor vietuitoarelor. Astfel exist un suflet vegetal, un suflet animal si un suflet rational uman. Omul este un animal rational. Spre deosebire de Platon, la Aristotel nu se mai pune problema hemuririi sufletului, acesta find o formé substantiald. Adica sufletul cere © forma si ca atare sufletul este prizonier in trup ca forma individuala, concreti. Sufletul este indisolubil legat de trup, purtind -amprenia” trupului. Sufletul cere un anumit trup, iar trupul cere un anumit suflet. SUFLETUL (f. Aristotel) are regiuni diferite: Y —regiunea inferioara este vegetativa (comun’ plantelor si animalclor) ¥ _ regiunea senzoriala (proprie animalelor) Y _ regiunea rationala este rezervati omului Exista un intelect pasiv (in care se imprimi experienta) si un intelect activ (,intellectus agens”) care este nemuritor, partea pe care 0 avem comuna cu ze * —Conceptia aristotelica se referii la relatile intime dintre’actul psihic si suportal stu biologic. Aristotel a tnfeles ca actele psihice nu Se pot explica decat prin legatura lor genetic cu fumotiile organismului, Conceptia sa a provocat admirafia unor mari psihologi ai veacului al XX-lea care Lau declarat ptrintele psihologiei experimentale” intrucét a pus. problema mecanismului fiziologie al factorilor psihici. Sufletul in gandirea filosofilor din antichitate sievul mediu 13 © Aristotel considera c& sufletul .nu-i facut decét pentru a fi 0 imagine spiritual a realitafii". Aga cum remarca Hegel, invatitura lui Aristotel despre suflet trateaza_mai putin asa-numita esen{a metafizic’ si mai sult felul de activitate a sufletului OMUL ESTE UN ANIMAL POLITIC tc owl, a). Este evident Este clar cé... omul este prin natura sa ua animal politic 5051. a). cd este wn animal politic mai mult decd albina sew oricare alt antmal. Ct, aya cum fam spus-o, natura nu foce nimic nut: or, prinire axirale, numai oma posed un Umbaj (subi a)... Prin wrmare mu existé decdt un singur iueru care 34 fie specific ‘oamenilor in raport cu animalele:faptul c2 et singuri au perceptla binetut a rbului a dreptagi, a medreptayl (sub. 0.).” i" = Aristotel~ Politica me A spuoe despre om e8 este xn animal polite insoannd a considera cit el mu se pein ae an ses eer ee du. Singurdsatea neste suportabild decct pentru wn zeu (el isi estesuficient lu insu) ‘sau pentru o fitntd pe care un prim stadiu de tolare a degradat-o in mod defnits ‘Onnul mu este deci 0 fina pentru care viega social 8 fle total improprie yl care ar accepia 0 astfet de viaia din interes; comunitatea rispuree unei necesititiprimare, tunel tendinfe fundamental 1d. Sufletul este de esenti divind — Pitagora (582-500 i.Hr.) Pitagora a fost filosof si matematician niscut la Samos, in Asia Mic. Se mut& la Crotona (Italia de Sud) pentru a intemeia acolo o Comunitate atat intelectual4, cat si religioas& cu caracter inifiatic. E] spunea cA sufletul, distinct de trup, este nemuritor si se reintrupeazi tn existenfe succesive (metempsikoza). Aceasta tezA fl va influenja pe Platon. Numai o purificare de tip mistic. poate elibera sufletul de acest cere al nasterilor. Sufletul transmigreazi afléndu-se in identitate cu lumea, ba mai mult sufletal se simte al lumii, Atributul nemuririi fi oferd calitatea persistentei in lume. Sufletul are capacitatea de a se construi pe sine, pentru ca se sporeste prin infelepeiune. Sufletul omenese este de esenfi divind si face parte din suflotul universal al lumii. Sufletul este la fel cu cosmosul, o armonie reglatt prin mumdr care este esenta lucrurilor. Pitagora este fondatorul aritmozofiei sau numerologiei, stiinta esotericd a numerelor. 14 _ Istoria psihologiei universale Je. Neoplatonismut si ncoaristotelismul + Neopiatonismul include concepriile idealist-obiective, bazate pe ipostazierea ideilor, in spiritul conceptiei lui Platon. Cei mai importanti reprezentanti ai neoplatonismului sunt Plotin (204-270) si Origen (185-254), filosofi greci, Ei sunt un simbol al marii ,tdieturi epistemologice” (cf. G. Bachelard, 1884-1962) dintre svechi” si modem” in epocd. Plotin avea s& fie ultimul mare filosof antic, fn timp ce Origen a fost primul mare filosof crestin. Dupa Plotin, se arat& in Eneada, lumea a fost creat prin emanatie” Gin fifa primordiala divind care reprezinta .Unul”. Materia este 0 ‘treapti inferioard a emanatici si anume ,nonexistenfa”, raul” Cunoasterea se realizeaza prin ekstaz mistic, care — spre deosebire de extaz ~ departe de a fi o traire halucinatorie, este o stare de maxima luciditate, care se afli dincolo de limitele naturale. Unirea omului cu Cel prea inalt” se va desavarsi dupa moarte cénd sufletul, dezlinjuindu-se de povara materici, se va bucura’ de vedere Permanent a monadei (unitatea). Sufletul este necorporal si nemuritor, capabil de transmigratie (metempsihoz’), Origen, in ., Despre principii”, apara si expune sistematic doctrina oii religii crestine. in esenta, el incearcd si ‘impace filosofia lui Platon cu crestinismul. Desi a fost erestin, el — influentat de platonism ~ tespinge ideea facerii lumii dintr-o data si dezvolta ideca contimuei sale emanafti din divinitate. Creatia ti apare astfel infinité tn timp $i finité doar in spatiu, limitata fiind de existenta lui Dumnezeu, Filosofia platoniand a inspirat numeroase conceptii filosofice din Europa si Orientul Apropiat si unele curente contemporane ca Fenomenologia (teoria congtiintei intenfionale a lui Edmund Husserl, 1859-1938) si personalismul care concepe persoana atét ca pe 0 entitate autonomé, cat si ca 0 creatie a divinitatii (Charles Renouvier, 1815-1903). ® Necaristotelismul este reactualizarea invataturii lui Aristotel, mai ales in’ epoca Renasterii (sec. XV-XVI) la Universitatea ‘din Padova. Prineipalul stu reprezentant Pietro Pomponazzi (1462-1524) % Festabilit sensul autentic al géndirii “aristotelice, sustinand incompatibilitatea dintre Aristotel $i dogma catolich (Sf. Toma 4 Aquino (1225-1274) incercase sh apere un crestinism aristotelic). Sufletul in gandirea filosofilor din antichitate sievulmediu 15 it i ” Aristotel poate fi socotit un Prin tezele sale asupra .esentei umane” Ari : precursor al antropofogiei filosofice (a doua jumatate a secolului XX) care trateazi problematica omului total din perspectiva unei concepfii generale despre lume si viaw’. 1f, Rezumat (concepte si teze fundamentale) } Autonomism ~ sufletul igi este suficient siesi, se autodetertnin’ (la Socrate gi Platon). La filosofii presocratici domina heteronismui sufletul este descris prin altceva decat ceea ce fi este propriu. ; > Constiinja de Sine la Socrate este ,.gindirea care gindeste si care este ganditt”, Prin Socrate gandirea devine constienta de sine (V. Pavelcu). ; is > Sufletul ta Platon (in ,Dialoguri” si ,Republica”) ‘este caracterizat prin autodeterminare si nemurire, fiind dotat cu puterea de a contempla esentele (Ideile). Trei noiuni platoniene — opinie, arhetip si anamnesis — vor face cariera in istoria psihologiei. > De anima” si ,Parva naturalia” gunt cele doud tratate despre suflet elaborate de Aristotel: sufletul este o forma substantiala (a lui. : oS Aristo susfinea ci omul este animal rational inzestrat cu un intelect pasiv si un intelect activ. ivi i D> Avstotel ons Chis dera ps0 falbolopelexperitentale”. > Platonismul a influenfat unele curente contemporane, ca fenomenologia si personalismul. > Neoaristotelismul a contribuit la constituirea antropologiei filosofice moderne ig. Intrebari (de verificare) 1. Explicati continutul conceptelor Aeteronomist si autonomist referitoare la suflet! ; _ 2. in ce const& conceptia despre om si despre constiinta la Socrate? ; ; ; 3. Cum caracterizeaza V. Pavelcu gandirea lui Socrate? 4. in ce consti Feoria Ieilor a lui Platon?; Ce sunt opinia, arhetipul, anamnesis? ; ; 5. Care este structura si functia sufletului la Platon’ 18 Istoria psihologiei universale 2a, Fatalismul providentialist al Sf. Augustin (Aurelius Augustinus, 354-430 d.Hr.) Sf. Augustin din Hippona a fost cel mai de seam dintre parinfii latini ai bisericii, canonizat de biserica catolica. © Conceptia sa filosofico-teologica se inspira din misticismul neoplatonic. Sufletul omenese este de esentti spirituala si de aceea nemuritor, desi este legat de trup. Sufletul poate contempla in el insusi ideile eteme care vin de la Dummezcu, Aceasta formeazi infelepciunea © fhtre rasiune si credinta nu este nici contradictic, nici ruptura. Cunoasterea este inst subordonata credinfei. * Doctrina sa despre pacatul originar, despre grafie si predestinare a avut un rol hotrdtor in constituirea dogmaticii catolice. Se fac dese referiri la ,fatalismul providentialist” al invataturii augustiene (referiri interesante la doctrina gratiei si predestinsrii pot fi gasite in M. Eliade, 1991 (vol.3), pag, 49-54) TIMPUL $1 SUFLETUL Cli sufletu asteapta, observa si-si amintegie, in aga el inedi pri 48 rransfere ceea ce asieapia in cvea ce-st aminieste. Cine ar puiea sa spuna deci c& viltorul nu existd incd? Toms, in suflet exisid agteptarea vitroare. $1 cine ar putea sd nege ca cele trecute deja mu mai exist? Totusi ele exisid fn suflet (subl. a) prin amintirea celor trecuie $1 cine ar putea sd nege ed timpul precent este lipsit de spatiu, deoarece el. intr-o clip s-a sf dus? Toma) incordarea produsé de elsidruse, aceea prin care trece ia a nu ft tot ceea ce va fi prezent. Prin urmare. au dimpul vitor, care nu exist, este lung, c1 vitor ling este Dndelunga asteptare a viitorul. $i nici timpul ‘recut mu este lug, ftica el mu exist; ci, un trecut lung este 0 indelungata ammintre a trecutulwi"[..] © Finga timputd si dispocitie sufletului Decis sd dea seama de fing impulu, Sf Augustin se opune intregit tradits flosofice care considera timpul ca mdsurdé a misedriéasirelor. Sf. Augustin susjine ci sensul $4 Ainga impului depind de o dispocitie a suflerta Cele tret dimensnai ale trmpulu, trecutul, presentul gi vittorul, nw ao fink obiectivd, ct numa fina pe care le-0 acorda suflenl. Ny rebue deci 82 spurem cd Spiral este in timp: fima si sensu! tinpului depind de activitateaspirtul. SF Augustin, Confesiuni, Cartea a Xia, Bucuresti Fattura Humanitas, 1998, p. 422 Sufletul in gndirea filosofilor din antichitate sievul mediu 19 2b. Teoria aristotelics a sufletului la Sf, Toma d’Aqi (1225-1274) Sanctificat in anul 1323 sub Papa Ioan al XXI-lea, Sf. Toma este Supranumit Doctor angelicus”. Ela fost cel mai de seama reprezentait al scolastici! vatolice medievale (M. Eliade, 1991, vol.3 p. 191, desemneaza prin scolasticd diversele sisteme teologice vizind acordul fntre revelafia si rafiune, intre credimgd $i intelect). ‘* Pe linia inifiati de Albertus Magnus (germ., 1207-1280), Sf Toma a clutat si uneasci gandirea aristotelici cu religia crestin’, considerdnd ca filosofia lui Aristotel cuprinde tot ceea ce este accesibil ratiunii naturale. Revelapia crestind adauga acestor adevaruri naturale alte adevaruri, mai tnalte, dar care mu Je infirma pe primele: Gratia divin’ desavargeste natura, nu o distruge” © Teoria suftetului omenesc la Sf. Toma urmeazi. teoria aristotelica din De anima”. Sufletul omenesc este o forma spirituala” de grad inferior (fat de tgeri). Sufletul se nagte odata cu frupul, dar nu moare odata cu el, Sufletul nu mai este prizonier al ‘trupului (ca la Sf, Augustin), ci este ,energia care da viaya”, Sufleutul omenesc apare sub mai multe dimensiuni 1. sufletul vegetativ legat de hrani 2. sufletul senzitiv legat de simfuri 3. sufletul rational dependent de imaginile create de simfuri. — in esenti, tomismul incearca unificarea a dou pozitii pe care le -vede fn spiritul uman: credinja si rafiumed. Nu exist’ adevar dublu, al credinjei gi al ratiunii, Adevitrul este unul. Credinfa primeaza, ea fi reveleaza rafiunii adevarul. * Atributele ,consistente” ale divinitagii sunt: infinit, unic, spirit, nemiscat, Dar acestea sunt si atributele constiintei. Agadar, existi co- substangialitate ‘ntre Dumnezeu si constiinta. Dumnezeu nu exis cerurile exterioare, ci in Iduntrul nostru (divinul launtric), fn constiinga noastra. 20 storia psihologiei universale 2c. ,Un itinerar al sufletului citre Dumnezeu” la Sf. Bonaventura (loan de Fidanza 1221-1274) Sf. Bonaventura intra in ordinul franciscan (Sf. Francisc din Assisi) in anul 1243. In 1244 Toma d'Aquino va adera la ordinul dominican (Sf. Dominic). Sf. Bonaventura lasa fn urma sa 0 scoala de teologie si metafiziea, foarte influent in Evul Mediu. «fn opera sa principal Un itinerar al sufletului cdtre Dumnezeu” el sustine ci toat viata noastri nu este decat un pelerinaj inspre Dumnezeu, Sufletul omenesc e facut s& inteleag’, intr-o bun’ zi, binele nesfirsit care este Dumnezeu, ca sa se odihneasct gi si se bucure in El, Despre acest obiect suprem spre care nazuieste sufletul are chiar din acest lume o cunoastere imperfects, dar foarte siguri, care este cea a credinfei. Deci, credinta este cunoasterea adanca si neclintitd. © Calea iluminativa ne va ridica 1a Dumnezeu urcind pe firal Iucrurilor, care sunt expresia lui Dumnezeu. Aceasti indlfare este mareata de 3 tape: a) prima const tn regisirea urmelor tui Dumnezeu in lumea , sensibila b) a doua consta in cdutarea imaginii lui in sufletul nostru ©) a treia trece dincolo de lucrurile create si ne introduce in bucuriile mistice ale cunoasterii si adorri lui Dumnezeu © Transcenderea este depiisirea lumii empirice, trecerea dincolo de materie; ea poate avea doud ditectii: una trans-ascendentd, Uureatoare si indltatoare si alta sans-descendentd, coboritoare in strafunduri 4 TRANS-ASCENDERE ma, t TRANS-DESCENDERE Fiind mijloc asezat intre doua extreme, sufletul se intoarce prin Partea lui superioara inspre Dumnezeu, iar prin partea lui inferioara, Sufletul in gandirea filosofilor din antichitate sievul mediu 21 fnspre lucruri. De la ce este dedesubt primeste o certitudine relativa, de la ce este deasupra, 0 certitudine absolutd (Gh.V ladujescu, 1995). 2d, Augustinismul modern si neotomismul © Augustinismul a dominat scolastica occidentala pan’ la aparitia tomismului. in perioada renasterii intoarcerea la clasicii greci se face prin gindirea Sf. Augustin (la Petrarca, Marsilio Ficino si Nikolaus ‘Cusanus). Augustinismul a fost apoi preluat de protestantism: Martin Luther (1483-1546), Jean Calvin (1509-1564) etc. fn epoca moderna si contemporana motive augustinicne protestante ‘ntalnim la 1, Karl Barth (ely., 1886-1968) — fondator al teoriei dialectice prin care: sustine teza limitelor de nedepasit ale existenfei umane. si accentueazé dependents de o divinitate transcendenta (,Existenta teologica astazi”, 1933); 2. Lev Sestov (rus, 1866-1938), filosof existentialist, militeaza pentru autonomia subiectului; el cauté salvarea omului, smulgerea lui din armatura strivitoare a ratiunii,. prin credinta. (,,Speculatie.; si tevelatic”, 1964); 3. Gabriel Marcel (fr., 1889-1973), initiator al existentialismului catolic, sustine c& in lumea stiintei (,,lume sffirimati”) tot ceea ce este ‘concret si personal se nimiceste, totul devine abstract, impersonal. in lumea ,,existentei”, relatiile sunt intre persoane, raporturile rationale sunt inlocuite de cele afcotive, Dumnezeu ,,fiind accesibil numai iubirii” (,,A fii sia avea”, 1928), © Neotomismul este reluarea ideilor fundamentale ale Sf.. Toma de ctre filosofia modem si contemporani, incerednd s& incorporeze Fezultatele cercetarilor. stiinjifice, dar creind 0 zond de mister inaccesibila cunoasterii omene sti Curentul este influent in Franta, Belgia, Anglia, Italia, $.U.A. Reprezentanti principali: Jacques Maritain (1882-1973), Etienne Gilson (1884-1978). Jacques Maritain (profesor la Universitatea Princeton, SUA, din 1948) respinge rafionalismul cartezian in care vede ,pacatul originar al filosofiei moderne”, dar mnalismul bergsonian si cauta s& realizeze o conciliere intre gratie si natura, intre credinja si ratiune, intre teologie si filosofie (Opere pr.: ,,Stiinfé si infelepciune”, 1935; Filosofia morals", 1966). 22. Istoria psihologiei universale 2e, Rezumat (coneepte i teze fundamentale) Sf. Augustin (354-430) a fost eel mai de seama dintre parintii latini ai bisericii, neoplatonist. El'a sustinut cA sufletul omenesc este de esenta spirituala, nemuritor, guvernat de Dumnezeu. ‘ © Sf Toma d’Aquino (1225-1274), ccl_mai__ important reprezentant al scolasticii catolice, a cilutat si unease’ filosofia aristoteliana cu teligia, El a dezvoltat 0 teorie a sufletului omenese: sufletul este independent de trup, este energia care da viafé. Intelectul este: activ, pasiv, angelic, divin. © Sf Bonaventura (loan de Fidanza, 1221-1274) serie Un itinerar al sufletului c&tre Dumnezeu” in care sustine c& viafa omului este un peleringj al sufletului inspre Dumnezeu. Transcenderea poate fi: trans-ascendere sau trans-descendere, Credinta este cunoagterea adanca si neclintita a lui Dumnezeu. © Augustinismul a fost preluat de protestantismul renascentist al loi Martin Luther si Jean Calvin. In epoca modern’ augustienii sunt existengialistii crestini: Karl Barth, Lev Sestoy gi Gabriel Marcel. © Neotomismul incearcd o impacare intre stiinji si religie. Reprezentanti: Jacques Maritain si Etienne Gilson, 2¢. Intrebari (de verificare) 1, Cum explich SfAugustin sufletul omenese si relafia sa cu Dumnezeu? 2. Ince consta teoria sufletului omenesc a lui SE: Toma d’Aquino? 3. | Ce este augustinismul si care sunt reprezentantii s&i? 4. Explicati augustinismul din teoria dialectica a lui K. Barth. 5. Care este platforma teoreticé a neotomismul 6. Care este relatia dintre sufletul omenesc si Dumnezeu la Sf. Bonaventura? 7. Ce fel de conciliere propovaiduia neotomistul J. Maritain? Sufletul in gandirea filosofilor din antichitate sieval mediu 23 2g. Bibliografie Gilson, Etienne ~ Filosofia in Evul Mediu, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1995, pg. 116-118, 406-414 si 487-500 (B-UTM) Munteanu, Eugen - Introducere la ., De Magistra / Despre invétdtor” de Sf. Augustin, lagi, Institutul European, 1995, pg. 5-48 (B-UTM) (*) Sf. Bonaventura - Un itinerar al sufletului cditre Dummezeu (trad. si studiu de Gh. Viadutescu), Bucuresti, Ed. Stiintficd, 1995 Serban, Gh. I- Studiu introductiv la , Confesiuni” de SC Augustin, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1998, pg. 9-34 (B-UTM) (*) Viddutescu, Gh. - Preliminarii fa Thoma, introducere la Thoma de Aquino, Summa theologiae, Opere I, Despre Duranezeu, Bucuresti, Ed. Stiintificd, 1997, pg. 5-28 (B-UTM) (*) Recapitulare * Capitolul I a avut ca obiectiv principal extragerea celor mai importante idei si teze referitoare Ia suflet din filosofia gnditorilor greci ai Antichititii gi a Sf. Paringi latini din Evul Mediu, A) Din pleiada filasofilor Greciet antice am ales 3 personalititi marcante pentru istoria psihologiei: Socrate, Platon gi Aristotel © Socrate (469-399 i.Hr.) foloseste ca fundament filosofico- psihologic celebra fraz a lui Apollo de pe frontonul templului din Delphi: «Cunoaste-te pe tine insusi $i vei cunoaste intreg universul cu toate forjele sale ascunsen. Este remarcabilé analogia dintre univers si sufletul omenesc. Cunoasterea trebuie reorientati de la Lume spre Sine, V. Pavelcu sublinia c4 Socrate reprezint& tipul unei noi constiinje de sine. © Platon (427-347 LHr) a elaborat Teoria Ideilor (mitul pesterii) $i a introdus nofiunile de arhetip si anamnesis. Sufletul omenese este necompus $i nemuritor (,Republica” si ,,Dialogurile”), 24 storia psihologici universale © Aristotel (383-322 i.Hr.) este considerat ,,parintele psihologiei experimentale” (,,De anima”); el a susfinut cA omul este un animal rational care are un suflet compus din regiunile — vegetativa, senzoriala si'rationala, * Neoplatonismul a fost dezvoltat de Plotin (204-270) si Origen (185-254), . Neoaristotelismul a fast adoptat de Sf, Toma d’Aquino si de etre antroplogia filosofica (sec. XX). B) Din familia filosofilor Evului Mediu am refinut trei mari personalitati: Sf Augustin din Hippona, Sf. Toma d’ Aquino si Sf. Bonaventura. © Sf Augustin continus filosofia platonian’ si aratt ca sufletul omenese este de esenta spiritual-divina, El elaboreaz’ doctrina despre pacatul originar, gratie si predestinare. © Sf. Toma creazi o teorie aristotelica a sufletului: ,Gratia divind desavarseste natura, nu o distruge”. Intre Dumnezcu si constiinti este co-substantialitate. * Sf Bonaventura serie Un itinerar al sufletului catre Dumnezeu”: sufletul omenese este un vesnic pelerinaj spre Dumnezeu. Credinja este cunoasterea edinca si neclintita # Augustinismul este asimilat de citre unii renascentisti (Petrarca, Ficino, Cusanus), de ctitre faptuitorii Reformei (M. Luther, J. Calvin) si de citre existentialisti crestini modemni (K. Barth, L. Sestov, G. Marcel). * Neotomismul este raspandit, printre alti, de citre francezii modemi J. Maritain si B. Gilson. | FACTORUL COMUN al tuturor ganditorilor medievali si | al discipolilor lor este idea conexiunti dintre credinga si ratiune, in care rolul primordial il are credinta care: { subordoneaza ratiunea. Sufletul in gndirea filosofilor din antichitate sievul mediu 25 INTREBARI RECAPITULATIVE 1. Ce este asemanttor si ce este diferit in conceptia despre suflet lacei 4 filosofi greci: Socrate, Platon, Aristotel, Pitagora? 2. Care este deosebirea principal’ dintre neoplatonism si neoaristotelism? 3, Care este tema comuna a celor 3 génditori din Eval Mediu: Sf ‘Augustin, Sf. Toma, Sf. Bonaventura’? 4, Care sunt aseminicile si deosebirile dintre augustinism si neotomism? 5, Care este relatia om-Dumnereu la filosofii medievali? RENASTERE, RATIONALISM. SI EMPIRISM 3. Omut renascentist si cunoasterea din perspectiva rationalist 4. Empirismul clasic englez 5. Rafionalismul absolut si transcendental (kantian i hegelian) Recapitulare Renastere, rationalism siempirism 27 3. Omul renascentist si cunoasterea din perspectiva rationalist 4a. Profilul de personalitate al omului renascentist o Cutezanta si orientare pozitiva ‘co indepartarea de spiritualitatea sacra 4b. Rationalismul francez: René Descartes (1596-1650) © Filiera rationalismului a Revolutie in teoria cunoasterii 0 Agiindi cu metoda © Conceptia despre suflet 3c, Rationalismul extrem al lui Baruch Spinoza (1632-1677) © Osingura substant’ 2 o Cunoasterca rationala este pura © Amor Dei Intellectualis” 3d, Monadologia lui Gottfried W. Leibniz (1646-1716) Armonia prestabilita (monadele) © Rationalism imbinat cu empirism 3e. Neorationalismul 3, Rezumat (concepte si teze fundamentale) 3g, intrebari (de verificare) 3h. Bibliografie 28 _Istoria psihologi 3a. Profilul de personalitate al omului renascentist * Renasterea a fost 0 migcare social-culturalé curopean’ care incepe in sec. XIV gi dureazA pind in sec. XVI-XVII si care a impulsionat spiritul de cutezanff, interesul pentru noi descoperiri si inventii, pentru inate creatii artistice si pentru mari c&latorii Renasterea sa caracterizat prin reinvierea umanismului antic (redescopcrirea gindirii Greciei antice), opundndu-se bigotismutui, ascetismului si seolasticii medievale. Jacob Bruckhardt (elv., 1818-1897) a definit Renasterea ca find .-descoperirea lumii si descoperirea omutui”. © Apare un nou profil de personalitate wmandi caracterizat prin: a) ideea de perfectibilitate si de inalta creativitate a omului a fost asociat8, la inceput, cu conceptul de ,om universal” pentru ca apoi si se coneretizeze Ia modalititile pozitive ale condiiei umane; 6) descoperirea omului ca subiect al fibertdjii, ca autonomie spiritual4, creatoare; ¢) dinamizarea cunoasterii, sporirea optimismului si increderii in natura umana; 4) cutezanta ereatoare; ©) sporirea propriei raspunderi fafa de natura si om; f)_ omul este o fini demné gi integrala (unitatea dintre trup, minte si suflet); 8) dar este si o indepartare de Durnnezeu, de spiritualitea sacra care-I va impinge pe om, multe secole de aici inainte, pe drimul despiritualizarii si desacralizarii; 1) umanismul Renasterii, arati existenfialistul rus Nikolai Berdiaev (1874-1948), cunoaste omul doar ca pe un obiect natural 5i Bu vrea si] recunoascd ca subiect supranatural (ignora’ .divinul launtric” din om) 3b. Rationalismul francez: René Descartes (1596-1650) ® _ Filiera rasionalismului. Rationalismul este conceptia care pune accent pe rolul rafiumii th cunoastere, avand o incredere senind in puterea rafiunii. Renastere, rationalism siempirism 29 Rafionalismul ca metoda de gandire corecta apare la René Descartes si se amplificd ajungnd la rafionalismul absolut (sau apriorismul) dupa care spiritul are anumite cunostinte anterioare experientei trecute (€ategorii apriori Ia 1. Kant). Rajionalismul ui Leibniz va. sustine acordul prestabilit intre structura realititii si structura ratiunii umane. Forma extremi a rationalismului absolut a fost dati de Hegel: ,ceea ce este rational este real si ccea ce este real este rational”. © Revolutia carteziand in teoria cunoagterit : René Descartes (latinizat — Renatus Cartesius) este considerat parintele fondator al filosofiei modeme. E] pomeste de la indaiala metodologicé asupra tuturor cunostinjelor. Descartes accept ca unica certitudine celebra tez’ | DUBITO, ERGO COGITO; COGITO, ERGO SUM | (Ma indoiesc, deci euget; cuget, deci exist”) Criteriul adevarului trebuie edutat in rafiunea instgi, ; Contributiile esentiale ale lui” Descartes in domeniul. teoriei ‘cunoasterii su ‘ a) descoperirea subiectului epistemic b) formularea conceptului modern de metoda c) géndirea corecti se conduce dupa reguli © A gandi cu metoda ; In celebrul .,Discurs asupra metodei” (1637) Descartes prezinta 0 noua metoda de gandire care este rezumat in 4 reguli: 1, anu primi niciodata un lucru ca adevarat fird a-l fi cunoscut sigur ca atare 2. a diviza oricare dintre probleme in atftea parti céte se vor dovedi necesare 3. a indruma gandurile pundndu-le in ordine, de la cele mai simple a cele mai compuse . 4, a face enumerairi atét de complete, incdt s& fim siguri ci n-am Yasat la o parte nimic 30 _ Istoria psihologiei universale © Conceptia despre suflet Descartes descrie sufletul ca pe ..o insula pierduta in oceanul fizic al corpului”, ca pe o sferd transcendentala in care isi au sediu gandurile. Substanja suflendui este gandirea. Prin géndire el intelegea nu numai gandire in sens strict, oi si perceptic, memorie, voinfé etc. Descartes localizeaza psibismul la nivelul unui singur ,organ"” — epifiza, o glanda situat fn centrul creierului, pozitie care-i favorizeaza rolul de -dispecer” al ,spiritelor animale”. Spiritele animale sunt un fel. de ,atomi energetici” care pun in migcare ,masina uman Perceptiile sunt provocate fie de corp, fie de suflet. Tot coca ce pereepem limpede si distinct este de la Dumnezeu. Cu. tot rafionalismul stu filosofic radical, Descartes accept revelatia mistica (lumina launtrica). Descartes are 0 viziune prea programatica si prea mecanicista. ADEVARUL LUI'COGITO -Micam dat seama cd atunei ednd voiam s8 gdndesc 0d totul este fals,trebuia in mod inecesar ca eu, cel care gdndeam. s8 fx ceva, ji observdnd ci acest adevar: glindesc, deci exist era atét de stabil $1 de sigur incdt si cele mai extravagante presupozitié ale scepticitor mu erau in stare sil adruncine, am considerat ed puteam s%-l adopt ford sitare ca prim principtu at flosofe! pe care 6 cduiam Dar mu putea si-mi inchipu ci ru exist. cé dimpotrivd, tocmai pentru ei \gindeam c& ma indoiesc de adevarul celorlale lucruri, relesea in mod evident gi cert. ed exist. fo timp ce dacd as f!ncesat sa gandese..mu aveam nici un motiy cred cd aj cexista: de aici am dedus ed sumo subsianja a elie! esenya sau narurd mu este alta decd! ‘sindirea $i care, peniru a exis, mu are nevoie de nici wn loc +i mu depinde de nici wn lucru material Astjel Iedt acest eu, adica suffew prin care sunt ceed ce sunt (Subl «a, este in intregime distinct de corp sf chiar mai usor de cunoscut decd! el: fn afard de aceasta, chiar daca nu ar exista corpul, sufletal n-ar inceta sd fie ceea ce este”. R. Descartes, Diseurs despre metodd (1637), partea a IW-a, Bucuresti Fd Academiet Ronwéne, 1990, p. 130 © Natura ini Cogito Cogito nu reprevinid pentru Descartes mumai giisirea unei prapezitt erie care sane faci sd infelegem ce poate fi un adevir: el determinté de asemenea matura celui care enuntd acest adevar. Nu trebuie $8 souncm numai cd existé 0 géndire («Gandesc, deci exists) care este constiiuita de un subject ganditor, ci cd gandirea esie ceca ce consituie flinja insdsi a sublectulul: cogito tmi dezvéule cil eu sunt naturd pur Spiriiwalt (oubl.c.), iar corpul meu ca atare nu intrd in compunerea a ceea ce sunt in ‘mod esengial (apud: Elisabeth Clément, Filosofia de ta A ta Z, Buctres Ed ALL 2000. p, 122-123) Renastere, rationalism siempirism 31 Descartes « crezut in Dunmezen Pornind de la ideea de porfecpiune care se off tn nol, Descartes demonstreaci exisienta lui Dumnezeu: aceasta este 0 idee inndscutia intelectulul nostra idee clara si distineti. pe care ins acesta nu putea 88 0 conceapit prin propritle fori, deoarece ef Tnsust este imperfect. Cauza ideii de perfeciune din spritul nosiru este dect o filma perfect: Dumnezeu esse cea de-a doua certinuline, deriva din aceea a individual ‘oare ginde ste. 3c. Rationalismul extrem al lui Baruch Spinoza (olandex, 1632-1677) © Osingurié substan Dupa Spinoza, in univers mu existi decat o singur& substanti absolut infinité” pe care el o numeste .Dumnezeu sau natura” si care fgi are propria sa cauzA (causa sui). Dumnezeu este substanfa care gandeste, iar sufletele omenesti sunt modur! ale gindirii divine. © — Cunoasterea rational este purdt Spinoza a considerat cunoasterea rationala ca flind superioara Cunoasterii senzoriale si ca singura cunoastere adecvat. Incelectualismul extrem spinozjan apare in problema cunoasterii frupul este o piedicd pentru cunoasterea’ clan, distincta, a ideilor Sufletului. Orice amestec al trupului face ca ideea s& fie inadecvatt. Perceptia, care este cunoastere a corpului, este cunostinta cea mai ‘Obscur’, cea mai neclara. Adecvate sunt numai cele doud moduri de cunoastere superioara — cea logicd, rafionali, discursiva si ,modul al treilea de cunoastere” — cunoasterea intuitiva care ne da vederea Tucrurilor lui Dumnezeu. © Amor Dei intellectualis” Opera sa principala Etica (postum, 1677) este o doctrina a méntuirii prin cunoasterea lui Dumnezeu. Mintuirea este posibila intrucat sufletul nostru participa in mod originar la intelectul divin. Etica spinoziand este axati pe ideea de libertate. Prin ratiune omul se libercazk de afecte (pasiuni). Suprema fericire harazita omului este ridicarea lui pe cea mai inalti treapi& a libertitii care este infelegerea, ce {i di sentimentul comuniunii cu natura si cu eternitatea, numit de Spinoza ,,Amor Dei intellectualis” (jubirea inteligenti a lui Dumnezeu) 32 Istoria psihologiei universale 3d, Monadologia lui Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716) Armonia prestabilitét (monadele) Sistemul su filosofic se numeste monadologie, de la monada substanf’ spirituala indivizibila, inzestrata cu o forfi activa, dotata cu tendinta gi cu perceptie. Fiecare monada oglindeste intregul univers Concordanfa dintre activitatea monadelor este asigurati de armonia prestabilita”, creata de monada supremé care este Dumnezeu. Pe baza acestei teze Leibniz considera ca lumea noastra, creatfi de Dumnezeu ee mai buna dintre toate lumile posibile” (,.Monadologia”- © Rafionalism imbinat cu empirism fn teoria cunoasterii Leibniz s-a situat pe pozitia rationalismului pe care a.cdutat sA-1 imbine cu elemente de empirism. Astfel, la cunoscuta tez4 a empirismului exprimata de J. Locke (1632-1704): »Nimic mi este in intelect care sé nu fi fost mai inainte in simpuri”, Leibniz a adaugat: ,, in afard de intelectul insusi”. Leibniz intelegea inconstientul ca pe o realitate tulbure, de limita, cu un grad inifinit de mic de constiings. Energia interioara a monadelor este ,constiinta” de toate intensitafile. Cu dowd secole inainte de psihanaliza freudiand, Leibniz accept incongtientul ca realitate, de hotar a constiingei. DUMNEZEUL PERFECT Notiunea de Dumnezeu cea mai general admisd si cea mat senmificativa din edie ‘avem, este exprimatd... in termenti ci Dumnezeu este 0 fntt absolut perfecth (sub. 4), urmitrile ei rorusi mu sunt luate indeajans in considerare: si. penaru a pdtrunde mai aadéinc in inelesul el, este porrtvit sd observam ca exisiA in naturd multe perfectiuni cx fotul diferite, cd Dumnezeu le posedd pe (oate Impreama (subl. a.) $i cd fiecare dintre ‘ele it apartine in gradal cel mat inalt. De unde rezultd ca Dumneceu. posedind intele p eu. poseddind infelepciunea suprema $i infil ‘acfionea tn mactul cel mat perfect, nu numai in sens metafzic. dar $i vorbind in sens moral, $c putem spune asyfel .. cd pe miisurd ce vom fi mai lémurii gi mai informay’ supra operelor twi Dummezew, tn aceeasi meisurdt vam fi mai inclingpt sa gasim cd ele ‘sunt excelente si dau satisfactie fn introgime .." ae ete Leibniz, Disertaye metafizicd (1686), Bucuresti. Ed, Humanitas (trad. C. Floru), 1996, p. 9 Renastere, rationalism siempirism 33 lle lai Dummezen sunt actuate si active Telinic explicd ce infelege el prin perfectiwre: starea unui lucru tn care acesta el mat inalt nivel af su de af. Aceasté precizare este Important pentru ci rite luk Duraneceu sunt actiale si active (subi. a). Ele nw sunt ca seriile te de manere cdrora li se pot adéuga nfinit unit, De alifel, Dumnezeu mu este perfect doar in act: Elese in mod absolut P Canta: El are toate perfctuml. Caltany. 1 atnge aceste perfect in-2 Gimensiune supremi. Spre exemplu, stiimfa sa este cea mat vastd, Nu mumai cd et famoasie ioaie lucrwile, dar le cunoagte Ja un nivel de profurcime care mu poate fi i Mt multe! are toate calle (dreprae, bunduate, compasiune..) site posed’ Inprrtictea or absolut. Dumnecew este deci atottutor yi atotputernic. Perfeciumea naturt sale se exprimi deci, x mod necesar, in Creaysa sa (apd: Elisabeth Clément, Fitosefiade ta A la 2, Bucuresti ; Ed, ALL, 2000, p. 290-291) " 3e. Neorationalismul | Neorafionatismul este un curent filosofic modem avand ca reprezentanti de sami pe francezul Gaston Bachelard si pe elveticnii Ferdinand Gonseth si Jean Piaget (si alti génditori grupagi in jurul Teyistei elvetiene Dialectica”). © Gaston Bachelard (1884-1962) claboreazd un. rationalism pe baze realiste si dialectice care pune in. lumina semnificatia obiectivé a unoasterii constituite pe calea metodelor operatorii (vezi: ,, Dialectica Siritului stiintific modern”, 2 vol., 1986). El il concepe pe om ca pe lun creator, ca unica sursi a lumii stiinfei si artei. El afirma oa ,stiinta orespunde unei lumi de construit, nu unei lumi de descris” * Ferdinand Gonseth (1890-1975) promoveazi 0 filosofie dialectic’ rationalist pe care o numeste ,idoneism” — filosofia deschiderii la experienti Jean Piaget (1896-1980), seful soolii de epistemologie genetic’ de la Geneva, a fost filosof, psiholog, epistemolog si logician. El este in remarcabil neorafionalist daci avem in vedere sistemul sau Psihologic original referitor la nasterea si dezvoltarea intcligentei umane (,.Psihologia inteligentei*— 1947, trad. rom. 1965). 3f. Rezumat (concepte gi teze fundamentale) © RENASTEREA a fost 0 redescoperire a intelepeiunii grecilor antici care a produs un nou tip de personalitate caracterizat prin iversale 34 Istoria psihologi creativitate gi ineredere in fortele proprii, dar si printr-o indepartare de sacru si spiritualitate diving. «In perioada postrenascentista infloreste vajionalismul in Franta, Germania, Olanda, Italia etc. RATIONALISMUL este conceptia care pune un accent unilatera pe rolul ratiunii in cunoastere, iguorind sau minimalizénd rolul senzorialitatii * Fondatorul rationalismului modern (cartezianism) este francemul René Descartes, care: © _ sivarsesie 0 revolufie in teoria cuncasterii” pomind de la Indoiala metodologica: «Dubito, ergo cogito; Cogito, ergo sum» © prezinta regulile gindirii corecte dupi o metoda riguroast (.Discurs asupra metodei”, 1637) © sufletul este o ,,insul& pierdutd in oceanul fizic al corpului” substanfa sufletului fiind wéndirea © accept revelatia mistica, ca pe o lumin& launtrica” ‘© Rationatismul cartezian este continuat si dezvoltat de olandezul Baruch Spinoza care sustine: © in univers exist o singurd substan(a — ,,.Dumnezeu seu natura” © doar cunoasterea rayionala (logica si intuitivl) este adecvata (perceptia este cunoastere inferioars) 9 pledeaza pentru .,Amor Dei intellectualis” — iubirea intetigentt a lui Dumnezeu (,,Etica", 1677) * Monadologia Iwi G. W. Leibniz dezvolta rationalismul imbinndw-I cu empirism: ©, monada este 0 entitate spirituala, dotatt cu tendinja si cu Perceptie; intr-un mod foarte general, orice constiintd individuala este ‘© monada; concordanja dintre monade este asiguraté de Dumnezeu, ca monadi suprema (,,Monadologia”, 1714) © Ja teza empiristului J. Locke: ,Nimic nu este in intelect daca n- @ fost mai intéi in simpuri", Leibniz adauga: fn afari de intelectul insusi” © | Leibniz accepta inconstientul ca realitate de hotar a constiintei NEORATIONALISMUL este un curent filosofic modem care dezvolté rationalismul clasic pe baze realist-stiintifice si operatori Reprezentanti: G. Bachelard, F. Gonseth si J. Piaget. m siempirism 35 Renastere, ration: 3g, intrebari (de verificare) J, Care sunt principalele trisaturi ale personalitayii omului renascentist (virtuti si limite)? i ; 2, Prin ce anume Descartes savarseste 0 revolutie in teoria ‘cunoasterii? Be ~PeIawe este conceptia lui Descartes despre suflet? oe demonstrouri Descartes enistenfa hui Dumnezeu? In ce consta tearia lui Spinoza despre substanti? Care sunt atributele monadologiei lui Leibniz? Cum descrie Leibniz Dumnezeul perfect? , Care este trasitura distinctiva a neorationalismului modern? Care sunt virtutile gi limitele rafionalismului? 3h. Bibliografie Descartes, René - Discurs asupra metodei, Bucurcsti, Ed. $tiinfificd, 1957 (B- Letts Pre etapa, Bucur a reat 996 IMtrat, Yon ore unbevsala a petegte! va 1), Bore Pitch, Bien Broun ie py helly 1s René Descartes, Bucurcti, 192 Ofetea, A. - Renayterea $! Reforma, Bucuresti, Ed. de Stat, 1960 Scruton, Roger - Spinoza, Bucuresti, Ed. Hum Spinoza, B. - Erica, Bucuresti, Ed. Stiintitick tas, 1996 iciclopedica, 1981. (*) Tonoiu, Vasile - Spiritul siiinpific modern tn viziunea lui Bachelard, Bucuresti, 1974 36 Istoria psihologiei universale 4. Empirismut clasic englez 4a, Precursorii empirismutui: © Caracteris le conceptiilor empiriste © Francis Bacon (1561-1626) © Thomas Hobbes (1588-1679) 4b. Concepria senzualistt a lui John Locke (1632-1704) © Toate cunostintele provin din simfuri © Cunostinfa are trei grade, trei trepte de certitudine ‘4¢. Senzualismul subieetivist al li George Berkeley (1685-1753) 4d. Neoempirismul sau pozitivismnul 4e. Rezumat (concepte gi tere fundamentale) 4f, Intrebari (de verificare) 4g, Bibliogratie Renastere, rationalism siempirism 37 " da. Precursorii empirismului © EMPIRISMUL, spre deosebire de rationalism, pomeste de la jenja senzoriali (empitie) care se produce nemijlocit (pria Perec ie). Aceasti conceptie, nascuté in Anglia in secolele XVI- ML, se mai numeste si senzualism, intrucdt opereaz& asupra senzorialithtii receptat& ca primordiala in cunoastere. “% Francis Bacon (1561-1626) este primul mare empirtist englez “Care trimite in cdutarea adevarului la experienta sensibila. Traind in epoca Renasterii in care se naste stiinta modema, Bacon cauta o nowt metods de cunoastere care, in opozitie cu scolastica medievalt, st favorizeze cercetarea stiinfificd si cunoasterea naturii de catre om (Novum organum”, 1620). El inventeaz’ metoda inductiva in ‘cumoastere: de la fapte la idei. Citeva aforisme baconiene au ramas celebre: jinfa este putere.” .-Qamenii nu pot stapani natura decét supundndu-se legilar ei. .A te cunoaste cu adevrat insgamnd a ctunoaste prin eauze. © Thomas Hobbes (1588-1679) este un alt filosof empirist englez fare sistematizeazA si dezvolta conceptia naintagului sau Bacon Hobbes a extins cunoasterea asupra tuturor stiinfelor din vremea sa: ‘Optica, geometria, mecanica. El postuleazA cA ,,tot ceea ce exist este corp, tot ce se intampla este migcare”. Spiritul este conceput ca ,,un corp fin” (prea fin pentra Simfuri) sau ca 0 migcare find care are loc in anumite parti ale corpului Organic. Tot ce se intimpli consta din miscéri de parti materiale, inclusiv ceca ce se intimpla in suflet (sentimente, pasiuni). Pentru Hobbes, senzatia si reprezentatea sunt schimbari in partile cele mai mici ale corpului care simte. A giindi inseamni, dupa Hobbes, a calcula: a aduna gi a sctidea Adevérul st& in acordul reprezent&rilor si nu in concordanta lor cu lucrurite pe care le semnifica (,,Leviathan", 1650). 38 Istoria psihologiei universale 4b. Concepfia senzualista a lui John Locke (1632-1704) * Toate cunostingele provin din simpuri John Locke este ccl mai mare reprezentant al empirismului: el a continuat linia empirist-materialista a lui Bacon si Hobbes fundamentnd orientarea radical senzualista in teoria cunoasterii, *. Combatind teoria ideilor inscute (R. Descartes), Locke afirma in ,.Eseu asupra intelectului omenesc” (1690) c& toate cunostintele provin din experienta simfurilor. Sufletul este la nastere fabula rasa, «NIHIL EST IN INTELLECTU QUOD NON PRIUS FUERIT IN SENSU» (in intelect nu exist nimic care sa nu fi fost inainte in simturi.) J. Locke a admis totusi, alituri de experienta simturilor, si reflectia ~ observarea de c&tre spirit a propriilor sale operatii * Toate ideile (termenul de idee are, la Locke, un infeles larg. este reprezentare, imagine si nofiune) pe care le paseda intelectul fi sunt firrnizate de simfuri, ti yin de la perceptii. Imelectul doar prelucreazi ceea ce ii ofera simturile. Intelectul este activ, dar nu creator. El este ca .,0 foaie alba de hartie” pe care perceptiile tsi imprimA semnele lor, sau cao bucatti de cretA mole pe care, prin apisare, percepfiile isi las urmele lor. * Dowii sunt izvoarele din care provin cunostintele omului: (1) pe de o parte, sunt perceptiile care ne pun-in contact cu obiectele extreme, pe icare) Locke le numeste ,senzat sensations) (2) pe de alt parte, sunt percepiiile care ne releva cea ce se Petrece in constiinta, pe care Locke le numeste.,reflexii” (engl reflections). Exista agadar 0 experienta externa si o experienta intoma. Locke subliniaza ci experienja, exter se. produce. inti $i. dupa ‘ceasta ia nastere experienta interna. " Cunostinja are trei grade, trei trepte de vertitudine: a) cunostinja perceptiva sau. senzitiva se refera la existenfa lucrurilor finite, din afara noastra si care nu ajung niciodata Ja 0 certitudine deplina. Renastere, rationalism si empirism 39 bb) cunostinta demonsirativa in care acordul sau dezacordul intre {dei na poate fi stabilit decdt cu ajutoral altar idei intermediare 3) cunostinfa imediaté sau smruitiva cu ajutorul careia acordul sau Paoordul dintre doo idei este prins imediat, fri a recurge 1a ake j Z alba’, ,albul mu este negra’ ex: prejudecitile: ,ziipada este alba’, ,albul \ : cen intuitiva, dupa J. Locke este cea mai clara si cea mai 4 tipuri de cunostinte sunt cele tei trepte de certitudine pe agjunge Ia cunostinte sigure. Deseori suntem obligati st avem o atitudine, sa recurgem la pareri, la presupuneri, la judectti probabile. Probabilitatea este util, inst trebuie sa fie confirmatd de experienta. EPISTEMOLOGIE $1 TOLERANTA RELIGIOASA . cd unele dintre ideile noasire | jirisrmul sau dectarat, John Locke recunoaste ca unele dintr e de la Duranezend atotcunoscétor yi ,.stim ce a RE eee Lee decd! stim ci exisid altceva in afara noasira” (Essay Concerning Hunan Kehnoaster it, folosirea corectié si, inainte de orice, limitele i capacitapile indovelnice ale Imintilor noasire. Prin accasié tema Locke a pus in legiurd epistemologia sa c = pul Sion Blackburn, Dichonar de fecfl- Oxford, 1986 Conta rans Bi. Onbors Exceipee, 129.233) 4e. Senzualismul subiectivist al lui George Berkeley (1685-1753) Lund ca punct de plecare senzualismul lui J. Locke, episcopul englez George Berkeley a imprimat senzualismului un caracter SD irccar ta experien(a sunt date nemijlocit numai senzafii, realitatea const din senzatii. Obiectele nu sunt dec&t complexe de senzatit ESSE EST PERCIPI (a exista inseamna a fi perceput). De exemplu, mirul nu este altceva, dup Berkeley, deeat un complex de senzati, care pentru a exista trebuie si fie perceput de un subiect cunoscator (,,Tratat asupra principiilor cunaagterii omenesti® — 1710). 40 Istoria psihologiei universale 4d. Neoempirismul sau pozitivismul Empirismul modem este pozisivismul, un curent fi AUCAX intemeiat de Auguste Comte (1798-1857), filesofia ca reprezentare teoreti generalizath x lumii, tinedng si se limiteze strict la faptele ,pozitive”, confirmate de expericnta. Accentul Pig Sgupra experientei”, faptelor”, .verficabilitatii” asupra peziivicap canoasterii stinjifice explicd marea influentd pe cat a caregitt-9 Poritivismul asupra multor discipline tiingitice (incluan in Psihologie: psihologia experimentala,psihologia cognitiva eve ). losofic din soe , care Tespinge 4e, Rezumat (concepte si teze fundamentale) 7. Empirismul considera Cunoasterea ca pe un demers care Porneste de la experienta senzoriala, primordiald fat de ratiune. 8 Fr. Bacon cauta 0 noua metoda de Cunoastere stiintificd care si Porneasca de la fapte (,,Noyum organon™, 1620). 9. Th. Hobbes este un materialist care deduce Cunostingele pornind de la senzatie, 10. John Locke Sustine ¢4 toate cuns «Nihil est in intetlectu quod Cunostinga are trei grade care sunt si trel trepte de certitudine: Cunostinta senzitivé, cea demonstrati va si cea intuitiv’. Ultima este cea mai clard $i cea mai sigur’ (,Eseu asupra intelectalui omenesc”, 1690). 11. George Berkeley imprim& senzualismutui sublectivist: «nihil est percipiy. 12. Necempitismmul sau pozitivismul, intemel limiteaz’ cunoasterea stiintficd la experiment (psihologia experimentala), ideile si ‘oxtinjele provin din simpuri: ‘non prius fuerit in sensun un caracter lat de Auguste Comte, t pozitiv si la fapte 4€ Intrebari (de verificare) 1. Care sunt caracteristicile generale ale empirismului? Renastere, rationalism siempirism 41 bee este noua metod’.de cunoastere inventatd de Fr, Bacon i aceasta? jonsti teoria cunoasterii {aTh. Hobbes? sen intelege J. Locke relata dintre intelect si simturi iepiceo tre grade ale cunostintei la Locke! Tne const’ subicctivismul senzualismului lui G. Berkeley? Ce este pozitivismul? Care sunt virtutile si imitele empirismului? 4g. Bibliografie Morus, Hobbes, Locke, Bucuresti, Ed. Academiei kane 1951 G. - Principiile cunoasierii omenesti, lagi, Bd. an John - Eseu asupra intelectului omenesc (2 vol., Bucuresti, Gtlinjifics, 1962 (+) Rosca, ‘Ed. Fundatici Filesofia moderna (empirisma! si rafionalismul), Bucuresti, ‘omnia de Maine”, 1999 (B-UTM) (*) Toan N. 42 Istoria psihologiei universale 5. Rationalismul absolut si transcendental (kantian si hegelian) 5a. Idealismul transcendental al lui Immanuel Kant (1724-1804) © Criticismul kantian © Apriorismul in cunoastere © Etica: personalitatea gi libertatea Sb. Fenomenologia spiritului si autodevenirea [deii absolute la Georg Wilhelm Friedrich Hege! (1770-1831) © Dialectica ca metoda de gandire creatoare ©. Stadiile autodevenirii ideii absolute © Natura conceptului in logica hegeliana © Suflet si spirit Se. Neokantienii si neohegelienii Sd. Rezumat (concepte si teze fundamentale) Se Intrebari (de verificare) 5f. Bibliografie Renastere, rationalism siempirism 43 aih 5a. Idealismaul transcendental al lui Immanuel Kant (1724-1804) “6 Griticismul kantian Jrumanuel Kant este intemeietonil filosofici clasice germane, un moment de rascruce in gandirea modema. El isi expune idealismul transcendental intr-o trilogie a criticilor: 1,Critiea ratiunii pure (1781) consacrata teoriei cunoasterii ‘2.Critica ratiunii practice (1788) consacrat’ eticii 3.Critica puterii de judecare (1790) cuprinde estetica si teoria finalitétii naturii “Kant concepe cele trei Critici int-un tot unitar, in esenp’, filosofia’ sa aduce un elogiu ratiunii (observa F. M. Dostoievski, 1821-1881). © “Apriorismnil in cunoastere Apriori (lat.,, din ceea ce precedé") desemneaza cunostintele care Sunt anterioare experientei nemijlocite; Aposteriori (Ist. ,.din ceca ce urmeaza"’) se refera la cunostintele Dfovenite numai din experienfi Apriorismil kantian este 0 conceptie rationalist-critie’, opust Cmpirismului si relativismului care preconizeazcaracterul independent de experiena (apriori) al cunoasterii eseryei si in spepi a Caiegoriilor. Asadar, in cunoasterea esenfei lucrurilor, oamenii se Sprijin’ pe idei anterioare experienfei lor. Prin aceasta Kant a urmarit 84 demonstreze rolul acitv, creator in cunoastere, capacitatea ei de Anticipare, Yh problema cunoasterii umane Kant di un raspuns viguros, cu Marca necesitaii si universalitapii marii dispute dintre empirism si Tafionalism. Kant concepe constiinfa ca sintezi inte apriori si “posteriori. © Cunoasterea este “un proces care trece prin trei faze care orespund celor trei instante ale cunoasterii 1. experienta sensibili 2. intelectul 3. rafiunea 44° Istoria universala a psihologiei Demonsirand modul in ¢: i are este posibilé cunoasterea necesard si universala, Kant stabileste zroj eielagann 1. intuitiile pure ale sensibitit atid 2 abet ijii in care obiectele ne sunt date ~ ss i Ze Wi cu ajutorul cdrora aceste obiccte pot 3. ideile ratiunit care ti j unitate a cunostintelor Kant a formulat Patru antir aru antinomii ale ratiunii pure: @) lumea este fini’ lumea este infinita b)_fiecare substanga ¢ iplexii este constituita din i b subs ‘om 2 ee i 8 din parti simple —nu ¢) in lume exista fi Fs ibertate - in lume nu exista libertate, ci doar d) exist a cauzi primordia i aan Primordiala a lumii (Dumnezeu) ~ nu exista o Teoria kantiana a an a géndirii, itinamiilor pune in evidenta miscarea dialectica Personalitatea este indi este indi i i ae icele care autentifica stadiul in care omul 1. constient de ceca ce este 2. constient de ceea ce poate ft 3. constient de ceea ce trebuie sa fie alabila, adiog indica intelectului dérecyia spre o anumitg Renastere, rationalism siempirism 45 g moralé a fiectrui om este de a-si onora umanitatea din “sa, de a face din sine o /personalitate. A fi o personalitate né a fi fiinté rationala apta de responsabilitate”. Omul nu este (N. Machiavelli), ci si scop suprem.Omul, ca fiinta i exist ca scop in sine, nu mumai ca mijloc. este conditia fundamentala a moralititii ca’ mijlocul (poastre desivarsiri. Libertatea nu ¢ un’ scop in sine, cio ‘a implinirii personalitagii ‘ui Kant fi ingaduie omului sa-si descopere: @) propria sa omenie ca principiu “fibertatea auito-determin&ri sale ca sens al datoriei morale. este supunere fortatt de autoritati (biserica, sistem ierarhic), ci recunoasterea ibertapii ca’ o datorie, Datoria de a fi liber problema fundamentalé 4,moralei. Este o datorie sa fii liber i a datoritfor. Demnitatea omului st in exercitarea libert@tii datoric. + 5b. Fenomenologia spiritului si autodevenirea [dei absolute a Georg Withelm Friedrich Hegel (1770-1831) INTRODUCERE: Din unghiul de interes al psthologiei mengiondm cd originea studitior Comemporane asupra consilinjel se afld in opera lui Hegel. Prin wFenomenologia spiritulu” (1806-1807) Hegel a prescris dialecticii ongtiinjet o idealitate absohaa (in care are loc uniftearea spiritului cu onstiinja de sine). Hegel porneste de la o fenomenologie pe care el 0 numeste afilinga experienjei constiingei” pentru a ajunge la generarea formelor onstiinjet de sine, La Hegel constiinga ,.se istortseste pe sine", ca dezvoliare ialectica si istoricd a , edutarit de sine”. * Dialectica ca metoda de gandire creatoare Hegel are meritul exceptional de a fi deschis larg, o dat cu descoperirea dialecticii categoriilor, perspectiva interpretarii dialectice a fntregii existenfe (materiale si spirituale). Dezvoltarea sau devenirea are ca subiect spiritul absolut — o ratiune universal care depaseste Spiritul uman. Totul este devenire, devenirea este autodevenire. 46 Istoria psihologici universale Principiille fundamentale ale dialecticii hegeliene sunt: 1... unitatea si opozitia contrariilor 2, trecerea cantitatii in calitate gi invers 3. negarea negatici Géndirea, uman&, devine creatoare operationalizind principiile dialecticii, O gindire creatoare géndeste dezvoltarea, conexiunea gi contradictia ca izvor al dezvoltiri. © Staditle autodevenirii Ideii absolute {n realizarea autodevenirii sale, Ideca absohuta strabate urmatoarele 3 stadiit 1. stadiul existentei si dezvoltirii ideti i oinainte de a fi fost-creats natura si spiritele finite” 2. - stadiul existenfei exteriorizate a ideii, manifestarea ei in natura, sub forma de obiecte si procese materiale; ,.ideea pura se hotaraste in mod liber sa iast din sine si si se incameze, s& se materializeze in diversitatea naturii 3. stadiul iesirii ideii din starea ei alterata, al ,.ridicarii ci din natura”, al reintoarcerii la sine; in acest stadia iden se gandeste pe sine ine, ca gandire pura Rezuménd, dezvoltarea spiritului trece prin teza, antiteza si sinteza: 1, actul dialectic ineepe de la o abstractie nedeterminat®, spiritul subjectiv (veza) 2. parcurge stadiul alteritafii abstractiei —spiritul obiectiv (antiteza) 3. §i sfargeste cu abstractia final’ ~ spiriail absolut ca unitate a ideii sia naturii (sinteza) * Natura conceptului in logica hegeliana Dezviluind carecterul dialectic al cumoasterii Hegel a prezentat cunoasterea cape un proces continu de apropiere progresivi a Sandinit de adevarul absolut (,,Adevarul este intregul”). Cunoasterea ste, in esen(i, construirea si dezvoltarea conceptului. Renastere, rationalism siempirism 47 Hegel defineste astfel conceptul (in Stiinta Logicii, partea I, 1812- 816): nt i Been: este liberul insusi, puterea substangialdt fiinpdind pentru ine gl este toralitare tn care fiecare dintre momente este intregul, ‘care este intuit ca unitate de nedespartit de el. Conceptul este astfel in identitatea sa cu sine determinantul in si pentru sine.” Dupa cum ne tilmaceste Radu Stoichita (1972, p. 15), conceptul hhegelian este eterna putere de generare, este principiul 2 tot ce exista, ‘este izvorul din care toate iau nastere si in care toate se reintore; canceptul este principiul creatici, jeste smfnta din care igi fndeplineste fiptura timpul”. in esenya, conceptul hegelian este producerea constiintei de sine. © Suflet si spirit Sufletul este subiectiv si cautt tot timpul st devina autonom, si se desprinda de dependenta sa de natura. £1 devine nemuritor gi sinteza de abia cAnd se transforma in spirit care este pur, nemuritor gi absolut. Spiritul absolut este Spiritul ajuns la adevdrul su sau la realizarea sa absoluta. SPIRITOL LUMI Filosofia hegeliand este una a reconcilieritIdeit cu realut: ma existd separaje intre ‘teestea pentru ca ceed ce este rational este rea ceea ce este real este rational”. slndividsl despre care vorbeste ‘atria este Sprial bamll Weligelst). Tocmal acest ‘biect concret, In figura'sa cancretd i in evoluiia sa necesart este cel pe care flosofia $41 dt ca obiect atunci cand trateacd despre telorle. Pentru filasofe faptul primordial Mest dessin. energta. pasture papoarelor si, in mod conjugar.aglomeratia informa de evenimente. Faptul primar peniru fllasofe este Spiital insusi al evenimentelor, Spirital care ie-a produs, pentru ca cl este Hermes, condacitorul popaarelor (Hegel, Raplune n tsorie (1837), Paris, 1963, p. 47) Obiecnit fitosofiei este deel realizarea rajiani in istorie $i cuncasterea Spiritubud Luni, Hegel mu va studia istorile religiior, ale battdlfor. ale revolupilor gi ale Pashailor politce. Elva ciuta mai degrabd si ineleagd cum se opereacil tn ceea ce Pare a fi un haos inform de evenimente, implinirea logic’ « ratiunil untversate. Acest dinarnism iniern trebuie descris pentru cd el conduce mersul iumii, Pentru Hegel mu @xisid alts storie decat cea a Spiritulut (apd: Elisabeth Clément etal, Filosofia de la A ta 2. Bucurestt, Ed. ALL, p. 219) 48 Istoria psihologiei universale 5c. Neokantienii si neohegelienii Neokantianismul se afirma in Europa la sfargitul sec. XIX gi primele decenii ale see. XX prin numeroase scoli: l.Seoala de ta Marburg (H. Cohen, P. Natorp, E. Cassirer) a purificat kantianismul prin excluderea ,,lucrului in sine” si reducerea rolului sensibilitajii, 2. Scoala de la Baden (W. Windelband, H. Rickert, B. Bauch) a promovat un punct de vedere normativist in logicd, teoria cunoasterii filosofia valorilor si a culturii, 3.Realismul critic (A. Riehl, K. Groos, O. Kiilpe) a sustinut un realism logico-cpistemologic dupa care filosofia trebuie sf fic construita pe baza datelor stiintelor. Neokantienii au contribuit, prin H,. Rickert si F. Cassirer, la antropologia filosofica. |.,Miscarea: transcendentalisti” (care apare la Boston, SUA in 1836: Ralph W.Emerson, Frederic Hedge, Orestes Bronson), apare ca © reactic impotriva empirismului englez gi a inchistarii vietii spirituale americane sub influenta dogmetismului teologiei unitariene. 2.Hegelienii de dreapta sunt discipolii conservatori ai lui Hegel care au considerat filosofia o forma rationalizata a teologiei (K. L. Michelet gi K. Rosenkranz). 3. Hegelienii de stanga sau ,tinerii hegelieni sunt discipoli liberali care au promovat un idealism subiectiv desprins de religie (fratii Edgar si Bruno Bauer, L Feuerbach, Karl Marx si Fr. Engels). 4, Neohegelianismul este un curent contemporan apirut in Anglia (F. H. Bradley) si SUA (J, Roy), s-a raspandit ulterior in Italia (B. Croce, G. Gentile), in Olanga, Germania, Franfa, Neohegelienii au preluat de la Hegel doar anumite laturi pe care le-au interpretat in spiritul subiectivismului, voluntarismului 51 irafionalismului. 5d. Rezumat (concepte si teze fundamentale) * Filosofia lui Kant este rafionalist-dranscendentala, fiind expusd intr-o trilogie a criticilor. Critica ratiunii este un clogiu al acesteia © Teoria kantiand a cunoasterii se caracterizeazi prin apriorism — caracterul independent de experiential cunoasterii esentei Cunoasterea este un proces cu trei faze: experienja sensibila, fntelectul si ratiunea. Unitatea este principiul diriguitor al cunoasterii: sinteza dintre intuitie si concept, dintre apriori si aposteriori. moralititii. Datoria morali a omului este de a face din sine o -personalitate. Libertatea este 0 datorie morala. dei absolure. respect 3 principii: a) unitatea si opozitia contrariilor b) trecerea cantitay ¢) negarea negatiei Izvorul dezvoltarii este contradictia interna, a) Bb) existenta exteriorizatd a ideii (spiritul obiectiv) ) iesirea din starea ei alteraté si reintoarcerea Ia sine (spiritul absolut) dezvoltarea conceptului care este: liberul, intregul si procesul (Adevarul este intregul). Conceptul hegelian este producerea Constiintei de sine, este forza naturii care ia cumostinta de sine. @utonom, s scape de dependenja sa de natura, Spiritul este sintezi, ‘este pur si nepieritor. Spiritul cunoasterii stiintifice moderne. Se, intrebari (de verificare) a Maen Renastere, rationalism siempirism 49 Etica wi Kant face din personalitate conceptul integral al Hegel se ocupa de fenomenologia spiritului si de autodevenirea Dialectica hegcliana este metoda de yandire creatoare care {in calitate si invers Autodevenirea Ideit absolute se realizeaza in 3 stat ideea in sine (spiritul subiectiv) Cunoasterea se realizeaza la Hegel prin geneza, constructia si Sufletul tinde permanent, in conceptia lui Hegel, s& devina Neokantienii si neohegelienii transforma conceptiile clasice in in ce consté criticismul kantian si tn ce opete este exprimat? Care sunt instantele cunoasterii in concepfia lui Kant? Ce este apriorismul? Prin ce se deosebeste intelectul de ratiune in acceptia kantiana? Care sunt trisiturile principale ale eticii kantiene? Care sunt principiile metodei dialective la Hegel? Explicati procesul autodevenirii Ideii absolute! 50 — Istoria psihologiei universale 8. Ceeste spiritul absolut? 9. Care este natura conceptului in logica lui Hogel? St. Bibliografie Bobic8, N. N.- Apriorismul kantian, Bucuresti, Ed, Academiei, 1992 (*) Hegel, G. W. F. - Fenomenologia spirituhd, Bucuresti, Ed. Academiei, 1965 Kant, L. - Critica ratiunii practice si Intemeierea metafizicd a moravurifor, Bucuresti, Ed. Stiintifica, 1972 Kant, [= Critica rafiunié pure, Bucuresti, Ed. Stintifica, 1969 Ménzat, Ion - [storia universala a psihologiet (vol.1), Bucuresti, Ed. Printech, 2000, p. 89-113 (B-UTM) (*) Singer, Peter - Hegel (.Macstrii spirituali”), Bucuresti, Ed. Humanitas, 1996 chit, Radu - Natura conceptuui fn logica lui Hegel. Bucuresti, 1972 (*) Reeapitulare Principalele rientari filosofice care au dominat perioada postrenascentista, din secolele XVII si XVIII, au fost rationalismul si empirismul. F. Bacon ti compara pe empiristi cu ,,furnicile”, iar pe rationalisti cu .piianjenii”, vrand si sugereze cA primii isi extrag ideile din experienfi, din lumea exterioara, iar ultimii igi fes panza ideaticd din propria lor géndire, din propria Jor substanta. © in plan gnoseologic toti rafionaligtii au sustinut urmitoarele idei: 1, rafiunea este facultatea cognitiva fundamentali 2. cunostinjele rationale intuitive si cele deductive sunt fundamentale (in raport cu cele empirice) 51 autentice (adevarate) 3. . simfurile sunt, de regula, inselazoare 4. cunostin{ele senzoriale sunt, de obicei, incerte dar pot fi si veridice in masura in care le confirma pe cele rationale © Rationalistii, in plan ontologic, au afirmat c& Dumnezeu (Substanfa suprema) a creat si ordonat lumea, fir a mai interveni Renastere, rationalism siempirism 51 ulterior in evolutia ei, ci fiind sau dineolo de lume, transcendent (asa cum gandeau Descartes si Leibniz) sau inléuntrul acesteia, imanent (um a sutinut Spinoza). fn domeniul gnoseologic, empiristii au afirmat urmatoarele teze: 1. simpurile constivaie facultatea fundamentals si cea mai sigura dea cunoaste 2. intelectul nu produce noi informatii in raport cu cele abginute de simuri, ci are doar rolul de 2 combina in diferite chipuri ciinostinjele senzoriale 3. cunostinfele rationale sunt reductibile la cele senzoriale ‘componente Solufiile diferite sau chiar opuse date problemelor cunoasterii se explicd prin premisele stiintifice teoretizate de cele doua orientari: 1, empirismul a fost influentat de mefoda inductivé practicat& in Stiinjele experimentale ale naturii si in cercetarea societ§tii 2. rationalismu! a absolutizat metoda de cunoastere matematica * Kantianismul este un rationalism transcendental caracterizat ‘Prin apriorism. Cunoasterea este antinomica si unitara. Personalitatea Gilibertatea sunt conceptele fundamentale ale eticii kantiene. ® Hegel a construit 0 filosofie in care a ridicat rationalismul la Rivelul absolut: fenomenologia spiritului descrie autodevenirea Ideit absolute, Dialectica hegeliand, care isi are germenii in antinomiile kantiene, devine o metoda fundamentala de gandire. Ficcare dintre cele doud orientiri clasice are limite datorité faptului 4 au fost extremiste si reductioniste. Astizi operarea cu opozitia Glasic& dintre empirism gi rationalism pare a nu mai fi actuala. Cele dou orientari au in comun un anumit tip de demers intelectual, care “S€ Sprijind pe anumite postulate comune: ganditorii din ambele scoli Admit un mode! cantitativist $i mecanicist al omului gi al universului Wezi, de ex.: John Cottingham, ,,Rasionalistii: Descartes, Spinoza, iz”, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1998, p. 15). 52 _ Istoria psihologiei universale INTREBARI RECAPITULATIVE Care este tema comunt a filosofilor rationalisti? 1 2. Care sunt diferentele dintre cei trei rationalisti analizati? 3. Cum este conceputd divinitatea de catre cei tei rationalisti? 4. Ce este aseminator si ce este diferit in conceptia despre cunoastere la cei patru empiristi: F, Bacon, Th. Hobbes, J. Locke, G. Berkeley? 5. Prin ce se deosebeste pozitivismul modern de empirismul clasic? 6. Care sunt tezele fundamentale ale neorationalistilor? 7. Comparati rationalismaul kantian cu cel hegelian! Care sunt atributele lor definitorii? Capitolul IT DE LA RATIUNEA INIMII LA INTUITIONISM SI EXISTENTIALISM ii la Blaise Pascal (1623-1662) Tntuifionismul bergsorfian 54 _Istoria psihologiei universale 6. Rafiunea inimii la Blaise Pascal (1623-1662) Intuifionismul bergsonian 6a. Ratiunea inimii la Blaise Pascal (1623-1662) o Revelatia lui Pascal © Omul-o ,trestie gnditoare” (germenii existenfialismului) © Ordinea spiritului si ordinea inimii © Rafiunea inimii: absolutizare sau diminuare a rafiunii? 6b. Intuifionismul bergsonian © Formele intuifiei © Concepfia intuitionists a lui Henri Bergson (1859-1941) © Intuitionismul modern 6c. Rezumat 6d. Intrebiri 6¢. Bibliografie De la ratiunea inimii la intuitionism si existentialism 55 6a. Ratiunea inimii la Blaise Pascal (1623-1662) © Revelajia tui Pascal Francezul Blaise Pascal traieste o viapi tragic doar 39 de ani (ca si Mihai Eminescu). Viafa lui poate fi divizata in dowd etape distincte despirtite de anul 1654. La numai 12 ani el redescoperd teoremele lui Euclid, iar Ia 19 ani inventeaza o masini de calcul. Matematica si stiinjele exacte (fizica) Vor riméne mult timp, pentru Pascal, domenii in care el va lasa urma Beniului sau (in ultimii 15 ani de viata el a fost grav bolnay, ingrijit de ‘ora sa). In noaptea de 23 noiembrie 1654 (avea 31 de ani) Pascal are 0 Tevelasie misticd de o intensitate extraotdinara care ii dezvaluie 0 sbuicurie ctema”. Anul urmitor el se va retrage la mandstirea Port- Royal. Viata sa ia un curs nou: pardseste cercetarea stiintifica pentru a 8e dodica apologiei religiei crestine {scric Cugetdri, 1657-1662). 9 Omul =o ,,irestie ganditoare” (germenii existentialismului) In Cugerdri (1998, p. 296) Pascal scria: 7) Onul nu este decét o trestie, cea mai fragitti din natura: dar este a trestie Banditoare .. Foal demnitatea noastr’ std in gdndire. De la ea trebuie sii ne Feclamdm si ru de ia spatiu sau de ta durata, pe care nu ie-am putea umple. $4 lucrdm deci pentru gdndirea noastrd: acesta este principtul maratet.” Gandirea este deci un lucru admirabil i incomparabil prin matura sa: Cds ite de mareaza prin natura ei! Cat de jalnic’t prin defecte™ (idem, p. 300} ) Pascal elogiaz’ revenirea gandulni céitre sine, tentativa omului de a “Hace lumina asupra proprici sale naturi. Cea ce descoper omul in Sinele sin adanc este o ,,absen{a fundamentala”; se descopera pe sine 4 absent potential din ordinea lucrurilor. Pe scurt, omul se descoperd Pe sine ca muritor. Prin aceste cugetiri, dupa cum sustin multi filosofi, Pascal zamisleste germenii existentialismului. __ Descoperirea finitudinii existenjei umane {i provoac’ omului 0 | Bllburare gi 0 neliniste tipic existentialist »Omul mu esie nici inger, nici bestie, dar nefericirea vine din faptul ed, | tind sa faca pe ingerui, face pe bestia." (Cugetiri, 1998, p. 298) 56 _Istoria psihologici universale © Ordinea spiritului si ardinea inimii (credinta) Pascal gindeste cf existd trei mijloace ale credingei: 1. ratiunea 2. obiceiul inspirafia in ultima parte a vietii sale Pascal este preocupat sd intemeieze sistematic si convingator credinfa intt-o divinitate care scap& puterilor ordinare de cunoastere ale spiritului omenese. Aceasti. dificil intreprindere pare si se bazeze pe distinctia pe care cl 0 face intre ordinea spiritulut, care presupune demonstrate rationalA, si ordinea inimit care pomeste dintr-o intuitie interioara. Alaturi de adevar, iracolul este necesar pentru a-l convinge pe om in intregul su, trup si suflet, © Ratiunea inimii: absolutizare sau diminuare a rafiunii? Astfel, de la provocarea unui rationalism pur i radical (pana la momentul crucial - 1654) Pascal trece la o conceptie fundamentata pe rafiunea inimii care este superioara ratiunii mit Filosofii modem au judecat aceasta ratiune a inimii in dowd feluri 1. unii au considerat c& Pascal a vrut si realizeze o induleire, atenuare si o diminuare a rationalismului absolut, intrucat revelatia sa Lar fi indemnat la o neincredere in puterile rafiunii umane 2. altii, dimpotriva, au considerat ci intre cele doua etape ale vietii sale mu poate fi 0. ruptura: ratiunea inimii ar fio extindere si o implinire a rationalismului, Noi inclinam spre aceasta opinie. Credem cA ratinea inimii admite mai curénd complementaritatea decét opozitia dintre cele dou’ tipuri de éluminari: ituminarea mint" Ginteligenta) gi piluminarea inimii” Cintuifia) lata ce scria Pascal in Cugerdrile sale (p. 270): «Cunoastem adevdrul nu numai prin rafiune, ct sé prin inima: prin inimd cunoasiem primele principii $i in zadar ratiunea incearca sé le combat.» ‘in orice caz, ragiunea inimii este ratiunea impliniti care este si calea optima pentru dobdndirea credinfei si a iubirii. Simtim adevarurile Prime prin intermediul inimii si numai inimii i se deschide Dumnezeul crestin. De la ratiunea inimii la intuitionism si existentialism 57 (6b. Intuifionismul bergsonian 0 Formele intuitiet Intuitia (lat. inmeor ~ ..a vedea”, ,a cunoaste rapid, imediat”) este sdescopcrirea brusci a unei solutii fra constiinja modului de descoperire, care are loc fie la primul contact cu problema, fie dupa 0 erioada de efort fara succes urmati de pauz8” (P. Popescu-Neveanu, 1978, p. 380). a) Aceasta este doar una din formele intuitici, este mai curand o inspirajie ca 0 cunoastere nemijlociti, deosebiti de cunoasterea Tafionald, discursiva. Mai pot fi delimitate inca trei forme: 4) ansamblul procesclor de reflectare senzoriala, nemijlociti a Obiectelor si proceselor (intuitia senzoriald); | ¢) la filosofi rationalisti, ca R. Descartes si B. Spinoza, este Cunoastere rafionala nemijlocita a adevarurilor care servese drept it de plecare al deductiei, de exemplu a axiomelor matematice Ituifia intelectuald); d) in filosofia si psihologia irafionalista (Arthur Schopenhauer, H. Bergson) este 0 capacitate de cunoagetere sui generis, in esenta irationala, care ne permite s4 prindem bruse si dintr-o dati esenia Tucrurilor (intuitia bergsonian’). © Conceptia intuitionistd a tui Henri Bergson (1859-1941) in locul rationalismului si empirismului, ca abordari compromise” Hi Bergson arati cA creativitatea nu poate fi explicatt decét prin intuijie - 0 capacitare irapionala (de fapt, nu nerationala ci Suprarationala!) de a surprinde rapid si nemijlocit esenfa proceselor Vitale (,elanul vital”). El studiaza intuitia artisticd si postuleazs intuitia misticd (intuirea misterelor divine) care devine o adevirat’ Metoda de creatic la F. M. Dostoievski (I. Manzat, 1999), Teoria begsoniand a duratet se sprijina pe distinctia dintre un Eu Profund”, identic cu procesele adanci ale constiinfei care iau forma Uni simp interior (durata) si un ,.Bu de suprafafa” identic cu procesele Constiinfei acaparate de lumea extema si care iau forma timpului $patializat, Eul profund (care, din perspectiva psihologiei actuale, ar Corespunde cu Sinele) este temelia Eului si a intregii lumi, el este 58 _Istoria psihologiei universale originar. Eul este devenire, iar a deveni presupune creatia. Spre a sumprinde, pe planul cunoasterii, aceast& caracteristicd a Bului este necesar completarea cunoasterii bazata pe inteligenta cu o cunoastere bazati pe intuitie care surprinde dintr-odata esenta gi intregul. __H. Bergson este recunoscut ca cel mai de seama reprezentant al intuisionismului in filosofie, psihologie gi estetica, Intr-un studi intitulat Fntwitia ca psihosinergie am abordat intuitia a pe um proces creator din perspectiva psihologiei sinergetice ~ [. Manzat, 1995, pg. 13-26. MORALA $1 RELIGIE Dinamismul(,elaru vital") care aniond atét viaya spriaulud cat gt fligele visi. in cele din urma, toate forte universulut, se regdseste in raorald i religie. H. Bergson sindeste aceste dowd domenii pornind de ta opactia , inchis” vs. -deschis” ere » Inchis ice sistem determinat de reguirigde (de exemplu, dupa e, moraia kantana este «morald inchist". In schimb este ,deschis” tot ceea ce. fn morale $1 religie, di seama de wn elan spiritual: moraia sfintului sw a eroulai de exempl, sau bch, ty domenmil religios raportarea personals yi dinamicd la Dutmnesew. prin opocgie cu ‘organizarea rigid a eulturt (apud: Elisabeth Clément etal, Filosofia de la A ta , Bucuresti. Ed. ALL. p. 60) © Intuitionismul modern 1, |, Modernismul catolic” a fost promovat in Franta de Eduard Le Roy (1870-1954) si Maurice Blondel (1861-1949), _ Le Roy a incercat unirea intro sinteza a stiinfei,filosofiei i religiei. EI preia conceptia bergsoniand a realitafii ca ,.puri devenire”, ,elan , wevolufie creatoare”, dar reductibila la gdndire. El justifica Sonceptul de divinitate prin aceea c& orice gindire recunoscindu-se incompleta este impinsA in mod necesar c&tre 0 gdndire supremd identificata cu Dumnezeu, 2. nfllosofia viesii". In Germania intuitia bergsonian’ a. fost dezvoltatd de o grupare de scoli filosofice cunoscuti ca ,filosofia vietii” (W. Dilthey, 1833-1911): filosofia nu este teoretizare, ci este (aire (viata spiritual’, devenire cosmica). In perioada interbelica, in cultura romana apare irdirismul promovat de Nae Ionescu, Emil Cioran, Mircea Vulc&nescu etc, De la ratiunea ini itionism si existentialism 59 3. Intuifionisrm! etic, care apare la fnceputul secolului XX in Anglia si SUA, neagi intemeierea experimental sau rationala a eatcgoriilor morale si sustine posibilitatea infelegerii lor exclusiv pe tale intuitiva (G. E. Moore, H. A. Prichard). 6¢. Rezumat 1. Blaise Pascal igi intemeiaza filosofia pe ratiunea inimii G,Cugetari”, 1657-1662). © Omul este o .,trestie ganditoare" care traieste o neliniste tipic existentialist’ descoperindu-se pe sine ca muritor. © Ordinea spiritului este depasit de ordinea inimii Ratiunea inimii, care ne apropie de Dumnezeu, este superioara Tatiunii mintii. Ratiunea inimii este ratiunea implinitd care netezeste calea spre credinga si iubire. 2. Iniuijia este 0 cunoastere rapidd, dintr-o data a esentei si a fntregului. Poate fi de 4 feluri: inspiratie, intuitic senzoriala, intelectuala, bergsoniana (H. Bergson, 1859-1941). * — Relatia dintre Eul profund (timpul interior) si Eul de suprafata (timp spatializat) se face mai ales prin intuifie ca o cunoastere irafionala (suprarajional’), © Prin intuitie Bergson depaseste pozitiile extreme ale empirismului si rajionalismului si incearca s4 descifreze secretul creatici. 3. Intuitionismul modern: ,modernismul catolic" (E. Le Roy), nfilosofia vietii" (W. Dilthey), intuitionismul etic (G, E, Moore). 6d, intrebari 1. Cum poate fi injeleasa rapiunea inimii a \ui Blaise Pascal: ca absolutizare sau ca diminuare a ratiunii? De ce? 2. Care este conceptia despre om a lui Pascal? 3. Prin ce este superior intuitionismul fata de empirism sau Tajionalism? 4. Care sunt atributele intuitici bergsoniene? 5. Care sunt variantele intuitionismului modern? 60 Istoria psihologici universale 6e. Bibliografie Avramescu, Marian Citdlin - Studiu introductiv, la Cugetari, op.cit (*) Bergson, Henti- Energia spirituald, Bucuresti, Ed. Antet, 1994 (*) Ménzat, Ion - fntuitia ca psihasinergie, in-vol.: 8. Cheleea gi L. Mitrfnescu (coord.) .Conexiuni”, Bucuresti, Ed. INI, 1995 Ménzat, lon - [storia universal a poihologiei (vol. 1), Bucuresti, Ed. Printech, 2000, p. 149-161 (B-UTM) (*) Ménzat, lon - Psihologia sinergetica. In cdutarea umanului pierdut, Bucuresti, Ed. ProHlumanitate, 1999 Pascal, Blaise - Cugetdiri, Ed.Aion, 1998 ‘De la rafiunea inimii la intuitionism gi existentialism 61 7. De la existentialism la psihologia existential “Ja. Problema fundamentala a filosofiei devine existenta omului coneret 7b. Existenfialistii atei— moartea, libertatea si absurdul 7e. Existentialist crestini: mantuire prin credinta si revelatie » 174. Psihologia existentialist (Viktor Frankl, 1905-1997) 7 7e. Rezumat © 76 intrebari & 77s. Bibliografie 62 _Istoria psihologiei universale 7a, Problema fundamentali a filosofiei devine existen{a omului concret ‘ © Existenfialismul este atét 0 antidogmatica care se opune doct naliste/irationaliste. Originile sale sunt atribuite danezului Soren Kierkegaard (1813- 1855) si germanului ‘Friedrich Nietzsche (1844-1900). Existentialismul a devenit influent in Europa dupi primul rézboi mondial. « in conceptia existentialistilor, problema Fiinfei arc intaictate fata de problema cunoasterii. Fiinfa nu poate fi facuté materie de cercetare obiectiva; ea se reveleaza individului pe calea reflectiei si analizei (..Dasein-analiza”) asupra proprici sale existenje concrete fn timp gi spafiu, Existenja este fundamental: fiecare individ inzestrat cu constiinfa de sine igi intelege propria existent prin prisma experienfei Proprii si a tr&irii situatiei concrete in care sc afl’. Eul de care este constient este o ,.fiin{% ganditoare” care are: sperante, credinfe, opinii, temeri, dorinfe, nevoia de a afla un scop si un sens. In esenta, existentialismul provoact psihologia omului spre cercetarea trairilor si dramelor psihice: grija, anxietatea, scdrba, Plictiseala, esecul proiectului interior, libertatea existentiala ete Gordon Willard Allport (1991, p. 550-560) crede in rolul important al existentialismului pentru edificarea unui nou tip de psihologie a omului. Psihologii trebuie s& cunoasc& omul concret in totalitatea sa, Fundamentele unei asemenea ,,psihologii a speciei umane" trebuie sa fie temele si crizele perpetue ale vietii umane, Simplele secvente de tip S-R (stimul-raspuns), impulsurile, deprinderile si abilitatile, mecanismele cognitive tind s& mascheze tonalitatea dramatica a viet Psihologia trebuie s& fie mai umanisti decat este si si se preocupe mai serios de existenja spirituala, , cht si 0 atitudine empiriste si ratio- 7b. Existentialistii atei— moartea, libertatea si absurdul * Dintre existentialistii _atei remarcabili sunt trei: Martin Heidegger (1889-1976), Jean Paul Sartre (1905-1980) si Albert Camus (1913-1960). De la ratiunea inimii la intuitionism gi existentialism 63 “jn 1927 Heidegger public ,,Fiinjd si timp” in care foloseste srmenul Dasein care inseamna ,fiinf& in deschis”. Fiinfare printre fiintari, omul este in lume; lumea este potential ostilfi, De asemenea, “omnul este singural capabil si se smulgd lumii si si se gandeasca la i ce mi este. Omul este temporalitate, adic ekstaz, iesire in afara ‘sa clitre ceea-ce nu mai este sau nu este ined. Moartea este orizontul "omului care face din neliniste o realitate de care el nu poate fugi. “© Tori existentialistii sustin c& fibertatea este un atribut si 0 jevoie fundamental a omului neglijata de psihologia omului © Este cunoscut’ formula lui Jean Paul Sartre (,,Fiinga si neant”, 1946, p.37): «NOI NU NE ALEGEM SINGURILIBERTATEA, NOT SUNTEM CONDAMNATI LA LIBERTATE» © Pentru a fi liber trebuie sa alegi gi nu intotdeauna alegem bine. Ca si “legi trebuie si ai optiuni, pentru a opta trebuie sa deliberezi, trebuie Afi asumi riscuri. Alegere si ,alegeri intre alegeri” este destinul “omului. Libertatea nu este indiferenta sau spontaneitate, nu este liber iTbitru, este libertate de alegere. Trebuie depagita /ibertatea-supliciu © Albert Camus, in Caietele si romanele sau piesele de teatru, Ita o filosofie existentialisti avand in centru pasiunea sibilului si a absurdului existential. Omul traieste sentimentul s al absurdului, el insusi este un fenomen absurd pentru ci fine in structura intima a fiintei sale sfargitul Jui inevitabil. Existenta “mana are in ea ceva din absurdul cuprins tn mitul dui Sisif. Camus descrie absurdul ca sentiment si conditie umana care ce la problema sinuciderii. Este problema limita a oricarei sofii, Dar idea sinuciderii pune cu brutalitate o singura problema Meinduratoare: viaja merita sd fie traita? Sinuciderea este o POsibilitate de evadare din cercul de suferinta fizic& $i morala in care ‘omul este inchis, Dar ratiunea si atasamentul organic al omului faté de “Yiaja sunt mult mai puternice decat toate mizeriile lumii. Dupi cum gandeste Camus (Essais, 1965, pg. 100-103), idearea nefiind o solutie, iar viata fiind o obligatie biologics, de ‘Teinvins, singura posibilitate care mai riméne este aceea a infruntarii @bsurdului printr-o analiza lucida. Absurdul este rezultatul ciocnirii intre marea dorint de claritate a omului si imposibiliatatea de a atinge @ceasti aspiratie potrivit irationalului care izvordste neincetat din atele si situatiile lumii inconjuratoare. 64 storia psihologiei universale MITUL LUI SISEF Din ordinal lui Zeus, Sisif exe condamna $8 urce in etermitate 0 enorma bueatd de Snell pe Panic what mante Urcarea era mereu reluaa, deoarece sub propria youre sténca, 0 dati qjunsa sus, cddea din now la baca pantet in Mitel ud Sisif (1942) A. Camus i presinté pe acest erew ca_pe un. simbol ai condiiet umane: » Clarvisiunea. care trebuie sd. generece frdtadniar!” — ser "eferlior ta Sif «ft consume victoria dintr- lover. tu exist@ destin care xk mans depagit prin dispre (apn: Elisabeth Clément et al.. Filosofia de la A ta Z, Bucuresti, Ed. ALL, p. 478) Te. Existentialisti erestini: méntuire prin credingd si revelatie Soren Kierkegaard (1813-1853) si F. M. Dostoievski (1821-1881) Sunt _intemeictorii existentialismului crestin, Primul — publica ~Conceptul de angoasa” in 1844, iar al doilea incepe s& trateze omul 5 spiritul su in cel mai autentic sens existentialist de prin 1840-1845. Descoperirea Sinelui (sineizare — I. Ménzat, 2000) ca nuclew Spiritual si centa al. Fiinfei nu este posibila, in eonceptia cxistentialismului crestin fara traire misticl. Pe acest tevn Kierkegaard se intdlneste cu Dostoievski. Améindoi, independent unul de celdlalt, ingearca s& salvee credinga amenintat§ prin dominatia rafiunii (Deseartes), a sentimentului (romantism), si istoried (Hegel), Prin mutarea credinfei pe tardmul subicctivieatii (S. Kierkegaard) sau al libertatii harice (Dostoievski), Kierkegaard urmateste ca, in credinfi, s& conecteze gandirea umané Gu tdirea mistica: el vrea ca Dumnezeu s coboare in existenf. De aceea, credinfa echivaleaza cu trairea adevarului cd Dumnezeu exist ‘in apropierea unui adevir etern $i transformarea lui intr-un adevar Personal, subiectiv. La filosoful danez adevtiul este subiectivitate, adic& trlirea interioar§, din spiritul omului concret. {n operele literar-psibologice ale lui Dostoievski (. Ménzat, 1999) spare Sinele mistie care devine dominant si solar in cazul staretutui Zosima si a discipolului stu Aliosa Karamazov seu influenteaza temporar, dar acut spiritele lui Miskin Kirillov, Sonia Marmelodova, episcopul Tihon s.a. in Sinele mistie dostoievskian miezul iradiant devine modelal divin-uman al Tui lisus Hristos, iar trasaturile sale: de aproapele, smerenia, jertfa si sacrificiul, pretuirea spiritului inaintea trupului, asceza si rugiciunea, nevoinfa etc. ~ » in conceptia lui Nikolai Berdiaev (1874-1948) adevarul nu e 0 ‘realitate, ceva imprumutat din domeniul existentei concrete, reflectare din exterior. Adevarul este o iluminare, 0 transfigurare a realitéjii, c& el are o esent spirituala, reprezentind 0 patrundere a jrtului in sul unci realitafi cosmice. Nu exists adevar abstract si intelectual; el este integral sini se incredinjeazH integral datorité unui ‘efort al vointei si sentimentului. Berdiaev (1993, p. 28) sublinieaza: “Adewirul — Adevarul integral, scris cu majusculd ~ este Spiritul gi i $n poste nate deck n fort! om: dr ‘adevarul este in acelasi timp divin, el este deci divino-uman. Adevarul este revelafie a ceea ce este suptem, este o revelatie a Spirtulu, ‘7d, Psihologia existentialist (Viktor Frankl, 1905-1997) . Frankl a fost un psihiatra austriac-evreu care a suportat Bec naziste, Dupa tei ani do sufrins necruitoare fn lagarul 'de la Auschwitz el si-a redobandit libertatea numai dupa ce a ait ch “aproape intreaga sa familie a fost exterminat’. Chinurile indurate 1-au ficut si claboreze teoria sa asupra sensului existenjel isi “onstruiascd metoda sa psihoterapeuticd cunoscuta astiizi in lume ca Broscterpic* inseamn& terapie prin Logos (Logos in seach TInseamna sens, spirit, dar gi rafiune divin). Logosul este mai adane desit logical. Logoterapia este metoda prin care pacientl este ajtat Si-gi glseascd un sens al vietii (un rost ar fi spus C. Noica!). Hy Potrivit logeterapiei onl poate descoperi acest sens al viefii in trei "moduri: a) prin actiune | " _b) prin experienta unei valori ©) rin suferinta. . . Oma trebuie s& fie constient si st fie sigur c& suferinfa sa are un sens, sau, altfel spus, omul trebuie s& invefe sa descopere un sens al xistenjei in suferinfa sa. Dac& nu-si poate gisi un sens aici, trebuie s& caute un suprasens (dincolo), 6 Istoria psihologiei universale casera 8 (fet tansformara de discipolii, lui Frankl in ae toda de. vindecare prin iluminare si credinta a BM Frankl scrie Life with meaning” (Viafdi cu sens) in care basa Mey © variabilé. existential. prin care omul se Te. Rezumat 1. Problema fundamen: ‘ald a existengialismului cupeasterca, ci exstenta omutui concret . Ce W. Allport crede in rolul im, i c portant al existenfialismului pentru edificarea unui nou tip de psihologie a omului ae EXISTENTIALISTI ATEL * MARTIN HEIDEGGER (1889-1976) * JEAN PAUL SARTRE (1905-1980) * ALBERT CAMUS (1913- 1960) TEME DOMINANTE Tlin{a) temporalitatea, moariea libertatea-supliciw absurdul existential * SOREN KIERKEGAARD (1813-1855) rok M.DOSTOIEVSKI (1821- | méntuirea prin suferinfa si at smerenic * NIKOLAI BERDIAEV adevarul ca revelatie divi peal | ca revelatie divina PSIHOLOGIA EXISTENTIALA credinfa gi Sincle mistic A sensul gi suprasensul ae FRANKL (1905- | logoterapia = terapia prin logos salvare prin religie De la ratiunea inimii la intuifionism si existentialism 67 7f. intrebari 1, Care este problema fundamentalé a existentialismului? 2, Care sunt temele predilecte ale existentialistilor? 3, Ce amume poate valoriza psihologia din orizontul tematic al existentialistilor? 4, Care este relafia dintre fiinga si timp la Heidegger? r ‘Cum intelege Sartre libertatea? Care sunt consecinfele absurdului existential Ia A. Camus? Cum intelege existenja crestind Kierkegaard? Care sunt caile mantuirii omului la Dostoievski? Care sunt problemele principale ale psihologiei existentiale a ‘Tui Frankl? 7g. Bibliografie Berdiaov, Nikolai - Adevar sf revetatie (p. 194), Timiyoara, Ed. de Vest, 1993 Ly) Heidegger, Martin - Find si timp, Bucuresti, Es Kierkegaard, Séren - Maladia mortala, Craiova, Ed. Ador Jurnalul literar, 1994 Ménzat, Ion - Psihologia crestind a addncurilor. Dostoievski contra Freud, Bucuresti, Ed. Univers Enciclopedic, 1999 (B-UTM) Manzat, lon (coord.) - Psihologia Sineiui. Un pelerina} spre centrul Fiinjei, Bucuresti, Ed. Eminescu, 2000 (p. 95-132) (B-UTM) (*) Mizat, lon - {storia universala a psihologiel (vol.1), Bucuresti, Ed, Print 2000, p. 162-20] (B-UTM) (*) ch, 68 Istoria psihologiei universale Recapitulare 1 Blaise Pascal reuneste mintea cu inima intt-o rafiune a nimi Ga 0 cale spre credinta si iubire. Este discutabil dact el a radicalizat sau a diminuat rafionalismul inaintagilor shi. ,Cugetirile” sale raman ca.un indrumar filosofic original. 2. Henri Bergson, similar pana la un punct cu Pascal, este nemultumit de parfialitatea filosofilor empiriste gi a celor rationalisic Si de incapacitatea acestora de a explica creatia, Intufia este prinderea rapida si dintr-o data a intregului gi a esenfei. El verceteaza mat alee intuitiaereatoare th arta. Se refera ipotetic si la intuiia misticl sae a {ost folositi in operele sale literar-psihologice de F, M. Dostoievsia 3 a uitionismad modern se referd mai ales la revelatia crestind si la creatia stiinfifica. 4 _mstentialismul repane in centri! Slosofici’ problematica existenfei omului concret, spre deosebire de filosofile anterioare exe S-au ocupat mai ales de problema cunoasterii at tentials! atei (M. Hicideguer, J. P, Sart, A. Camus) au studiat teme referitoare a: relatia fiinfa gi timp, relatia viatd-moarte, Nbertatea ca supliciu, absurdul existential etc 5. aftintentalistit crestii (8. Kierkegaard, F, M. Dostoievski, N. Rerdiaev) au studiat: Sinele mistc, méntuirea prin suferinta, adevaied ca revelatic Primi se cemtrearis asupra problemelor cctidiene ale existenfet feresire pe durata nastere-moarte Cel din a doua categorie se invereseazd de problemele eterne ale existenjei de dupa moarte. 7. _sihologia existenialt (V. Frankl) cerceteazi sensul si suprasensul. in existenf&; construieste fogoterapia care devise christoterapie. De la rafiunea inimii la intuitionsm si exi {NTREBARI RECAPITULATIVE 1. Prin ce se aseamana gi prin ce se deosebeste rationalismul lian de cel cartezian? Mi este profile! omului la Pascal? od . a ie principala inovajie pe cire aduce Bergson fi filosofie? 7 . 4, Ceeste intuitia mistic abel t4 rclafia dintre morala si rel igi 8 | . ee a ee ail i losofii? : 4 ee i existentiale? t ectivele psihologiei f | i pe cele diferentiatoare! . ic 9. In ce const interpretareaexistefialisa a ritulu ii Sisif la “Camus)? PARTEA aIl-a ISTORIA MODERNA $I CONTEMPORANA (1860-2002) Capitolul IV NASTEREA PSIHOLOGIEI CA STIHNTA ASOCIATIONISM vs. GESTALTISM INTROSPECTIONISM vs. BEHAVIORISM B. Aparitia psihologiei stiintifice 9, Introspeetionismul in opozitie cu psihologia obieetiva Recapitulare 72 Astoria universala a psihologiei 8. Aparitia psihologiel stiintifice 8a. Nasterea psihologiei din fizica si fiziologie: psihofizica si psihofiziologia (1) Psibologia se desprinde de filosofie (2) Psihologia se naste din fizica gi fiziologie (3) Psihologia experimentala incepe cu psihofizica gi psihofiziologia Psihofizica (G. T. Fechner ~ E. H. Weber) ” Psihofiziologia (J. P. Miller, H. von Helmholtz) ¥ W. Wundt— fondatoru! psihologiei experimentale (4) Psihofizica modem si contemporana (Gh. Zapan, W. McGill) (5) Rezumat (6) intrebari (7) Bibliografie 8b. Asociationismul (J.F_Herbart) in opozitic cu gestaltismul (W.Kobler, Max Wertheimer) 8c, Structuralism genetic si structura generativi 8d, Rezumat (concept si teze fundamentale) 8e. intrebari (de verificare) 8f. Bibliografie Nasterea psihologiei ca stiinta. 73 ~ 8a. Nasterea psihologiei din fizicd si fiziologie: psihofizica si palhofiziologisa (1) Psihologia se desprinde de filosofie ~ Consideratt secole in sir ancila philosophiae (slujnica filosofici), “Psihologici i s-a refuzat mult timp orice tentativa de scientizare si de liberare de sub tutela filosofici. _ Conceptiile mistice-dogmatice calificau transformarea cunoasterii llogice intr-o cercetare stiinfific¥, de laborator, drept un atentat de Uisiertat la adresa divinit ihismul nefiind decét 0 iradiatic diving”, .,imponderabila” si inefabila”, care nu se lass, chipurile, ins decat prin traire nemijlociti, pura, de esenfi revelatorie (M. Gotu si A. Dicu, 1972, p. 18-19). Trairea psihicd fiind unicd si ar il3, nu poate fi nici definité, nici explicati, ci numai ris prin introspectie. ) Opozitia de factura academica demonstra acelasi lucru, dar pe alte Gi, mai ocolite. Se pornea de la premisa c& un domeniu al cunoasterii, a deveni cu adevarat stiinf&, trebuie s4 introduca in cercetarea si liza fenomenelor operatiile de masurare si cuantificare, iar pe baza ~ aparatul matematic. Accasta impune ins ca fenomenul dat s& josede o anumiti dimensionalitate, care s& poata fi masurata i “Valuat’ matematic. Psihismul fiind ins& adimensional nu poate fi “MBsurat si caleulat. | Desprinderea psihologiei de filosofie (inceputt la mijlocul sec. “XIX) si constituirea ei in stiinfi autonoma se datoresc nu analizei ‘Psiologice in sine, ci cercettrilor efectuate in domeniile conexe, mai “Ales in fiziologia sistemului nervos si in psihofiziologia organelor de Un rol crucial I-a avat si fizica, care a demonstrat posibilitatea “ekperimenticii ,t _ Ruperea psihologiei de filosofie a avut douil efecte: 2) unul benefic — a putut deveni o stiinfi demna de incredere, spirdndu-se din fizica si medicina b) si altul malefic — desprinderea a fost prea radical si a durat Prea mult, astazi se incearcd o noud alianfé cu filosofia, care fi da Srizont si o indeamn& sA studieze spiritualitatea umana 74. Istoria psihologiei universale (2) Psihologia se naste din fizica si fiziologie Cercetirile dintr-o anumita stiinfa influenfeazd studiile din alte stiinte, prin transdisciplinaritate (transferuri reciproce dintr-o stiinta in stfel, progresele fiziologiei se datoreaza pasilor gigantici facuti ich in domeniul opticii (inventarea telescopului si a microscopului) si al electricitayii {V. Pavelcu, 1972, p. 180-182). Psihologia, nici ea, nu a putut deveni stint decét dupa ce alte stiinte, mai ales fiziologia, au atins un anumit nivel de maturizare. De aceea, nu este de mirare ca primii psihologi au fost fizicieni si fiziologi. in laboratoarele de fizicd si fiziologie s-a niscut problema senzafiei, iar observatiile astronomice au atras atentia asupra timpului de reactie individuald si psihologica — ,ecuatia personala”. Inte 1860 si 1870 se ajunge la concluzia c& ecuatia personal este natura psihologici si depinde mai ales de orientarea atentici Psihologul francez Paul Fraisse (1963, p. 11-12) arata c& nu trebuie sine mirim ci .primele probleme abordate de psihologia experimentali ca senzatia, percepfia, atentia, durata proceselor psihice, se pot masura cu cronoscoape si cronografe, care fuseser’ puse la punct pentru masurarea duratei proceselor fizice sau fiziologice si care sunt la dispozifia primilor experimentatori — psihologi”. (3) Psihologia experimentala incepe cu psihofizica si psihofiziologia ¥ Psihofizica (G. T. Fechner E. H, Weber) Paul Fraisse afirma ci data nasterii psihologiei experimentale este anul 1860, anul aparitiei Elemente der Psychophysik” a lui Gustav Thedor Fechner. Fechner (1801-1887) a fost biolog, fizician si filosof german. Prihofizica, disciplina initiatt de Fechner, studiaza relatiile cantitative dintre stimularile fizice si senzafii. El elaboreaz& legea cunoscuti in istoria psihologiei ca legea lui Fechner: senzapia corespunde logaritmului excitagiet. Sunt celebre ,scarile psihofizice ale lui Fechner” care definese cresterea senzatic ca o functie logaritmic& a cresterii stimulului Nasterea psihologiei ca stint’ ~ 75 " Emst Heinrich Weber (1795-1878) a fost fiziolog si anatomist erman, profesorul lui Fechner. Lai Weber i se atribuie conceptul de diferential. El a stabilit légea Iui Weber: pentru un continuum rial dat, raportul diferential si valoarea stimulului etalon raimdn ante. {n 1831 Weber verified, prin cAntariri de greutati, c& pragul fial relativ, numit si fractia lui Weber”, este acelasi pentru erite greutiti E ‘W= pd’s x 100 ) Fractia exprima raportul W fntre pragul diferential (pd) si valoarea ilului etalon (S), exprimata in procente. In 1846, el va generaliza rezultat in cadrul unei legi a sensibilitatii cunoseuté ca /egea ber-Feclner. * Y ~ Psihofiziologia (J. P. Miller, H. von Helmholtz) ‘De fapt, preludiul psihologici experimentale a fost. firiologia. 58), in dowd volume mari, a constituit modelul de cercetare al anismului uman (J. P. Miiller a formulat teoria cnergici specifice a yanelor de sim), Urmeaza pleiada de fiziologi ilustri ca H. von Helmholtz, R. Virchow, E. H. Weber, E, Haeckel 5.2, © Dervoltareastiinfelor, fiziologice. a, avut un rol important in “Stimularea cercetarilor de psihofiziologie. Dup’ cum mentioneazi A. on Haller (1708-1770) fiziologia devine stiint& experimentala odati cervetdrile germanului J, P. Maller si ale fiziologului francez ide Bernard (1813-1878). Luerarile lui Benard ,,/ntraducere in iul_medicinéi experimentale” (1865) $i ..Stiinfa experimental" 78) formuleazt reguli stiintifice ale metodologiei observatiei, erimentului si ipotezei, Progresele realizate in fiziologia senzatiilor Weber) si in fiziologia sistemului neryos au condus la primele wdigme experimentale psihofizice. si psihofiziologice care s-au iscut in laboratoarele germane de fiziologie, Hermann von Helmholtz (1821-1894) este considerat ca unul dintre Tntemeietorii psihomerrici. E] a studiat mecanismele vederii in culori Perceperea sunetelor. De asemenca, el a utilizat tehnica timpulai de Teactie pentru a masura viteza influxului nervos. ¥ _W. Wundt— fondatorul psihologici experimentale Wilhelm Wundt (1832-1920), fiziolog, psiholog, filozof, logician si istoric al culturii germane este considerat ca adevaratul fondator al Psihologie experimentale, Pentru el, experimentarea mu are sens deciit 76 Istoria psihologiei universale daca este bazatt pe introspectie. El infiinjeaz’ la Leipzig in 1879, Primul laborator de psihologie experimentala din lume. in psihologia experimentala Wundt @ procedat Ja analiza proceselor de constiin{a si. ale voingei, fn acest scop el a utilizat numeroase aparate care i-au permis s& standardizeze observafiile. Multe din Sercetarile sale au fost realizate asupra senzatiilor si perceptilor prin aplicarea metodei analitice. Pentru studiul proceselor superioare el Propune metoda istoricd si analiza comparativa, in 1874 Wundt Publicd Bazele psihologiei fiziologice", iar intre 1900 si 1920 »Psibologia popoarelor” (10 volume) in care intreprinde un studiu amply al limbii, miturilor, religiilor gi moravurilor. Wundt conduce Scoala de la Leipzig unde a influenjat i crescut Psihologi din Europa si din America. Dintre psinologii de prim rang care s-au format la scoala sa sunt: E, B, Titchener (1867-1927), RB. Cattell, Stanley Hall (1844-1924), O. Killpe (1962-1915). PSIHOLOGIA FIZIOLOGICA S-A OPRIT LA PERIFERIA PSIHICULUD Fasife Pavelew in ..Drama psthologies” (1972, p. 82-83) ne atrage aténfta “Sub fajada experimentalai a aparaturii din laboraroarele nou create 46 areunden, ins caren rezultaelor obpimute. Experimenele.,peiholopice "na eran st Meact dincolo de relatii simple elementare: excitaje-sencajie, Fount reactie. stimul-raspuns ete. Faimoasa lege psiho-fiziologica Weher. Fechner n-a imbogiit in. mod substantial, psihologia. 58 ne fre permis a reproduce o pirere a unui psiholog despre acest eveniment, consderat 1h genere ea epocal in istoria psihologies Dupd tret decent! de la ceva revolutionarit a psihologiel, psihologul american William James (1842-1910) pathotaiit ast! asypra operei iui Fechner, in tracatul sau Prineipilie psthologiel (1890): ,.Cartea tut Fechner a canstinit punotut de pleowe a1 unel not ramuri de literanura, imposibit de egalal din Cauca calitdjitor tale de Sublilitate si pdtrundere, dar al cétrei rezultat este zero,.."» »-Dacd urmérim progresu! psihotogieifisiologice prin opera lul Wunds gla discipolilor acestuia, ru putem evita impresia cd ~ serie ¥. Pavelen (1972, p. 83) ~ tandrra discipling s-a oprit la periferia vii psihice (senzatii, percept, reachi) sau ta forme relativ incremenite. automatizaie $i inferioure dle Paikicului (memoria mecanic’, asociajia, deprinderea, obureala a) Afectivitatea este redusa la formele ei simple de .tonalitae o rencatie!” sau le reactile ei fziologice. Motivatia, personalliaia eu tipurile et, aptitudinile, interesele, caracterul, toate rman in afart de puterea de investigarie a experimentatorulul."" Nasterea psihologici ca stiin{a 77 Psihofizica modem sustine c& organismal, mai ales prin jediul sistemelor senzoriale, functioneazi ca un instrument de yrdin analiza informatiilor pe care le prelucreaz& (Claude Bonnet, 91). Psihofizica a reprezentat un teren favorabil pentru dezvoltarea ologiei matematice. Psibologal romén Gheorghe Zapan (1897-1976) a Sencha 1956 insuficienfa psihofizicii ca domeniu propriu de cercetare injfica: stabilirea unei legaturi directe intre intensitatea stimulului ie si intensitatea senzatici nu este posibilé decat pe cale empiric Zapan a dovedit necorespondenfa cu realitarca a legii Weber- chner in cazul datelor care avanseaza edtre cele doud limite extreme valabili doar pentru valori medii). Zapan. corecteazd si eneralizeazA aceasti lege. Noua lege corespunde realitafii $i in cazul atelor apropiate de cele doua limite extreme. Corect ar fi ca legea si jumeasea legea Weber-Fechner-Zapan. vine moi an psychophysics” (New York, 1965) sustine c& prelucrarea informasiei poate fi considera ca 0 es moat pinoivit. Exist o satege a deze! subiecus i 0 Biers cogntied de evsure Ssruet informain cre eb slucrata de procesele intelectuale este partiala, imprecisd si ale 4. Psibologiacontemporand wilizeaztscalaren (de cx. salle de atin’), principela virute a psihofizcii clasice, dar in sai on @nalize multidimensionale: metoda lui Kruskal si metoda, Car Chang (Cl. Bonnet, 1986). (5) Rezumat * Desprinderea psihologiei de filosofie si constituirea ei ca stiinpd auionomé se realizeaz§ nu atat prin analiza psihologic& cét mai ales datorita avantului cercetarilor din domenii conexe: fiziologia sistemului nervos si, psihofiziologia senzatiilor, Psihologia ,invafa metodele experimentului si masuratorii din fizicd si fiziologic. si * Psihologia se naste din fizicd si fiiologie. in ishoslon pce fizici~si fiziologie apare problema senzafiei, iar observat 78 _Istoria psihologiei universale astronomice au atras atentia asupra timpului de reactie individuala (.ecuatia personal”), © Anul nasterii psitologiei expertmemale este 1860 cind Gustav Theodor Fechner (1801-1887) publica Elemente der Psychophy sik”. + Psihofizica este disciplina care studiazi relatiile cantitative dintre stimularile fizice si senzatii. intemeietorii pihofizicii sunt G. T. Fechner, Ernst H. Weber (1795-1878) si Wilhelm Wundt (1832. 1920), * In psthojiziologie se remarca Johannes Maller (1801-1858) care formuleaza teoria energiei specifice a organelor de simt si H. von Humboldt (1821-1894) care a fondat psihometria ° Wilhelm = Wundt este’ considerat adevaratul fondator al psihologiei experimentale: in cadrul Scolii de la Leipzig pe care conduce, el organizeazi in 1879, primul laborator de psihologie experimentalii din lume. inifiazd metoda analitica, metoda istorica 51 analiza comparativa « _Psihofiziea modem se ocup& cu prelucrarea de informatii (McGill, 1965), cu scalarea si analiza multidimensionala, * Gh. Zapan (1897-1976) corecteaza legea lui Weber-Fechner. (6) intrebari 1. Care au fost modalitatile prin care psihologia s-a desprins de filosofie? Care au fost consecintele acestei desprinderi? 2. Care au fost cele mai importante evenimente stiintifice care au marcat preludiul psihologiei ca stiint& autonoma? 3. Care au fost influentele fizicii i fiziologiei? 4. In ce constau contributiile lui G. T. Fechner gi fondarea psihofizicii? 5. Care a fost aportul Ini W. Wundt in fondarea psihologici experimentale? 6. ‘Care este’ limita _psihologici Paveleu? 7. Care au fost descoperirile lui Gh. Zapan in psihofiziea? 8. Subliniati atributele psihofizicii moderne! H. Weber in fiziologice semnalaté de V. Nasterea psihologiei ca stiinj 79 (7) Bibliografie Bonnet, Claude - Manuet pratique de psvehophysique, Paris, Colin, 1986 Minzat ton - istoria wniversalé a psihologiei (istoria moderna si gontemporana, 1860-1994), Bucuresti, Univ. Titu Maiorescu, 1994, p. 14- 19(B-UTM) (*) 5 : Payelcu, Vasile - Drama psihologiei, Bucuresti, EDP, 1972, p. 36, 81-84 si 18-182.(*) p iectiva @ personalitafii. Zapen, Gheorghe = Cuncasterea si aprecierea obiectiva a persone Bucuresti, Ed, Stiintfioa si Enciclopedica, 1984, p. 209-257 8b. Asociationismul (J. F. Herbart) in opozitie cu gestaltismul (W. Kohler, Max Wertheimer) ¥ Precursorii asociationismului psihologic au fost: Aristotel (383-322 iHr.) si senzualistii John Locke (1632-1704) si Bonnot de Condillac (fr., 1715-1780). Asoclationisoal este conceppe pshologicd clasted,réspéndia in secolele XVICKIX are, pleccind de ia ideea ca activiatea psihicd are un suport material, explica viaia Psihicd prin asociatii intre diverse fenomene psikice elementare. Deoarece Umerpreteazt activitalea mintala prin insumarea wor Jeromene elementare este Supramimit atomism psikotogic. Pulverizarea psihicului in elemente gi asocierea lor pe baza legilor Mecanice ale asociatiei a fost frecventi in psihologia sec. XIX. Acest elementarism s-a reflectat pe harta creierului Asociationismul lui Aristote! (a clasificat asociafiile simple dupk Gontiguitate, asemanare si contrast) a fost adoptat de senaualistii @nglezi si germani. ,,Atomii” care sunt pusi in cele mai diverse relaii Sunt senzajiile. Fenomencle complexe sunt un rezultat al asocierilor : asocierile de senzafii formeaz’ perceptii, insumérile de perceprii genereaza reprezentri $.a.m.d. ¥ Psihologia asoctationisté a fui Johann ‘Friedrich Herbart (1776-1841) Cel mai Aiguros curent ‘a fost in Germania prin psihologia ‘asociafionista dezvoltata de Johann Friedrich Herbart. El arati cd viata sufleteascd este supust unor legi intacmai ca stelele cerului” 80 _ Istoria psihologiei universale El militeaza pentru o stiinta a sufletului prin aplicarea mAsuratorilor gi a calculi matematic. Condillac considera c& fenomenele psihice sunt sume de senzatii si c& viata sufleteasca se explica prin legea asociafiei mecanice, Pe aceasta cale, psihologia devine o simpli mecanick sufleteascd. ¥ — Asociationistii experimentatisti Pentru G. Miller, H. Ebbinghaus, Th, Ribot principiul asociatiei a servit ca bazii pentru fecunde cercetiri experimentale. De asemenea, W. Wundt si E. Thorndike s-au sprijinit in Iucririle lor pe ideea asociafiei. Asociationismul experimental a depus mari eforturi pentru a dezvalu| forme concrete si conditile asocierilor, legile acestora. Y _ Reflexologia rusd (1. M, Secenov si I. P. Pavlov) Reflexologia a fost o orientare psihofiziologica initiata de fiziologul tus LM, Secenov prin lucrarea sa ,,Reflexele creierului" (1863). Conceptia a fost adoptata de V. Behterev (1921) care in cercetirile sale s-a concentrat asupra reflexelor asociative motorii. Cel mai important reprezentant a fost 1, P. Pavlov care a descoperit reflexul condifionat ca 0 asociafie temporaria, Y Behavioristii asociationist® Behavioristi (,behavior” - comportament) americani ca E. Guthrie, J. Watson sau.B, F, Skinner recurg la. asociafionismul fiziologic in explicarea invatarii, ¥ — Nevasociationismul si neoconexionismul Prin neoasociajionism se desemneaza o familie de teorii sau metode asociationiste recente reluate de psihologia cognitiva actuala. in aceste metode asociatiile sunt legSturi intre reprezentiri care sunt stocate in memoria de lunga durata. Se mai utilizeazd larg conceptul de asociafie contextualtt: asociatia leaga doua elemente (dow’ reprezentéri) printr- un intermediar sau pune in migcare un al treilea element. Neoconexionismul este grup, de teorii si tehnici bazate pe ideea circulatiei informatiilor in refefe de unitati legate prin conexiuni, simuland refelele neuronale. Psihologia cognitiva considera structura cognitiva ca fiind 0 rejea de elemente interconectate. Nasterea psihologiei ca Gestaltismul German Conceptele de gestalt, form si camp Teoria gestalista apare in Germania la inceputul sec. XX ca o Feacie impotriva asociajionismului; ea afirm’ prioritatea intregulué asupra partilor si opereazi globalist introducéind in stiintele umane Conceptele de cimp si de organizare. Gestaltismul a fost 0 teorie Psihologica care a initiat si a stimulat metoda structuralt si conceptia “Teoreticienii cei mai cunoscuti ai gestaltismului german sunt Wolfgang Kihler (1887-1967), Max Wertheimer (1880-1967), Kurt Lewin (1890-1947) 5.a. Toti sunt incadrati in faimoasa ,,Scoala de la Berlin”, GESTALT inseamna configuratie, structurd, forma, Gestait-ul este lin mod de organizare a cémpului. Conceptul de structura, derivat _ .gestalt” clar demonstrat experimental si relevand un sistem de legi, s. @acreditat definitiv in psihologie, cunoscénd o mare expansiune. Paul Popescu-Neveanu (1976, p. 13-14) scrie. ,dact demnosiragia gestolt-ului sau ) Structurii s-a efectuat la nivelul perceptiei. apo! s-au afirmat structuri mnezice, verbalo-logice, motivationale, afective, earacteriale etc. Tonusi, gestalt ul este deplin ‘relevant in sirudinl perceptiet" “Astfel, conform gestaltismului, toate procesele psihice sunt “structuri, configurafii integrale. Structurile psihice sunt realitati “Primordiale, ireductibile la parjile care sunt subordonate intregului. * FORMA. Nu cxisté experient’ care si nu aiba forma. Omul cepe direct intreguri organizate, delimitate in unitaqi individuale se detaseazti de un fond si formeazi impreundi o forma. Un ept tinde s& capete cea mai bund forma posibila, aceea care este i echilibratt, mai stabila. Dar aceste parti sunt subordonate si gul este altceva, mai mult ca suma partilor. Perceptia nu este o summa de senzatii, Transpunerea unei melodii este exemplul cel mai clasic. © melodie este compusi din note muzicale au fntre cle relatii precise bazate pe inaltimile tonale si ordinea "temporal. Daci se Schimba notele (ordinea) sau se modifica inaltimea ia dintre cle melodia originald este alteratd, Astfel, perceptia unei UMelodii are caracter integral ca nu este 0 suma a sunetelor Gnesumabilitatea”), melodia poate fi recunoscut chiar daca lipsese $2 Istoria psihologiei universale clteva sunete (.tendinta spre intreg”) sau dac& este cdntat& la instrumente diferite, dar se pastreaz aceleasi raporturi intre sunete, accleasi structuri * Conceptual de CAMP si postulatul IZOMORFISMULUI (pistrarea aceleiasi forme). Wolfwang Kohler defineste cémpul ca distributie dinamica de enegie intre partile sale. El postuleaza existenta unui izomorfism de natur& topologica intre trei feluri de camp: "un camp fizic in care echilibrul este functie de dimensiunile relative (pozitic, mérime etc.) ale obiectelor care-| compun (fopologia este geometria preocupata de structuri, relatii de vecinatate, organizari in camp) * un cip cerebral creat prin sosirea pe zone de proiectie corticald a.excitafiilor senzoriale provenite din cémpul fizic = siun cmp perceptiv Izomorfismul acestor trei cémpuri se explic’ prin aceca e@ obiectul perceput seamiin& cu obiectul fizie si nu cu proiectia sa retinian’. Perceperea unei schimbari in medin determina automat o schimbare in cdmpul cerebral Kurt Lewin (1890-1947) introduce in 1993 conceptul de CAMP PSHHOLOGIC penta 2 desemma un ansamblu de fapte interdependente fizice, biologice, sociale, psihice (constiente si inconstiente), cxistente intr-un anumit moment, care determin’ comportamentul unui individ sau a unui grup. Infelegdnd .campurile sociale” ca ,totalitati dinamice” el a contribuit la o interpretare mai adecvaté a semnificatiei. si pozitiei unei persoane intr-un grup, in fanctie de sistemul interdependentelor dintre membrii grupului si de ansamblul raporturilor grupului cu medinl in care este situat (ecologia erupului). Kurt Lewin a efectuat un vast cielu de experimente care i-au permis sii formuleze sistemul séw de psihologie dinamicé (K. Lewin, 1967), inspirandu-se din fizica relativista. Psihologia dinamic& sustine. c& energiile yi tensiunile psihice se organizeaz’ in sisteme. dinamice. Lewin descopera vectorii care actioneaz’ in camp si care depind intotdeauna de interactiunile multiple si dinamice cu anumite relatii, Nasterea psihologiei ca stint 83 Legile organizarli perceptive (8 1a numar) au fost formulate de ‘Max Wertheimer: 2 legi extrin: | 1, legea montajului 2. influenta atitudinii asupra perceptiei 6 legi intrinseci Tegea prepnani Jegea unificarii Jegea inclusivitati Jegea continuitat legea proximitatii legea similitudinii "Paul Popescu-Neveanu in ,,Curs de psihologie generale” (vol. 1 1976, p. 300-310) explica detaliat cele 8 legi gestaltiste ale perceptiei ) Legile gestaltiste asiguri un maximum de eficient& prin doua Principii: ‘a) -sublinieaza aspectele esentiale, informationale ale formei ) minimalizeaza erorile prin redundanja (redundanta este un Mijloc de confruntare, de verificare) © Gestalturile au caracter apriori (I. Kant) / nu provin din “experienté, ci sunt datun-uri, independente de experienta cognitiva. "Este inniscut in om capacitatea de a percepe direct intregurile, structurile, | © Neogestaltismul = in rezolvarea de probleme neogestaltisti ca N. Maier si Otto Selz considera ca aceasta activitate a gindirii este 0 resiructurare: Situafia problematic este “o situatie care prezinta 0 lacuna acoperita”; Tezolvarea problemei ar consta din ‘inldturaren Iacunci prin " Sompletarea structurii J = G. W. Allport (1991) are o conceptie ‘structuralista asupra Personalitatii care isi are rédacinile in teoria gestaltisti. Dupa Allport, “Personalitatea este o organizare dinamicd, aflati in continua dezvoltare si transformare, El sustine c& personalitatea este un sistem tncomplet, are o structuri si 0 lips de structura, 0 functie, dar si o isfunctie, o ordine, dar si o dezordine + Henri Ey (1963)/inventeazi conceptul de camp de constiinté Prin care fnfelege o conjugare a cémpurilor perceptiv si tematic (interpretativ - intelectual), un ansamblu de operatii intelectuale Geschise atat spre Lume, ct si spre Sine. Constiinta este organizare a | Vietii psihice si modelul personal al lumii (exteme si interne). 84 [storia psihologiei universale 8c. Structuralismul genetic (J. Piaget) si structura generativa (N. Chomsky) # Elvefianul Jean Piaget (1896-1980) pune bazele siructuratismului genetic prin care stabileste cA intre structuri si genezi, intre organizare si dezyoltare este un continuum si 0 corelatie interdependenta. O structuré (biologics sau psihica) are tei insusiri de totalitate, de transforméri, de autoreglaj. Orice structura care este 0 organizare, impinge mai deparie dezvoltarea, iar orice dezvoltare inseamn& elaborarea unor structuri superioare. Acesta este fandamentul structuralismului genetic care consider organizarea ca fiind organizatoare, * Americanul Noam Avraam Chomsky (n, 1928) este inifiatorul unei noi orientiri structuraliste in lingvistica teoretica, cunoscut& sub numele de “gramatica transformational-generativa” (1961): in limba exist doud niveluri — structura de suprafafi si structura de adancime, care fiind generative (genereaza din ele Inscle alte gi alte structuri) exprima ereativitatea limbii, Alternativa atomism (asociationism) — holism (gestaltism) poate fi depagitt prin structurile generative care au mare relevant in cercetarea psihologica. Structura generativa este o matrice productiva, antogeneratoare (psihologul roman dr. Grigore Nicola a aplicat teoria cAmpurilor generative in rezolvarea de probleme). PRINCIPLLE ABORDARII STRUCTURAL-DINAMICE. 4 PSIMICULUT M. Zlate in “Introducere in psihologie” (Ed. Potirom, 2000, p. 350) considerd cd cele mat importanie principi! ale aborddrit structural-dinamice a psikieului sunt urmtoarele 6: 1. principiul structuririi clementelor componente ale viel psihice. ceea ce candice 10 aparitia inet toralse; 2 prineipiut interactiunii si inerdependengel elementelor componente ale structurit,ceea ce araté of unele actioneaz’ asuora altora producdind modficiri ata in celementele care intra in interacjtune, cat si in relatia dintre ele: 3. principlut integrarié vierentelor componente in cadrul structuritor sau al nor substructer| in interior unor structuri mai complexe, fara insii ca acestea sd-si piard’t propria lor idontivate: 4 principhut rrecerit de ta o saructurd ta alta, ca urmare a modificarti echilibruiui forjelor din cimp, siructurile rimanind distincie, necontrolate; Nasterea psihologiei ca stiinti 85 5. principiul legitor de structari $1. segitor de dinamica in stare a asigura, pe de o parte, perpetwarea structurilor. pe de alié parte, dinamica acesiora: in viriutea acestor S principii, tdtvidul ramdne uniiar i constant cu sine insusi saw devine disoctat $4 Pluctuant ta manyfesidrite hi psihocomportamentale: 6. principtul saporturilor de succesiune spal-temporal, de coesistend externa Pipes raporturigonctice si evoluive. 8d. Rezumat (concepte si teze fundamentale) A) - Asociajionismul are drept precursori pe Aristotel si_pe Senzualistii John Locke (in Anglia) si Etienne de Condillac (in | Franta). Germanul Johann Fr. Herbart pune bazele psihologici asociationiste centrat’ pe Jegea asociatiei mecanice aplicata la relafiile fenomenelor psihice. + Reflexologia ui 1. P. Pavlov este varianta fiziologica a _ Asociationismului (reflexu] conditionat — asociere temporara), + Behavioristii asaciationisti (E. Guthrie, J. Watson, B. F. Skinner) explici comportamentul prin mecanismele asociatiei si ‘intiririi in invajare. ~ Neoasociafionismul si neoconexionismul sunt variante ale Psihologici cognitive comportamentale: structura cognitiva este 0 Tetea de elemente interconectate. + _ Asociationismul clasic (herbartian) a fost contrazis si depasit de gestaltism, holism, psihologia integrala etc. B) - Gesialiismul este un curent german (“Scoala de la Berlin”) Gare © cunoscut ca teoria formei ce pledeazi pentru structura, Afirmand prioritatea intregului asupra partilor. Gestalt este un mod de organizare a cdmpului. Reprezentanti: Max Wertheimer, Wolfgang | Kohler, Kurt Lewin. - Max Wertheimer a formulat cele 8 legi ale perceptiei, Kohler a | definit conceptul de cimp, K. Lewin a introdus conceptal de camp Social. > _Neogestaligtii extind conceptia de\ la perceptic Ia procese Superioare: rezolvare de probleme (N. Majer, O. Selz), personalitate (G. W. Allport), constiinfa (H. Ey) ete, - Gestaltismul a inspirat diverse orientari structuraliste moderne: a) structuratismud genetic a lui Jean Piaget consider’ structura ca dinamica prin interdependenta ei cu dezvoltarea 86 Istoria psihologiei universale b) structura generativd a lui Noam Chomsky devine paradigma fundamentala. a stiintei prin care se depageste asociationismul si gestaltismmu! clasic 8c, intrebari (de verificare) 1. Care sunt coordonatele fundamentale ale conceptiei asociafioniste a lui J, Fr. Herbart? 2. Cum explicati apropierea dintre reflexologia paviovist’ si asociationism’? Ce este neoconexionismul? in ce modalitati mai intalnim ast&zi asociationismul? Care sunt limitele principale ale asociayionismului? Care sunt tasaturile teoretice ale gestaltismului? Comparati conceptia despre cdmp a lui W. Kéhler cu aceea a Lewin? Care sunt principalele categorii de neogestaltism? Cum explioé G. W. Allport structura personalitatii? 9. 10. ince consti esenta structuralismului piagetian? 11, Ce este siruceura generative si care este semnificatia ei in contextul psihologici contemporane? 12. Care sunt principiile abordarii structural-dinamice a psihicului uman? Nasterea psihologiei ca stiinfi 87 9. Introspectionismal in oporitie cu psihologia obiectiva 9a. Introspectionismul ortodoxal (W. Wand!) gi introspectia experimentala a $colii de la Wiirzbury (O. Kullpe) 9b. Behaviorismul clasic (J. Watson) si neobehaviorismul (C. L. Hull si E. C. Tolman) 9c. Reflexologia rusia (I. M. Secenoy, I. P. Pavloy) 9d. Rezumat Se. Intrebari 9f, Bibliogratie 88 Istoria psihologiei universale 9a, Introspectionismul ortodoxal (W. Wundt) si introspectia experimentala a Scolii de la Warzburg (O. Kiilpe) (1) Conceptul de INTROSPECTIE si metoda introspectiva Lal Ill-lea Congres International de Psihologie (Miinchen, 1896) a infervenit o ampla confruntare inure partizanii psihologiel fiziologice si apologetii introspectionismului, Introspectie vine de'la latinescul ‘“introspectio — introspectare”” ~ a privi in interior. Find vedere sau privire orientat spre interior, spre propriile trairi subjective, se deosebeste de extrospectie care este orientaté in afara, spre lumea externa. in cunoastere este profund implicaté si descoperirea Sinelui. Constiinta despre lume si constiinta despre Sine sunt doud orientari convergente si complemetare. Trairile subiective reunesc experienta extemi cu cea interna intro unicd experienja. Agadar, “introspectia ca autopercepere prelungita prin autocunoastere constituie 0 laturé necesart a retagiilor psihice” (P. Popescu-Neveanu, 1978, p. 377). Introspectia este o metoda proprie psihologici care trebuie folosits de catre oameni (mai ales de cétre tineri) pentru a se autocunoaste si pentru a se autoperfectiona. Nu este posibil’ nici 0 crestere a personalitatii si nici un fel de autoorganizare fara introspectie. Socrate lega efortul cunoasterii de sine (“cunoaste-te pe tine insuti!”) cu desdvarsirea morald. Cunoasterea de sine este mult mai dificila decat cunoasterea lumii obiective. in romanul psihologic numit de “ane trospectivé” FM, Dostotevski, Lev Tolstoi, Marcel Proust, Stefan Zweig, Surorile Bran, Liviu Rebreauru, Panait istrati ele. au operat cu intraspecia $1 tntuitia ereatoare Metoda imrospectiei ca procedeu (ierar s-a cewedit fecunda si forula in acest ca: Prin romanele sale “spovedanie” Dastoievski oferit psihologior modele de profund’ analiza imrospectiva (1. Mancat, 1999), Romarcdm cd cea mai mare literaturd, cu cea ‘mai mare forid de capnare $1 influengare a extucrutul este Iieratura psihologicé. (2) Viriupile yi limitele introspectionismul ortodoxal al tui Wilhelm Wundt (1832-1920) Dupa cum remarca V. Pavelcu (1972, p. 229-231) introspectia est 0 metodai care “se aratd cu atat mai ispititoare, cu cat creeazA impresi Nasterea psihologici ca stiinyi 89 Tunui contact direct cu fenomenul psihic, in toat originalitatea gi ‘plenitudinea lui”. E. Rignano (1920) numea introspectia “calea regal” ‘apsihologiei. ~ A. Lalande (1930) arati c& relafiile dintre intern si extern sunt similare cu cele din interiorul si exteriorul unei case; deosebirea ar ‘consta doar fn faptul ci interiorul nu poate fi vizut de trec&tori, in timp ce fatada, Smpreun’ cu strada respectiva sunt accesibile oricui W. Wundt, seful Scolii de la Leipzig, a utilizat introspectia ca Tmetods de investigazie psihologicad a constiinjet si a altor procese Psihice superioare (gandire, vointa). Metoda lui Wundt a demonstrat atat calitati, c&t si limite. Critica adusa introspectiei (wundtiene) se poate reduce, dupa A. Lalande, la urmatoarele obiectii: a) faptul observat prin introspectie se altereaz prin insusi actul observatici; b) stile afective intense (afecte, emotii puternice) sunt mai putin accesibile introspectici; ©) prin introspectie mu se pot sesiza decat fenomenele psihice constiente care nu constituie decdt o parte din viata psihica umang; 4) ideile preconcepute falsificd interpretarea fenomenelor proprii fntr-o mai mare masurd decét in observatia indreptaté asupra altora; ¢) pe scurt, intervin si deformeazi iluziile _individuale, Prejudecitile, incapacitatea de generalizare si obiectivare, autosugestia, nivelul cultural ete Woundt utitiza 0 introspectie sistematizaté, dar deseori era influenfat de propriile ipoteze, dirijandu-si tacit procesele si uneori era furat de @utosugestie. Wundt a recunoscut ci introspectia se exprima ca relatare verbald cu limitele inerente si a fost nevoit s& accepte un compromis intre experimentul de laborator si introspectia traditionala. intr-adevar, in masura in care isi revendicd functia de metoda de investigare, introspectia trebuie incadrata gi de alte metode (obiective) CRITICA INTROSPECTIET Vasite Paveleu in “Drama psihologie!” (1972, p. 77-78) seria: ~ “Nu vom relua ia amirum aiacul tui Auguste Comie (178-1857) impoiriva introspectiei. Sunt cunascute comparatiile sale: transformarea auloobservatei in 90 Istoria psihologiei universale elodl psthologica de cwnoastere este similar’ cu incercarea cchiulul de a se vedea pe Sine, sau: indrospectia exie asemenea doriniet absurde a omului de a se privi cin camera iui pe fereastrd, cu iment de a se vedea irecdnd pe siradd Pornind de la certitudinea of trdirea psthicd se schimba i momentul cind devine object de observatie, adtca Ta ideea cd in actul de autoobsorvaqie se modificd obicein! sacesicia, A, Comte sustine cid atunc ednd are eine sd observe. u-are ce obserii, fas ‘tunci cand existd obiectul de observat, mare cine s4 observe, dceau particulariate a introspectei de a modifica obtectul prin act inousi ad obsematictfusese scoavi in evident de I. Kant. Recultd ct intrain fapt de observatic, ‘nol mu descoperim decdt ceea ce fusese pus in of de noi ingine Nu este nevote sa insistim asupra imprejurdrit, binecumescuie, c& omul se inseali pull mat frecveat st mat ugor in mterpretarea bilor sale decd th ale altore. ste mat sor $2 cunosti pe altul decdt pe tine: factorul afectiv contribute, tn con mat hare mdvard. a alterarea, cemuflarea, deghicarea sau sustragerea din constiutd. Adevaraielor motive ale atixmilor noastre.”” in concluzie, afirmarea introspectici si negarea ei au contribuit la claborarea unui nou sens al observatiei inteme si la 0 infelegere care reprezintl o sinter intre subiectiv si obiectiv, inter si extem, cunoastere si actiune, (Y Seoata de la Wirzburg: Oswald Killpe (1862-1915), K. Marbe. K. Buhler $.a. * Metoda intraspectiei experimentale gi imaginea mental&. in Prima decada a sec. XX este inaugurat studiul experimental, sistematic al gandirii de catre Scoala de la Warzburg care, sub conducerea Oswald Kiilpe, cauti s& revizuiascd introspectia si so adapleze exigentelor experimentului obiectiv. Subicctul trebuia ca in timp ce desfisoara 0 operatie, rezolva o problemd, s& se exprime cu voce tare oferind pe aceasta cale, “a refleciei vorbite”, uncle informafii asupra modului de géndire si a etapelor parcurse. Se studia géndirea puri, fara imagine, O. Killpe sustine ©& specificd. pentru gandire este abstractizarea. Dincolo de exagerarea si izolarea momentului abstract al cunonsterii, prin postularea unor idei pure, lipsite de orice “ingredient” intuitiv Scoala de la Wireburg are meritul de a fi relevat tendinga gandirii de 4 opera abstact $i generic opunandu-se senzorialului. Americanul E. B. Titchener, de la Universitatea Cornell, fara a Contesta metodologia introspectionisti incearci s& infirme, pe cale Nasterea psihologiei ca stiimf’ 91 ental, prezenta unor idei dezlegate de imagini si cuvinte, “Cercetiile scot la iveala prezenja in gandire a unor imagini vizuale si “Motori. Pentru a evita deformérile, intr-o alti variant’, echipa lui Gilpe le-a cerut subiectilor si relateze rezultatele introspectiei in ul indeplinirii unei sarcini experimentale, nu in timpul executiei, Gi dupi aceca. Aceasti metoda a cApatat denumirea de retraspectie sau introspectie provocatd * _ Rezolvarea de probleme in concepjia $colii conduse de 0. Kiilpe Marea inovatie a cercetatorilor care au aparfinut acestei scoli const fn aceca cA, pentru prima dat& in istoria psihologiei, géndirea este Gonceputi ca wn proces de rezolvare de probleme: subicctii erau supusi la diverse probe de calcul, interpretare a unor texte abstracte | sau gasirea unor solutii la diverse situatii problematice. \ Messer, Marbe si Ach au elaborat teoréa conceptului asenzorial: Teonceptul pur (abstract) este disociat de imagine si nefocmmutat verbal; “Conceptul este “o traire a relatiilor” in alti termeni decat cei senzoriali “Hi dincolo de ceea ce este dat in imagine. Treptat, autorii amintiti abdicd de la pozitia lor inifialé si recunosc prezenja si relativa importanti a imaginilor senzoriale si verbale in rezolvarea de probleme si in formularea conceptelor, bk | Refineti: ideea abstracts este mat apropiaid de semnificatia cognitive decat de imaginea senzorialdé % Otto Sele si operapiite gandirii fn prelungirea curentului de'la Wiirzburg, dar situandu-se pe pozitii “Mai avansate, se prezinta cercetitrile lui Otto Selz din al doilea si al ‘Wieilea deceniu al sec. XX. Originalitatea lui Selz const in ideea Tezolvarii de probleme prin anticipari integrale si din introducerea | Conceptului de operajie imelectuald (care va fi dezvoltat de Jean » Piaget peste un sfert de secol). intre anticipare si operatie exist un _ Taport de reciprocitate, asemenea raportului dintre scop si mijloace, Otto Selz a pus - primul in istoria psihologiei - problema operatiilor intelectuale si a studiat rolul lor in rezolvarea de probleme. Principalele operafii relevate de el sunt; > completarea complexului: “a umple bregele”, a inlocui ecunoscute cu cunoscute ( 92 Istoria psihologiei universale ~ abstractiaselectiva: detasarea diverselor’ caracteristici’ ale obiectelor si a felafiilor dintre completarea complexului = teproducerea aseminarilor (comparatia). Cele tei operatii sunt intercorelate. Paul Popescu-Neveanu (1977, Pp. 91-94) ne ofera detalii referitor la operatiile stabilite de Selz. iaionismurln sus}incind c@ asociatitle ma fae parte din mecantsmele gandiri oricat de periferice sau elementare ar fi ele. Legdtura dinmre structura sarcinii $i procesul de recolvare este interpretati de Set: ca itnd marivarionald, ser ne asociativd. (4) Introspectionismul in actualitate * Onto Selz si inteligenta artificial. Revelarea de citre Selz a unor operafii intelectualc fundamentale fntr-un sistem autoreglat a oferit — dupa cum semnaleaza Paul Popescu-Neveanu (1977, p. 93-94) Celor care s-au ocupat trei decenii mai tirziu de modelarca géndicii Tezolutive i computere, un model care dup’ marturisirile americanilor H. A. Simon, J. C. Shaw si A. Newell (1963) s-a dovedit a fi eficient. Succesul postum al Ini Selz se explica prin aceea cercetarile sale au relevat latura operationala a gandirii umane. * Scoala de la Warzburg si psihologia cognitivd in istoria psihologiei imaginea meztald se impune ca o tema major’ a psihologiei introspectioniste, pentru a fi apoi eliminata din c4mpul psihologiei stiintifice de edtre behaviorismul american, Psihologia cognitiva actuala, interesata de dezvoltarea activititilor simbolice si de geneza cognitiei umane, reinsereaza imaginea in Problematica psihologiei. Psihologia cognitiva, dupa debutul sau in anii °70, consacré o mare parte din eforturile sale cercet&rii imaginii In acelasi timp, se impune articularea imaginii cu alte forme, mai abstracte, de reprezentare. 9b. Behayiorismul clasic (J, Watson) si neobehaviorismul (C. L. Hull si E. C. Tolman) (1) Behaviorismul american $i conceptul de comportament Behaviorismmul este unul dintre cele mai importante curente din istoria psihologiei care apare in SUA ca 0 reactie impotriva Nasterea psihologici ca sti psihologici subiective a introspectionismului german. Behaviorism vine de la engl. behavior care tnseamn& comportament. in esents, behaviorismul recurge la abordarea comportamentalisti a vietii ppsihice pornind de la principiul economiei explicative a SCHEMEI S- R (stimul-teactie), respingiind interventia variabilelor intermediare {ntre intrare” (stimul) si_,iesire” (raspuns). ‘Acest curent american apare la ‘nceputul sec. XX tn lucrarile americanilor E. L. Thomdike (1874-1949) si John Broadus Watson (1878-1958). Se accepta unanim ca actul de nastere al behaviorismului este articolul-manifest ,,Psychology as the Behaviorist Views Ii”, publicat de Watson in 1913 in ,,Psychological Review”. Concepfia sa behavioristi Watson o va prezenta pe larg in volulmul ,,Behaviorism” (New York, 1925), Idei similare au apirut, parca la o comanda nevazuti, in acclasi timp in mai multe tari europene: Rusia, Franfa, Germania etc. Conceptul de comportament const’ in ,manifestarile obiective ale activitatii globale ale oamenilor” (dupa Jean Fr. Le Ny, 1991, p. 153). John Watson a dat urmitoarea definitie (in articolul siiu din 1913): »COMPORTAMENTUL este ansamblul de reacjii objectiv observabile pe care un organism, echipat cu sistem nervos, le executa ca rdspuns la stimuldrile mediului, obiectiv observabile.” - Se remarcd respectarea schemei S-R - Ulterior, conceptul s-a precizat si s-a corectat prin cercetarile Taborioase gi riguroase ale behavioristilor. Conceptul de comportament a devenit un fundament epistemologic al tuturor psihologilor, ceea c & permis calificarea psihologiei ca sting’ a comportamentului _jumatate de secol. (2) Reprezemtanti si orientari J.B. Watson a fost supranumit ,parintele behaviorismului”. El @ acordat mare importanf& lucrarilor rusului I. P. Pavlov. asupra reflexului conditionat i stimulat de acestea a realizat,~impreun’ cu Sojia sa R. Rayner, cercetiri experimentale (1920) referitoare la conditiondri emotionale: a studiat frica unui copil (Albert) de 11 luni In conceptia lui Watson emofiile sunt reacfii comportamenrale. 94 Istoria psihologi in 1930 el dezvolta ..teoria motrica a gandirii": gandirea este o activitate complexa care mobilizeaza intregul organism © Eduard Lee Thomdike a realizat cercetari in domeniul comportamentului animal: inteligenfa la animale (..Animal ntelligence”, 1898-1901), invajarea Ia animale, Lucrarile tui au contribuit la dezvoltarea psihologiei experimentale. J.B.Watson - comportament uman Behaviorismul clasie“ \\ EL Thamatke — comportament animal ree K BF Skinner. analiza experimentala a comportamenttlui (conditionsrea operanta) © Burthus Frederic Skinner (1904-1990) a studiat condiionarea operanté ca 0 modalitate specialé de invatare (subiectii lui au fost la inceput sobolani si porumbei si apoi si oameni). El a pomit de la conditionarea reflexi a lui I. P. Pavlov — un proces de formare a unui nou reflex sau a unei legaturi temporare prin asocierea repetata a unui stimul neconditionat (SN) cu un stimul conditianat (SC). ISN + SC = RG in conditionarea operanta skinneriana se asociaza cu stimulul intaritor (SN) 0 migcare sau o operatic (de aplisare, de tragere, de invartire), dupa care subicctul objine recompensa (hrand). Este faimoasa .cutia lui Skinner” ju care un porumbel primeste hrand (graunte) daca apasa pe o maneta care deschide o usita. Conditionarea operant se explic4 prin regularititi de intariri ale operatiilor reugite Pe baa cercetarilor sale Skinner dezvolt4 un curent behaviorist autonom cunoseut sub numele de analiza experimental a camportamnetului care promavea7i un behaviorism radical (..The Behavior of Organisms” - 1932). % Nasterea psihologiei ca stint 95 (3) Neobehaviorismul © Teoria variabilei intermediare Clark Leonard Hull (1884-1952) a elaborat 0 teorie sistematicd asupra comportamnetului centrati pe fenomenul de invajare. El propune ca sA se schimbe schema S-R in schema S-O-R. (O = variabild imtermediara. intre $ gi R) C. L. Hull a introdus notiunile de Drive (impuls) — un nume pentra motivatiile primare si Habitude (obicei, deprindere) conceput’i ca 0 Tepetare a unei reacjii intarite in prealabil. Hull a demonstrat rolul acestor variabile intermediare in comportament (Principles of Behavior” - 1943). Edward Chance Tolman (1866-1959) s-a specializat in psihologia invatarii Ja animale. E! studiaza comportamentul in labirineul in forma de T si introduce conceptul de intentionatitate. Pentra Tolman comportamentul este un fenomen care ii permite unui animal s& ating& in obiectiv-scop prin alegcre (+ sau -). Aceasta alegere implica Teferinta necesara la variabile iniermediare de tip motivational 5i Cognitiv. Este cunoscut conceptul de map-making claborat de Tolman: sobolanii au invajat sa-gi gaseasca hrana in labirint prin construirea uunei /cirji mentale a traseului (,Cognitive maps in rats and men”, New York, 1948), (ana (Curent elect LABIRINTUL IN FORMA DE T AL LUT TOLMAN — * Aga cum reiese din cele prezentate anterior, neobehavioristii Propun a psihologie $-O-R in care se fine seama de stirile inteme ale Srganismului (0). 96 Istoria psihologiei universale Introducerea variabilei intermediare O, intre $ gi R, este un moment crucial in istoria psihologiei care a avut 0 seam de consecinte unificatoare, pe care le sistematizAm (dupa Al. Rosca, 1988): 1, Se renunjai la golirea conduitei umane, operat de behaviorist ortodocsi, de ceea ce este esential si specific omului: activitatea mintala; 2. Prin unirea conduitei cu activitatea mintald se laturi paralelismul psihofiziologic, promovat initial de W. Wundt, deschizindu-se calea spre coerenta progresiva a discursului teoretic; 3. Se crecazi posibilitatea unei legituri mai stranse fntre psihologie si neurostiinge gi de eliminare a substangializarli psihicului; 4, Prin includerea variabilelor intermediare s-a creat posibilitatea iesirii psihologiei din fund&tura in care ajunsese behaviorismul clasic, ca urmare a recurgerii la principiul determinismului liniar (0 cauza - un efect), rigid si univoc. Locul acestuia il ia determinismul complex, de tip probabilist; 5. Actul de conduita si procesele psihice cuprinse in el reprezinta * Istoria psihologiei sociale semnaleaz& si un behaviorism social, initiat de George Herbert Mead, Preocuparea esentiali a fost demonstrarea genezei si naturii sociale a conceptici despre Self (Sine) si Mind (minte). Actul social nu este decat o consecinta a actului social de comunicare, avind loc in gandire prin mijlocirea simbolurilor semnificative (cuvintele), ceea ce implied interiorizarea, in fiecare individ, a unui ansamblu structurat de roluri sociale (,,Mind, Self and Society”, New York, 1934). in anul 1960, G. A. Miller, E, Galanter 51 K. H. Primbram in ~Plans and Structures of Behavior” dezvolti neobehaviorismul structural care va fi aplicat in domeniul inteligenfei artificiale, care va fi dezvoltat prin cercetérile lui A. Newell, J. C. Shaw si H. A. Simon (1963). Prin aceste cercetéiri, dupa cum apreciaz Vasile Pavelcu (1972, p. 162), din ,obiectiv” behaviorismul devine ,,subiectiv". Nasterea psihologiei ea stint. 97 | 4) Behaviorismul metodologic si teoretic "Jean Frangois Le Ny (1991) Grand Dictionnaire de la logic” (Paris, Larousse, p. 91) apreciazi c& pentru a judeca ai corect behaviorismul trebuie sa distingem fata sa reoretica si a sa metodologica: truirea psihologiei pe unica bazi a faptelor observabile de catre prin excluderea experienfelor subicctive. Din acest punct de 7B) Behaviorismul teoretic, care nu deriva obligatoriu din pozitia dent, se exprima prin urma&toarea regula pozitivisid: si nu ne rim decat la fenomene observabile sau la relatiile lor directe. feeastX pozitic este reprezentati cel mai tipic prin teoria” javiorista S-R, care este de fapt un refuz de a teoretiza. (5) Valenje si limite ale behaviorisrrulnt h T, Contribufia majors a behaviorismului este utilizarea jetode! experimentale-oblectiv in ‘studiul comportamentului 2. Prin behaviorism psihologia igi ‘Sonsolideazd prestigiul de stiinta, igi increderea oameni Stiinta din celelalte domenii. 6 3, Behaviorismul este prima r¢ fort a psihologiel care rgcyte sfera ci de cervetare incluzénd studiul comportamentului ‘dnimal, ca pe 0 cale de a fnvata mai Multe despre oameni 4, Behavioristii au contribuit "Substantial la dezvoltarea psihologiei experimentale impulsionat introducerea rigori si Controlului obiectiv. De remarcat este avantul cercctarilor Experimentale asupra invari T Behaviorismul a ignorat cercetarea eonstiinfei considerand o astfel de preocupare ca ,.misticism” (Henri Pigron, in 1959, sublinia c& -psihologia comportamentului este © psihologie f8r8 constiint2"), 2. Vasile Pavelou (1972, p.162) afirma ca in psihologia behaviorist corpul ia locul sufletului, adevarul psihologie se deplaseaza din interior spre periferia corpul 3, Diferentele dintre animal si om incep si fie neglijat. behaviorismul clasic(demnitatea gi subiectivitatea uman& sunt amenintate, 4, Randamental gi acjiunea | primeazt asupra libertijiiinterioare sia meditafei. 98 Istoria psihologiei universale (6) Psihologia cognitiva contemporand si behaviorismul dean Fr, Le Ny (1991, p, 97) considera c& neobehaviorismul, mai flexibil decd behayiorismm] clasic al tui John B.Watson, este esentialmente reprezentat astizi in psihologie in cognitivismys Psihologic in care se rematca 0 asimilare selectivi a behaviorismiulu metodologic asociati cu o respingere a behaviorismului teoretic Poihologia cognitiva actuale isi exprimA increderea tn psiholovia obiectivit respingand psihologia mentalist fondata pe subiectivitate. Daca la inceput psihologia cognitiva a criticat beheviorismul, fre 2 se: desparti radical de el, ulterior (prin anii *90) ‘si face un tits de glorie afirmand deschis descendenja sa din behaviorism, din care pastreaza spiritul, nu litera, 9e. Reflexologia rusi (I. M. Secenoy, I, P. Pavlov) * _ Reflexologia rus nu intmplator apare odata cu behaviorismul american. Apropierea ine cele dou curente este atét de mare incat diferenjele sunt doar terminologice. Ambele se incadreazA perfect in sfera psihologiet abiective © variant& fiziologica 2 conexionismului experimental . este reflexologia rusa, inrudit cu behaviorismul american, Reflexologia pomeste de la fiziologul I. M. Secenov, supranumit »Parintele fiziologiei ruse” care serie, in 1863, tn volumul ,Reflexele creierului”: ,toate actele vietii psihice constiente gi inconstiente sunt rin geneza lor reflexe”, cea ce este o exagerare si un reductionism, Ulterior, I. P. Pavlov (1849-1936) prin descoperirea reflexului conditionat a deschis 0 cale noua tn ceteetarea experimentalé. a activitatii corticale, in explicarea comportamentului animalelor si a »bazclor fiziologice” ale psihismului uman. Din imaginea initial, Propusi de René Descartes (1596-1650), in care era vadita mecanicist®, cu ignorarea momentului central, s-a pastrat mai ales aspectul legic al transformarilor reflexe, Pavlov a demonstrat ci reflexul reprezintd relatia fundamentala a activititii neuropsihice. Acest_mod de reactivitate al organismului se face fie prin intermediul segmentelor inferioere ale sistemului netvos cum ‘este cezul reflexctor necondijionate (RN) (Inniiscute), fie pe baza capacitagii functionale a cortexului cerebral de a. stabili /egdturi Nagteren psihologiei ca stiinta 99 i centri, cum este cazul reflexelor conditionate dite). Cu ajutorul reflexelor conditionate (RC) organismmul se 4 la conditiile mereu schimbatoare ale mediului. 7 uugor de observat asemiinarea dinire schema S-R gi schema PAVLOVISM | gy» stimu necondtionat (hand) SN+SC=RC | 5 « simul concdtionat (oee aprins) \ 1d | restate coainat 8 R ih le sale, realizate cu caini, I. P. Pavlov forma RC in Recor cha ii da brand edinelui aprindea un bee sau pomes 0 ie, de teva ori rod repetat. Dup un timp fine sativa in reflex doar la vederea becului aprins sau la auzirea sunetului pnerici. Astfel se forma un reffex conditionat — 0 legaturé temporara reflexul neconditionat (cainele saliva la apatitia manc&rii) si jul conditionat (lumina, sunét). Dac reflexul condifionat nu este ontinuare int¥rit, cu hran8, el se stinge: de acca, se mai numeste it ard, . . pee icicce, Gercttior produsi de reflexologie, ca vera plowict a asociajonismut, sa datoret faptlui of s-2 inlus coral Inrrt si sa cut reafia eu acile de comportamen behaviorism). Nici reflexologia mu a deptsit insa limita ‘¢lementarismului. “ Be 1. P:Paviov'd foc an save care a Intemeiat o coal activa de murofiziologie a activittfii ‘nervoase superioare care a ramas ‘exper i le pentru injelegerea ental o serie de fenomene fundamental : Bi eciinaclor fziclopice co gale si a relajilor dintre activitates “oorticald si activittea psihict. Aceasti geval a devenit foarte influent4 fn vremea epocii comuniste (Intre anii 1945 si 1965), in fosta ‘Uniune Sovietica si in alte fari socialiste, inclusiv Romania. Psihologii din aceste {ari au fost nevoiti si transforme invayatura lui Pavlov in Paviovism, inx-o ideologie care devine reductionist, dogmaticd si antipsihologica. In cursurile universitare de psihologie éoate proces a gi actvitiile psihice complexe ale omutul aveau ce smecanism fiiologc” obligatoriu reflexul conditonat sau sistomele, pet onditionate, Srudenilor si elevilor Ii se prezenta omal ea find o fina reflexologic’, lipsit& de spiritualitate. Prin pavlovism se ince 100 Istoria psihologiei universale salveze materialismul marxist prin evidentierea strict a substratului neurofiziologic al proceselor psihice secundare, in functie de natura stimulilor intre care se realizeaz asociatia (legltura temporara) se pot deosebi: (2) :eflexe conditionats clasice (pavioviene sau responsive) Refloxoloale, si \ 2) fafiexe conettionate instrumentale (skinneriene sau operant) Desi teoria americanului B. F. Skinner poate fi incadrat& si ea in reflexologie, intre ccle dowd tipuri de reflexe sunt si deosebiri (Semnalate de P. Popescu-Neveamu, 1978, p. 612-613). Reflexul conditionat clasic ia nagtere cénd intre doi stimuli de natura diferita dupa semnificatia lor bialogica, se stabileste o legiturd. Unul din acesti stimuli trebuie sa aiba o semnificatie intrinsecd pentru a declansa un RC, Stimulul conditionat, care se asociaz’ primului, este neutru din punct de vedere al semnificajiei biologice (de exemplu: lumind, sunet) si deci nu are proprietatea de a declansa o reactie motivati a organismului. Legitura dintre acesti doi stimuli se stabileste pe baza unui raport de semnalizare, favorizat de ordinea in care sunt prezentati. SN poate avea o valoare pozitiva (hrana) si atunci RC dobandit pe baza lui cste un reflex pozitiv sau de apropiere poate avea un caracter negativ (nociy) si in acest caz se formeazi reflexul negativ sau de ,evitare”. Reflexele conditionate operante, studiate de Skinner, sunt reflexele bazate pe tipul de conditionare numit ,incereare si eroare” (irial and error) si const in aceea c& o actiune oarecare initiata de individ este urmata de un stimud de recompensd, generator de reflex pozitiv sau de un stimul de pedeapsd, generator de reflex negativ. Actiunea inifiata de animal este intémplitoare doar la inceputul experimentului. Diferenta fat de conditionarea pavloviand consti in aceea c& nu contine un stimul conditionat specificabil si c& RC nu are Ia origine un reflex neconditionat. |. P. Pavloy |-a influenjat si pe americanul J. B Watson. PROCESUL PAVLOV ~ SNARSKI Jn Drama psihologiei” (1972, p. 189-193) Vasile Pavelcu serie un subcapitol despre «procesul” Pavlov ~ Snarski: Nasterea psihologici ca stiinti 101 |, Un moment isioric important ... it constituie sensul orientarii studiilor fiziologice elui L. P. Pavlov, de la problemele de digestie spre procesele peihice...” (p. 189) LLP, Pavlov susjnea: , Aceaste secreie psihict reprezenta fa inceput o interferenya mu lisa sd se desfigoare mm vote mersal experimemelor asupra dlgestet, fictisindy-i deseori pe cercetdiori" (apud Paveleu, 1972, p. 190). Este cunosout - precizeaza Paveleu (1972, p. 190) - wrécbowl spiritual al lui ov cu tindrul sd colaborator gi discipot A. T. Snarski gl inpia bul Pavtov impotrive weabularulii psihologic $i a interpretirilor «subjective». Contradictia devine mai ascupita in 1901, cu ocazia dicertatiei dr -ului A. T. Snarsti, se ocupa de mecanismele apsihice ale secrepiei salivare ia edini ... Snarsii Yau existenja psihick att in formarea asociafiilor cw ocazia actului de mitatie, cat s¢ - datorit& asaciatiilor — in actut de «recunoastere» a substanjelor tare respective. Acwm izbucneste disputa istorica inire Paview $1 Sharstt itd. cu drept cuvdnt ... ca disputd inive fiiolog si psiholog. incheiat’ prin fasirea de cBtre tandrul doctor a «capitalet reflexelor conditionate» (1902). ‘$Secretia psihica ~ afirma Pavlov ~ este si ea, incontestabil, un reflex, care este ir condus de anumite legt». Schematizand fird a simplifica (observ Pavelcu, 1972, p. 192), am putea spune ci catia reprecinsa in fond o reducere a fenomenulul complex, prin, la unul mal pli, fitologle Trebuie sii recuncastem ci, in adeviir. sensul psihologic este expulzat din aceasté explicate...Totus psihicul rovine marou, realitatea sublectié nu cedeaca, nu paraseyte iflinded este 0 realtate” (p, £93) 9d. Rezumat INTROSPECTIA este ,.0 privire orientata spre interior”; este o I¢tod’ psihologica de autocunoastere de mare folos in formarea Ofilului moral al personalitatii; nefiind obiecrivd nu este acceptati ca etoda stiintified de cercetare. Wilhelm Wundt a utilizat introspectia metod’ de investigare a onstiintei si a proceselor psihice erioare. INTROSPECTIA EXPERIMENTALA a fost dezvoltata de Scoala Ja Warzburg, condusd de Oswald Killpe. Acesti metoda a mai fost |Mumiti si retrospectie sau introspectie provocata. Scoala a conceput irea ca proces de rezolvare de probleme. OPERATIA INTELECTUALA este un concept introdus de Otto Sez. El a stabilit ‘principalele operati: completarea complexulu, “abstractia selectiva si reproducerea aseménirilor. Psihologia ciberneticéd a gandirii (H. A. Simon, J. C. Shaw gi A. “Newell - 1963) confirma operatiile lui 0, Selz. Psihologia cognitivé (dup 1970) repune in drepturi imaginea " mentald care fusese izgonita de behavioristi. 102 _ Istoria psihologiei universale 1. Behaviorismud (engl. ,.bchavior” — comportement) reduce toat activitatea la schema S-R care explici comportamentul extem, Comporiamentul este ansamblul de reactii obiectiv observabile ig stimuli obiectiv observabili. = Actul de nastere al behaviorismului este articolul tui John B.Watson (1878-1958) ,Psihologia vazuti de un behaviorist” publicet ‘in 1913 in ,,Psychological Review” + Behaviorismul. clasic studiaza comportamentul animal sau man dupa schema S-R. Repezentanfi: J. B.- Watson, Eduard Lee Thordnike (1874-1949). > Burthus Frederic. Skinner (1904-1990) dezvoltt behaviorismul Prin condifionarea operanta in cadul unei conceptii proprii numiti analiza experimental a comportamentului”, ~_ Neobehaviorismul introduce variabila intérmediara (motiv, cmofie) intre S si R; astfel schema S-R devine S-O-R, Reprezentanti Clarck Leonard Hull, Eduard Chance Tolman (invaitarea in labirint) ete. ~ J. Fr. Le Ny (1991) delimiteazs behaviorismul metodologie de behaviorismul teoretic. Psihologia cognitiva, eibemetica $i inteligenta artificial asimileaza selectiv doar behaviotismul metodologic. * Comiribujti: dezvolti metoda obiectivi de cercetare’ si Psihologia experimental, stimuleaza cercetarea invafiri * Limite: ignor’ constiinta si lumea subiectiva a omului. 2, Reflexologia rusd este o variant’ fiziologica a asociationismului experimental; prin studiul conditiontirii se apropie de behaviorismul american. Reprezentanti: I. M. Secenov (,Reflexele creierului” - 1863) sil .P. Pavlov (1849-1936). ~ 1. P. Pavlov descopert reflerul condifionat ca 0 legiturs temporara intre RN si SC. El a intemeiat Scoala pavloviand de fiziologie a activitatii nervoase superioare > Este evident asemiinarea dintre schema S-R si schema RC (SNtSC-RC). = _ Reflexologia americana este reprezentatd de B. F. Skinner. fntre reflexele conditionate clasice (pavlovienc) si reflexele conditionare instrumeatale (skinneriene) exist aseménari si deosebiri. |, P. Pavlov |-a influentat si pe J. B. Watson. Nasterea psihologici ea stint’ 103 Care sunt avantajele si care sunt limitele metadei intraspeciei? 2, Care sunt principalele orientari si care sunt caracteristicile lor? Ce este introspectia provacaté? Prin ce se. diferentiazd de trospectia lui Wundt? 4. Care este importanta istorica a cercetarilor lui Otto Selz? 5. ince consti valoarea actualé a introspectionismului? 6. Care este actul de nastere al behaviorismudui? 7. Explicati viruutile si limitele schemei S-R? ‘8 Care este contributia lui B. F. Skinner Ja dezvoltarea wviorismului? - Explicati rolul variabife’ iatermediare in renovarea aviorismului si trecerea la neobehaviorism! 10. Prin ce anume este actual behaviorismul? “Il. Prin ce se caracterizeazat reflexologia rusa? 142. Explicafi mecanismu! de formare al RC? ee 13. Care sunt asemanarile gi deosebirile dintre RC pavlovian si RC 714: in ce a constat aga zisul proces Pavlov vs.Snarski? int »9f. Bibliografie jat, Marian - Geneza psihologiei ca stiinga experimemala in Romania, | Bucuresti, EDP, 1972, p, 19-20 gard, ER Bower, GH. - Teorit ale invdjarit, Bucuresti, EDP. 1974 zat, 1. - Istoria universal a psthologiet (istorla moderna st ¢ontemporand: 1860-1994), Bucuresti, Univ. Titu Maioreseu, 1994, p. 43- 50, 51-58 si 25-26 (B-UTM) (* : Pol. Grigore - lsioria peihologic, Bucuresti, 4. Fundatie Romdnia de ‘Maine, 2001 E n eleu, Vasile - Drama psihologiei, Bucuresti, EDR, 1972, p.77-78, 230- 231, 248 (4) p Popescu-Neveanu, Paul - Curs de psihologte generala, vol. 1, Univ. Bucuresti, $1976, p. 9-10,.15, 43, 151 ; Popescu-Neveanu, Paul - Diejionar de psinatogie, Bucuresti, Ed. Albatros, -294, 377-380 (B-UTM) (*) 1. Teoria psihologicé si unitatea psihologiei, «1 i "(a Academici Romane), nr. 1, 1988 iu Ren Als Trad de poihologe experimenield, Bucuresti, Ud, Academic, 1963, p. 434-435, 441 Revista de 104 _ Istria psihologiei universale Recapitulare > dntrospectionisimul (ortodoxal al tui Wundt sau experimental 2] lui Killpe) face parte din sfera psihologiei subiective care se afld in opozitie cu psihologia obiectiva care cuprinde behaviorismul american i reflexologia rasa. - _ Introspectia este o metodi a psihologiei foarte util’ pentru autocunoastere si perfectionare morala, Ea fiind @ metoda subiectiva ‘nu pidate fi acceptata ca metods stitnifica, care prin definitie trebuie sa fie obiectiva. -_Afirmarea si negarea introspectiei au contribuit Ia conturarea unui nou sens al observatici inteme, ceea ce reprezinti 0 sinteza creatoare intre subiectiv si obiectiv, intern si extern, cunoastere i actiune, teorie si practica - Cu toate limitele semnalate de diverse curente si scoli, introspectia riméne ca o metoda proprie a psihologiei care poate f utilizat& eficient eu conditia sa se adapteze Ia situatia respectiva si sa se completeze cu metode obiective. Psihologia introspectionista este cea mai important& coordonata a psihologiei subiective care va intra in conflict teoretico-metodologie cu scolile apartinand orientarii opuse, ale psihologiei obiective. - Behaviorismul american (fondator: J, B. Watson - 1913) apare ca o reactie Impotriva psihologiei subiective care avea in centru introspeetionismul german. J. B. Watson a fost primul mare psiholog american care a tnjeles importanfa descoperirilor rusului Ivan Petrovici Pavlov referitoare la reflexcle condifionate si astmileaz’ metodele sale in cadnul unei psihologii objective care studiazi comportamentul si functia conditiondirii in invafare. Behavioristi subliniaz’ rolul mediului tneonjurdtor tm formarea naturii umane si acorda un rol minor trisiturilor ereditare ~ _ Behaviorismul clasic care wzurpi constiinfa din psihologie va fi Tenovat si inlocuit cu neobehaviorismul care introduce variabila intermediar. schema S-R devine $-O-R. ~__ Behaviorismul si neobehaviorisrmu! sporesc prestigiul de stint al psihologiei prin promovarea experimentului obiectiv, al rigorii si Nasterea psihologiei ca stiints 105 ctititii. Din pAcate, sunt ignorate diferenfa calitativa dintre om gi imal si este neglijatA spiritualitatea fiintei umane. Reflexologia rusd, mai ales prin cercetirile lui I. P. Pavlov, a Juenfat si a incurajat cercetarile behavioriste realizate de J. B Watson si B. F. Skinner, ‘Intre RC pavlovian $i conditionarea operant skinneriand existé atét ian&ri ct si deosebiri. INTREBARI RECAPITULATIVE 1. fn ce consti esenta disputei dintre psihologia subiectiva si ihologia obiectiva? 2. Care sunt victutile si limitele introspectiei? Cum anume @ incercat Scoala de la Wirzburg s inlature imitele introspectiei ortodoxale (wundtiene)? 4. in ce const importanta istoric’ a cercetirilor intreprinse de tto Selz? 5. Care sunt deosebirile esentiale “dintre behaviorism si a fost rolul reflexologiei ruse in stimularea ehaviorismului american? ‘7. Enumerati principalele contribufii si limite ale behaviorismului! 8 Care sunt domeniile actuale ale psihologiei obiective care 4 influenta behaviorismului? Capitolul V DESCHIDERILE PSIHANALIZEI IN PSIHOLOGIA MODERNA 10. Psthanaliza lui Sigmund Freud in opozitie cu psihologia analitica a lui Carl Gustav Jung 10a, Virtutle si limitele psihanalizei freudiene 10b. Deschiderile freudismului $i procesul psihanalizei 10c, Psihologia analiticé a hui Jung in actualitate 11. Neofreudismul respinge pansexualismul 11a, Psihologia individual a Ini Alfred Adler 11b. Psihanaliza social sau culturalisia (Herbert Marcuse, Karen Homey, Erich Fromm, H.S. Sullivan) si psihanaliza existentialé (Jean Paul Sartre, Roumain Lipot Szondi) Ne. Ruptura lui Jacques Marie Lacan Recapitulare Deschiderile psihanalizei in psihologia modern’ 107 _ 10. Psihanaliza tui Sigmund Freud in opozitic eu psihologia analitie a lui Carl Gustay Jung 10a. Virtutile si limitele psihanalizei freudiene Date biografice despre 8. Freud Sigmund Freud s-a ndscut la 6 mai 1856 in Freiburg. Tatal sau Jacob Freud, evreu din Galifia, ocupandu-se eu negotul de land, implinea 40 de ani cénd s-a cfsitorit cu. Amalia Nathanson, mai tanara cu 20 de i. Familia se muta la Viena unde Sigmund petrece una din cele mai ale copilirii. Este pasionat de lectur’ si studiu, la 9 ani intra la si timp de 7 ani este premiant, absolvind cu distinctia summa laude". Era dotat pentru invafarea limbilor strdine: stia franceza, leza, spaniola, latina si greaca (cunostea din familie germana si braica). Modelele sale de viati erau Hannibal, Napoleon, Cromwell. fea admiratie pentru W. Shakespeare, J. W. Goethe $i Ch, Darwin, Studiaz’ medicina (1873-1881) si concomitent frecventeazi ninarul de filosofie si un curs de logiea al lui Franz Brentano (1838- '7), reprezentant al ncorcalismului si fenomenologiei. in anu! 1885, B .privat docent”, Freud pleaca la Paris, la renumitul spital de boli lervoase Salpétritre, care cra o Mecca a neurologilor de pretutindeni, de oficia celebrul Jean Martin Charcot (1825-1893). ‘Tn 1886 se casitoreste cu Martha Barnays (ruda cu Heinrich Heine) Care va avea sase copii. in 1881 {i apare prima carte ..Zur Bffassung der Aphasien” (,.Introducere tn afazie”), dar cartea care il az este ..Die Traumdeutung” (,,Interpretarea viselor”, 1900). 4 iunie 1938 S. Freud este obligat s& p&rdscasca Viena, arasul in $i lucrase aproape opt decenii (orasul a fost invadat de izisti), Se stabileste la Londra, care-] primegte ca pe un mare’ erou, moare numai dup& un an de exil, la 23 sept. 1939, rapus de iva ubui cancer inoperabil. 108 storia psihologiei universale 4) Psihanaliza ~ metoda psihoterapeuticd inventata de Sigmund Freud fn 1908 are loc primul ‘Congres de psibanaliza la Salzburg, iar in 1909 apare prima revisti de psihanaliza. Aceste dou evenimente marcheaz& consacrarea public’ a nasterii Scolii psihanalitice. Psibanaliza este metoda inventata de Sigmund Freud pentru tratamentul nevrozelor. CELE TREI ACCEPTIUNI ALE T ERMENULU! DE PSIHANALIZA 1. procedeu de cercetare a proceselor psihice 2. metoda de tratament a tulburarilor ‘Nevrotice 3. cale de fundamentare a unet ‘discipline stiintifiee Psihanaliza este si metoda Psihoterapeuticé care a dat rezultate in tratarea isteriei, nevrozelor _anxioase, obsesiilor, —fobiilor, perversiunilor scxuale etc »lntreaga sarcind a tratamentului psihanalitic — serie Freud ~ ar Butea fi recumatt tn formula: ,,transformarea oricitrul incongtient patogenic in constient” Conflictul intrapsihie dintre inconstient (Ics) si constiinta (Cs) impregneaza intreaga viaj& a omului. Dominator este inconstientul! »Principiului plicerit” propulsat de inconstientul axat pe viata biologicd i se opune ., principia! realitdjii” promovat de constiinja centratd pe viaje social-morala 2 omului, generatoare de constrangeri firesti, Prin psihanalizi i se pun pacientului o seam& de fntrebari Teferitoare la evenimente din trecutul siu, mai ales din copilarie Astfel, _psihanalistul aduce in lumina constiintei _ elemente Perturbatoare din inconstient care sunt reduse la ticere. Psihanaliza are si limite, Ea nui las& loc de initiativa individului, nur| [asa sf lupte singur pentru vindecare, De aceea, este recomandabil a psihanaliza s& se combine cu alte metode de psihoterapie care si-1 conduca pe pacient spre autocontrol 5i autorealizare. Vasile Pavelcu (1972) arati c4 nu este echitabil ca toate erorile comise de psihanalizl si fie atribuite fondatorului ei, dupa cum este exagerat sii se atribuie acestuia originalitatea tuturor ideilor pe care le confine”, Deschiderile psihanalizei in psihologia modern’ 109 Psihanaliza actual difera de cea inifiata de S. Freud. Experienta a fécut-o mai supli, riscurile s-au diminuat, empirismul s-a redus, “ncrederea a sporit, 10b. Deschiderile freudismului si procesul psihanalizei * Structura psihismului uman in concepfia lui S. Freud Referitor la alcituirea “aparatului psibic” ca un intreg structurat S. Freud elaboreaza doua “topici” (I. Ménzat, 2000, p. 39-52, 72-77): a) prima topic’ freudiana dinstinge ineonstientul (les), preconstientul (Pcs) si constientul (Cs): impulsurile circuli, pe Yerticala celor trei instanje, ascendent si descendent; migcarea Sregresiva se exprim& in reprimdri i refuliri iar cea ascendent& in deplasari si sublimari (icebergul” lui Freud) b) cea dea doua topica (1920) se refers la personallitate si cuprinde: SINELE EUL > EUL IDEAL SUPRAEUL ; SINELE este cea mai athaicd zona care contine tot ce este ereditar, dat la nastere, instinctele inainte de toate (Matei Georgescu, 2000). EUL acjioneazé ca un intermediar intre Sine si lumea exterioari; Eul controleazi instinctele. ¢ 1 © SUPRAEUL prelungeste influenja patern& gi mater funcfion&nd a0 cenzurd morala. Din 1923 S. Freud defineste si un EL IDEAL care spre deasebire de EU (omul aga cum este) reprezint omul asa cum ar trebui sit fie, modelat de o cenzura morala puternica, fn 1932 Freud si-a reprezentat grafic sistemele dinamice ale ‘Personzlititii aga cum le vedea el atunci (vezi Schema) fn aceasta sche’ simbolul nept-cs se refer’ la sistemul periferie P (Perceptie), cuprinzind initial preconstientul clidit pe reziduri ‘mnezice, Comentind aceasti reprezentare grafic Boris Rybak (Paris, 1968) ne atrage atentia c& Supraeu! se soufunda adane in Sine, cu care este consirins s& intrefina relafii inteme. Rybak crede ci spatiul afectat Sinelui este prea mic. Este aici mai degraba 0 proiectare 2 B jpersonalitii ideale dominata de un Eu rational no Tstoria psihologiei universale PCPT-CS. fii PRECONSTIENT | a SUPREU Refulat | \ INCONSTIENT Yow \ & \ saci fteud se referd la complerul lui Oedip care izvordite din inconstient: se exprim® prin atractia sexual8 a baie(ilor pentru mama lor si printr-o gelozie fata de tati. Ulterior, in perioada 1950-1955 antropologii Margaret Mead, Ruth Benedict si B, Malinovschi au afta; cH faimosul “complex al lui Oedip” este departe de a fi un fenomen universal: el nu exist in socictitle primitive, Sexualitatea studiati de 8. Freud mentinerea sindtifii organice sia echilibrului psihic. El pen Sxagerat prea, mult acest. rol, cea ce se numeste panvexsraliom freudian: omul este stapanit de libido (energia sexuala), real e ignoratpartea spiriuala a fiinje! umane * Mutotiile produse de freudism in Psthologie Leonard Gavrliu in studiul introductiv la volumul “Introdueere in psihanalizi” de S. Freud, ne Prezinté urmatoarele mutatii: a) Injelegerea Personalit&tii ca sistem dinamic avand ctur bio-psiho-sociala a are un rol deosebit pentru Deschiderile psihanalizei fn psihologia modern&. 111 b) Se remarcé efortul proteic de a reflecta dialectica derutanta a "vietii psihice: dialectica constient-inconstient, dialectica Eros- “Thanatos ; ¢) Freudismul a contribuit masiv la introducerea, inaintea _gestaltismului, a unei conceptii structuraliste in psihologie | -@) A corelat in mod dialectic conceptele de siructurd $i functie, ‘anticipand chiar uncle modele cibernetice e) A promoyat conceptia geneticé in psihologie, privind fenomenele psihice din punctul de vedere al genezei si evolutiei. in acest sens I-a precedat pe Jean Piaget f) S. Freud a demonstrat ca afectivitatea, mai mult decit inteligenta, este factorul esential al viefii noastre cotidiene (idee preluati de la Friedrich Nietzsche) 2) A stimulat cautarea de noi metode de cunoastere a personalitafii (Rorschach, T.A.T., Szondy etc). Faimosul brainstorming este aplicarca in creativitatea de grup a regulii fundamentale a psihanalizei: asociatii libere sustrase oricérei autocritici h) A dat un impuls far& precedent diterasurii de analiza psihologica: Thomas Mann, Marcel Proust, Stefan Zweig, Eugene ‘O'Neill etc. i) fn. 1898 S. Freud lanseazi termenul de merapsihologie prin care fncearci si-gi caracterizeze sistemul prin traduccrea metafizicii in Psihologie; astfel, el incearca sa ridice psihanaliza la rangul de teorie a culturii, PROCESUL PSIHANALIZEL Vasite Pavelcu ix subcapitolul Procesul psikanatizei din “Drama psihologiet (1972, p. 182-188) remarca gi limitele psihanalizei “Poate od istoria psthalogiei mu cunoaste o altd faze de dispute $i controverse mai violente care, asemenea unui incendtu, sau extins¢1asupra unor domeni invecinate Psibologia. Polemica in jurul psihanalizei a atins apogeut chiar fx perloada de tyforire (4905-1920) a acesteta...Concomitent cu aprecieri care ii ridicau pe Freud la inditimea unui Copernic saw Darwin, sau fl caracterisen in chip de “Crisiojor Columb al Inconstientului", “psihologia abisali” a skirnit un cor de proves 3! de. criti degenerate adesea in invective grew de reprodus” (p. 183) “"Nowd ni se pare ed fabserva Paveicu, 1972 p.185), odatd avansate tezele de baz’ evident Inspirate de un material clini: real - Freud a fost mal preacupat s0-si consirudasc’ sistemul sau metapsihologic. decdt sd-si verifice tecele si conceptele si ceed ce a fost prilejul unor erort grave, sa extinda wfora acestor concepte in domenti eterogene psihologie social, soviologie, emografte flasopa culturitele.—cu care nu avusese un contact empiric direct sau o formafie corewpan:dtoare 112 storia psihologiei universale “De asemenea, cu tot caracterul biologizant si reductivist al conceptsel freudiene, ‘cesta a dai un impuls interpretarit dinamice a fenomencior psikice. prin contras! cu caracterul static al modetut psihic care domina pana la el" (p. 188) CONCLUZIE: Este hiperbolica afirmagia americanului C. A. Mace (1967) care susfine ca trecerea de la psihologia prefreudiand la cea freudiand este de ordinul marilor mutatii geologice. S-a emis si ideea de “rastumare copernicana". Dup americanul A. A. Roback (1964) “revolutia froudiana este o revolutic intelectual care a creat o nowt imagine asupra mul: Totusi, multe din ideile lui S. Freud au fost devansate de rusul F. M. Dostoievski (1821-1881). Spovedania dostoievskiand este psihanaliza avant [a Tettre (I. Matnzat, 1999), 10e. Psihologia analiticd a lui Jung in actualitate * Disidenta tui Jung - in cronologia viefii lui Jung, pe parcursul a 8 pagini, Mihaela Minulescu (2001, p. 12-19) noteazi c& Jung se haste Ia 26 julie 1875 in cantonul elvetian Kesswill, Tatal & s4u Paul Achilles Jung era paroh protestant. La scoal a fost un elev mediocra (chiar slab la matematica), disprefuit de colegii sai pentru ci era mai sirac decat ei. Intre 1895-1900 studiaza medicina Ja Basel. fn 1902 ‘gi sustine doctoratul la Universitatea din Zirich. intre 1920-1926 intreprinde mai multe cAlatorii in Algeria, Tunis: SUA, Egipt, Kenya, Uganda. In 1938 este invitat in India, la Calcutta. in 1948 se inaugureaz’ Instintul C, G Jung din Zirich. Moare senin dupa o seurti boala la Kusnacht, la 6 iunie 1961, inainte de a fi implinit 86 de ani, in 1964 este inaugurata “Clinica si centrul de cercetare pentru psihologia jungian’” din Zurich, Fiind la ineeput intim legat de Sigmund Freud, cu care a fost un timp prieten (Freud nu a fost nici mentorul si nici maestrul lui Jung), intre 1906 si 1911, el devine la inceput un disident al psihanalizei freudiene, iar apoi (din 1912) isi construieste propriul stu sistem intitulat PSIHOLOGIE ANALITICA care se va afla in opozifie teoreticd si metodologica cu sistemul freucist. Deschiderile psihanalizei tn psihologia madera. 113 a. Primul punct in care Jung este in dezacord cu Freud se refera la rolul sexualitatii: “libido” (la Freud: energia scxuala) devine energia © i forta generalizata a persoanei integrale. b. A doua diferenta se referd la directia forjelor care influenteazd persoana: in timp ce la Freud era prizonier si victim’ a trecutului, Jung | demonstrat ci omul este modelat ait de tecutul, eft gi de vitor sau. Punctul principal al diferenfei dintre cei doi rezida in problema Inconstientulut: Freud considera inconstientul ca fort atotputernica care domina perpetuu constiinta si personalitatea; Jung exploreaz mai adic in inconstient si fi adaugi noi dimensiuni. Jung releva dou “niveluri ale inconstientului: unul personal i altul colectiv (transpersonal sau arhaic). S. Freud este un “dinamitard” pe cand C. G, Jung este un "“restaurator * Inconstientul colectiv este “mintea stramosilor nostri carunti ‘Dupa indelungate cercetari si o impresionanti cazuisticd psihiatric C. G. Jung descopera fn inconstientul colectiv forfele psihice care sunt identice la tofi indi imaginile, simbolurile si sentimentele ancestrale care provin din arhetipuri (tipare psihice athaice). Athetipurile sunt “forme pre-existente”, predispozitii _psihice inndscute; desi exista si se transmit ereditar, natura lor este psihoida. Jung di exemple de arhetipuri universale: mama, copilul, Dumnezeu, eroul, moartea, puterea, intelepciunea batranului etc. Unele arhetipuri sunt mai deplin dezvoltate comperativ cu altele si de accea influenteaz’ ceea ce Jung numeste psyché (totalitatea proceselor psihice constiente si inconstiente) mai consistent. Acestea sunt: persona, anima si animus, umbra si Sinele. "> Persona este masca, fafa publica a persoanei pe care o poarti in prezent ca apartinand ,altcuiva”, diferit de cea ce este realmente ersoana. Animus este arbetipul masculin din femeie, iar anima este arhetipul feminin din barbat. Fiecare sex manifesta trasaturi temperamentale si gesturi, atitudini care sunt, de regula, proprii celuilalt sex datorita secolelor de viata traita tmpreuna. Umbra cuprinde fortele raului, instinctele rele. 114 _ Istoria psihologiei universale Sinele este arhetipul central si unic care este sinteza tuturor ‘rasdturilor psihice, care este de natura spirituald (psihicul este compus si muritor, spiritul este necompus si nemuritor!). In esenti, ideile directoare ale lui Jung referitoare la SINE sunt: \ele este arheripul-miez eare inelude experienta strimosilor nostri c&runti si modelul divinitati Sinele este personaltiatea totala; Eu! este subordonat Sinclui Reprezentirile lui Dumnezeu gi Hristos sunt simboluri arhetipale ale integrdrli i votalitatii (despre psihologia simbolului arketipat citifi tratarul semnat de I. Manzat si M. P. Craiovan, 1996), Sinele este centrul de ordine $i sens interior care permite perceptia lumif dinlauntrut Fiintei Sinele este sinreza care se exprimd prin .nasterca omului interior’ Relatia Sinelui cu Eul ca si intreaga structur a psycié-ului, in conceptia Iui Jung, sunt sugestiv prezentate in faimoasa sa mandala (vezi figura de mai jos) poe (= COMPLEX As ARHETIP > AXA EULUI 4 INcoNsTIENTUL COLECTIV > INCONSTIENTUL PERSONAL > CONSTIINTA Deschiderile psihanalizei in psihologia moderni 115 Din accasts schema reiese c& Eul este factorul integrator-constient. ele este nucleul care isi raspéndeste influenta in intreaga sfera. Bul poate multiplica ins& Sinele este unic. Sinele este ca Soarele in jurul gimia graviteaza planetele (vezi: 1. Manzat, 2000, p.79-89). © * Principia sincronicitagii © €. G. Jung impreunt cu fizicianul cuantist Wolfgang Pauli (elvetian, "1900-1958, Nobel 1945) formuleaza principiul sincronicitafii (1951) — “al conexiunii acawale prin coincidenje semnificane care se refer’ la fia simultani a dou eyenimente printr-o “coincident ificanta”, fara relatie cauzi-efect. Prin sincronicitate se explic& tia simultand a imaginilor inteme (arhetipuri) si a evenimentelor Sau. comportamentelor externe fri sa fie implicati cauzalitatea ‘elasica, Principiul are in vedere co-aparitia de realitati fizice si psihice ‘eare de obicci sunt independente, Esie foarte verosimil, dupa Jung, ca materia si psyché si fic doud Aspecte ale uneia si aceleiasi realitati — remus mundus. + Individuarea ~ “a deveni propriul Sine” Cel mai. important proces al construcfiei_ si reconstructiei " personalititii este individuarea — proces de maturatie psihologict, de autocrganizare a unui centru interior care intretine o pulsiune “Spirituala de cercetare, de ordine gi sens, ceea ce permite perceptia Jamii din interior. Individuarea este procesul dinamizator prin care se formeaza si se diferentiazd individul. Mariana Tanase (2000, p. 155- 180) subliniazA ca, in csenfa, individuarea inseamn’ ya deveni “propriul Sine”, Reunirea opuselor (dintre Sine si Alter, dintre constient si “ inconstient, dintre inconstientul personal si inconstientul colectiv) intr- © ‘relatie complememtara reprezinti dinamismul si dramatismul Procesului de individuare. Jung se refer la o confruntare creatoare @ ‘omului cu opusele sale si sinteza creatoare in Sine. Scopul individuarii este ‘atingerea unui centr dotat cu valoare Suprema si cu o extrem& intensitate vital’. Complexitatea si dinamismul procesului sunt att de accentuate ineat Jung compara individuarea cu un proces alckimic al sufletului (vezi: Mariana | Tanase, 2000, p. 164-166). Nevoia de individuare este privita de Jung a introspectie pe care 0 consider ,concentrarea in Sine”, 116 _Istoria psihologiei universale Dupa cum se exprima Jung, ,.individuarea nu se inchide fati de lume, ea aduce lumea in interior”, Prin inidividuare omul se realizeaz ca personalitate, se asum&, se construieste si se semnifica. Retineti! Prin conceptia sa asupra implinirli personaliraqii prin individuare Jung poate fi considerat un precursor al psihologiei umaniste. O mare asemanare exist Intre individuarea jungiand $i teoria maturitatii psihice a@ persoanei a lui Carl R. Rogers (1964) $i teoria personatitatié optimale a ti Richard Coan (1974). Anioreatizarea jungiand poate fi considerat’ o premisd teoretict fn elaborarea conceptului Selfactualication (implinirea Sinelui) a tui Abraham Masiow. * Conteibupii experimentale C. G. Jung n-a fost doar un deschizitor de drumuri in plan teoretic, ci $i un practician, un mare experimentalist. El a furnizat datele hecesare pentru testarea introversiei, extraversiei si ambiversiei (teste realizate de Eysenck, Mycrs si Briggs). Cei care se orienteazA prioritar spre interior sunt introvert, iar cei care se orienteazt spre exterior sunt extraverti Jung a construit testul asociatiy verbal: a o serie de cea. 40 de cuvinte-stimul subiectul trebuie s4 réspunda cu primele cuvinte care fi tree prin minte si dupa un timp subiectul trebuie s& reitereze asociatiile realizate anterior. Jung a stabilit 0 metoda de interpretare a viselor in succesiune (serii de vise); a elaborat diverse teste proiective. Jung a fundamentat psihoterapiile analitice tn care scopul general este cresterea autonomiei, a capacititii de a relationa si mai ales a autenticitatii (Mihaela Minulescu, 2001, p. 116-149). 11, Neofreudismul respinge pansexualismul La. Psihologia individuala a lui Alfred Adler (1870-1937) A. Adler, absolva in 1985 facultatea de medicina din Viena, specializindu-se in oftalmologie. Pasionat de psihologie ti devine discipol credincios lui S. Freud intte anii 1902 si 1908, de care se Gesparte in 1911 cu mare. valva, respingénd pansexualismul freudienilor ortodocsi". in 1935 fondeaza Journal of Individual Deschiderile psihanalizei in psihologia moderna. 117 Psychology” prin care Adler consfinteste numele conceptiei sale: ologie individuals. Asa cum despre Freud s-a spus ci a descoperit ycomplexul [ui Ocdip” pentru ca el insusi a avut o mam cu dows ecenii mai ténar& ca tatdl sau, tot asa ,complexul de inferioritate” al ui Adler 2 fost pus pe seama deficienfelor organice ale autorului (a fost un copil firav, rahitic, bolnavicios). Adler si-a axat conceptia pe teoria lui Fr.Nietzsche a ,voinfei de ‘putore”. Psihologia individuald adleriand este 0 psihologie a unui ,tat indivizibil” care se raporteaz in acelasi timp la individul fn sine si la Telajia sa cu comunitatea. Adler pledeazi pentru dezvoltarea Sentimentului de comuniune social®, iar la scara maxima dezvoltarea sentimentului cosmicitaqii omului. Adler promoveazt leoria complexului de tnferioritate: afi om inseamnii a avea wn sentiment cle inferioritate care cere 0 compensare permanent care devine un factor stimulator cal dezvoltarii psthice. Uneori apare o supracompensare (cazul genitlor). | ‘Marile probleme ale vietii omului sunt trei: viaja in socictate, munca si iubirea. Adler elaboreazi 0 caracterologie (psihologia ‘caracterului) in care descrie trisaturi de caracter de natura agresiva ca Vanitatea, invidia, avaritia, ura si tasaturi neagresive ca izolarea, ‘angoasa, lasitatea. Caracterul este — in conceptia lui Adler — luarea de atitudine, modul fn care individul se raporteazi la mediul su, 0 linie directoare, impregnat de impulsul de afirmare asociat cu sentimentul de comuniune sociala. 11b, Psihanaliza sociala sau culturalista (Herbert Marcuse, Karen Horney, Erich Fromm, H. S. Sullivan) si psihanaliza existenfiala (Jean Paul Sartre, Roumain Lipot Szondi) Refinefi: Freudismul se innoieste radical dupa anii 30.ai secoluiui XX. Toate scolile si curentele care se dezvoltd ulterior se incadreaz® in neofreudism. Caracteristica comund a tuturor curentelor neofreudiste este Fenunjarea la tezele pansexualiste gt biologiste ale psihismului infantil; ele subliniazd importanga jactortlor actuali (personali si sociali) in geneza nevrozelor. 118 _ Istoria psihologiei universale a) Psihanaliza sociald sau culturalisia incearca sa aplice metodele psihanalizei individuale la cunoasterea nevrozelor si complexelor sociale. - Herbert Marcuse (1898-1979), filosof si _psihosociolog american de origine germand, a recunoscut revelatia pe care i-a provocat-o contactul cu psihanaliza lui S, Freud, coneretizata in tentativa de asimilare a metapsihologiei freudione in universul siu hegeliano-marxist, prin claborarea cArjii Eros si civilizafic” (1955). Nevoile reale ale omului au fost inabusite de enorma supraindustrializare si de sufocanta mass media. Efectul a fost unidimensionalizarea fiintei umane (dimensiunea consumului; a avea). Comercializarea agresiva a naturii anihileaza, pani la disparitie, cea de a doua dimensiune a fiintei umane: spafiul interior afectat linistitii, reflexiei, autoanalizei, deciziilor autonome. - Karen Homey (1885-1952). a initiat psihanaliza sociala animata de filosofie umanist’ bazati. pe ideile de crestere orientatd, afirmarea vicfii si c&utarea libert¥ii. Ea a lansat conceptele de anxietate fundamental $i neajuiorarea in copiltirie care au dus Ta dezvoltarea dimensiunii sociale a psihanalizei. ,Anxietatea fundamentala” este ,,sentimentul de fined izolata si neajutorata fara de © lume potential ostila” (1950), Ea vede nevroza ca starc general de Perturbare a relafiilor interumane. * - Karen Horney descrie nevoile newrotice care sunt doleante excesive, insafiabile gi nerealiste dezvoltate ca rispunsuri la anxietatea fundamentala, dintre care 10 domina persoana, Scopul lor nu este satisfactia sexuala, cum sustinea S, Freud, ci securitatea sociala. in tabelul urmator prezentam cele zece nevoi discutate de Horney impreuna cu comportamentele ilustrative. Karen Homey a relevat tei atitudiné generalizate. Fiecare atitudine este un intreg mod de viata” incluzind gandirea, sentimental si actiunca: ~ migcarea spre oameni (nevoile 1, 2, 3 din tabel) ~ _ migcarea fmposriva oamenilor (nevoile 4, 5, si 8) + | miscarea de andepartare de oameni (nevoile 7, 9 si 10) Fiecare atitudine rezult8 din combinarea celor 10 nevoi. Miscarea spre oameni are ca directie predominanta ajutorul si complianta (caracter conciliant). Migcarea de indepartare de oameni are ca orientare predominanta izolarea si detasarea (N. Dumitrescu, 2000, p. 181-184). Deschidcrile psihanalizei in psihologia moderna 119 NEVOIEXCESIVE pentru: T.Afectiune si aprobare | Stradania de a fi placut de ceilalfi, f intretinerea asteptarilor celorlalti, frica de autoafinmare 7, Trebuinta unui Tendinga de a reusi prin dragoste, teama “sartenet’ dea fi lisat singur 3. Limitarea Ia 0 viafa Tncercarea de fi discret, Pars a cere meschind revendicari, de a fi modest Exprimate in COMPORTAMENTE 4, Patere ‘Tendinta de a-idomina si controla pe ila de greseali Sa profiti si sa te folosesti de ceilalti, teama de a parea stupid 6, Recunoastere sau endinfa de a fi acceptat, frica de prestigiu social umilingg 5. Exploatarea celorlalti 7 Admiratie personala Infatuare, dorinja de a fi apreciat conform cu propria imagine de sine Stréidania de a fi cel mai bun, ambitios, frica de greseala A nu avea nevoie de ceilalfi, menfinerea independenta distantei, frica de inchistare 8. Realizare personal 9. Suficienta si 10. Perfectiune gi A fi condus spre stperioritate, frica de infaibilitate defecte si critica - Harey Stack Sullivan (1892-1949), supranumit ,,Psihiatral Americii”, elaboreazit teoria personalitaii ca pattern (model, tipar) al relajiilor interpersonale: personalitatea nu exist& in absenfa cclorlalti ‘oameni gi tofi cei pe care fi intdinim sunt reflexii ale relatiilor pe care le-am avut cu alji oament semnificativi (care au avutun tol in viata noastr’). E] dezvolt conceptul de ,nevoie interpersonala pentru tandrete” (1953). (N. Dumitrescu serie un capitol despre Sinele neo- psibaralitic, in vol. 1. Ménzat (coord), 2000, p. 181-206). - Erich Fromm (1900-1980) ‘incearcd 0 combinatie intre concepfia lui S. Freud si Karl Marx intemeind 0 psihanaliza soctala cunoscuti si sub numele de freudo-marxism. El promoveazé umanismul sociopsihanalitic bazat pe ,socializarea” freudismului si umanizarea marxismului. Dupa Fromm, in sufletul omenese exista 120 _ Istoria psihologiei universale {endinfe incongtiente, puternice spre rationalitate, creativitate gi iubire: contrariate ele genereazé drame, nevroze, dezechilibre sufletesti (1956), Societatea modema provoaci alienarea omului $1 genereazt situatii si conflicte nevrotice. fea de sine dact ja Krece de la modul ,2 avea” la modul ,a fi", de la egoism le altruism in timp €& oamenii adept ai modului a avea” se sprijind pe ce au, cei din modu! sa 4" se sprijina pe ceca ce sunt sau pot fi Fromm anata ca Modul »a aves” priveste progresul material in sine, instrdinand emnen de existenta sa creatoare, de fiinga sa spirituald. Remedial este vizwrn vdragostea dintre oameni”, 0 ,eticdrafionala opust cele auteriterc™ ») _Psihanaliza exisienpialista are ca obiect, dupa Jean Paul Sertre (1905-1979), descoperirea. proicctului original sau, fimdamewal care comanda in mod inconstient determindrile noastre. In lucrarea + Fiinta Sincant” (1943) Sartre scria: ,Psihanaliza existentialisté este o raeteda destinata sa pund i i alegerea ith persoana, adic’ se anuntai a real al ciutdrilor omului escoperirea Fiinjei (a existentei sale constienta de sine) In 1937 Roumain Lipot Szondi introduce metoda psihologica pe care 0 care consti in a explica diferitele indivi destinul. Scopul analizei destinului proiectului care-i formeazA viata ca © totalitate globala: metod% surprinde ascunderea Cr uemeulut familial localizat deasupra inconstientului colectiv (C. Jang) si sub inconstientul personal (S. Freud), <)Autoanalica promovati de Didier Anzieu (1959) se referk la explorarea inconstientului de catre un individ, cu sau fart trolul Psibnnalistuln, dar respectad principiile si procedeele psihanalitice, ‘Ue, Ruptura lui Jacques Marie Lacan 2) Jacques Maric Lacan (1901-1981) este psihanalistul francez a faint deviza ,reintoarcerea la Freud” are, pe de 0 parte, un sens entig 'a adkesa psihanalizei bchavioriste sau culturaliste si, pe de alta parte, Deschiderile psihanalizei in psihologia moderna 121 msul necesititii dezvoltirii cercetirilor psihanalitice pe baze noi, gan propune 0 hermeneutic’ psihanaliticd, fondati pe analiza ilor linavistice, care sustine c& inconstiental este sructurat ca ga limba), c& inconstientul subiectului este, de fapt, aiscursul celuilalt divi ), Organizatie). pee ae incongtientul este depersonaliza Faportat in intregime la limbaj: limbajul nu numai c& ilustreaza ir tientul, dar fl si constituie. Nu numai ca inconstientul, se lizeaz’ ca un limbaj, dar el si influenteaz4 limbajul constient “conferindu-i diverse incdrcituri emojionale si sensuri Jacques Marie Lacan a fost supranumit, de catre Paul Eluard, Salvador Dali al psthanalizei (Elisabeth Roudinesco), j Recapitulare A) - Curentul psihanalitic, cu toate metamorfozele sale, a rezistat gi 8-2 dezvoltat pana in zilele noastre, find ce! mai longeviv curent din "storia psihologici universale. = 5» Psihanaliza este o metod& inventats de Sigmund Freud (1856- 1939) raspéndita dupa 1900 intal in Europa si apoi in SUA $i inireaga lume. Psihanaliza are o triplt ipostaza: a) procedeu de cercetare b)metoda de tratament ©). discipling stiintifica ; = Structura psihismului uman, dupa S. Freud, const din: 2) _inconstient~ preconstient ~ constient (-atopicd, feebergul) b) Sinele, Eul si Supraeul (a Ha topicd, din 1920); din 1923 si un Eu ideal +S. Freud a impus 0 noud imagine asupra omului care apare ca 0 personalitate dinamic-sistemicd cu o structuri dialectic bio-psiho- sociala, Principala limit& a freudismului este pansexualismul + Pansexualismul va fi respins de catre Carl Gustav Jung (18 1961), lied Adler (1870-1937) si pleiada eopsibanligior cae iteaz& importanta factorilor socio-culturalt. ipa i sa psihologie analiticd dezvolti ideea inconstientului colectiv, mai adénc decdt inconstiental personal al lui Freud, care confine arkesipurile (modele arhaice) ca: persona, anima, 122 Istoria psihologiei universale animus, Sinele, umbra etc. Sinele este athetipul central, nucleu! spiritual de ordine si sens interior. Individuarea este procesul de cunoastere a Sinelui, ~ Jung impreund eu fizicianul Wolfgang Pauli lanseazi principiul sincronici¢atii (1951), al relatiei acauzale dintre evenimente care apat simaltan prin ,,coincidenta semnificanta”, ~ Alfred Adler isi intemeiaza un propriu sistem pe care-I numeste psihologie individuals prin care initiaza 0 revans& a socio-culturalului asupra biologismului freudian. El elaboreaz 1eoria sentimentului de inferioritate care impane © compensare (sau supracompensare), care duce la dezvoltare. Adler construieste o caracterologie ariginala. B) Neojreudismul include toate curentele psihanalitice care apar dup’ 1930 si a c&ror caracteristicd comun& este respingerea pansexvalismului freudian: Psihanaliza social saw eulturalista (americans): 8) Karen Homey — conceptul de ,anxietate funcamentala” confine sentimentul de flinf& izolata si neajutoratt fap de o lume potential ostika b) Harry S. Sullivan interpersonale ©) Erich Fromm ~ dezvoltd umanismul sociopsihanalitic (freudo- marxism) Psihanaliza existensialistd a) J.P. Sartre (1943) ~ descoperirea proiectului original al Fiinei b) RL. Szondi (1938) — metoda analizei destinului ©) Didier Anzieu promoveazi autoanaliza sau _psih individuals, f8r& psihanalist d) Jacques Maria Lacan (,acest Selvador Dali al psihanalizei") cere ,reintoarcerea la S, Freud” printr-o hermeneutica psihanalitica: inconstientul este structurat ca wn limbaj Personalitatea e un pattern al relatiilor Deschiderile psihanalizei in psihologia modern. 123 INTREBARI RECAPITULATIVE 1, Care sunt contributiile prin care S. Freud a sAvargit 0 revoluyie Tn psibologie? 2, Care sunt acceptiunile termenului de psihanaliza? | 3, Care sunt virtutile si limitele psihanalizei freudiene? 4, Descriefi cele 2 topici freudiene! 5. Care sunt deosebirile dintre conceptia lui Freud si psihologia analitica a lui Carl Gustav Jung? 6. Comparafi inconstientul personal (Freud) cu inconstientul “colectiv Jung)? 7. Ce sunt arhetipurile? Dafi exemple! 8. Ce este procesul de individuare? 9. ince const esenta principiului sincronicitatii? 10. Care sunt principiile si conceptele fundarnentale ale psihologici “individuale (Adler)? 11. Prin ce se diferentiaza neofreudismul de freadismul clasic? 12, Ce este psihanaliza social sau culturalista? Care’ sunt " variantele ei? | 13. in ce const& esenta hermeneuticii psihanalitice a lui J. M Lacan? 14. Care este obiectul psihanalizei existential? 15, Lace se refera metada autoanalizei? Bibliografie ‘Adler, Alfred - Cunoasterea omutui, Bucuresti, Ed. Stintificd, 1991 Dumitrascu, Nicolac - Sinele neo-psthanaliti, in vol. 1. Manzat (coord), 2000, op. cit. supra, p. 181-206 Freud, Sigmund - Inwoducere tn psthanaliza Prelegori de psihanaliza. Psihopatologia vieri eotidiene, Bucuresti, EDP, 1980 Fromm, Frich - Scrieri alese, Bucuresti, EP, 1983 Georgescu, Matei - Psthologia Se-ulul, Sinele de la Freud la Freud, ia vol. L Manzat (coord), 2000, op. cit. supra, p. 143-153 Homey, Karen - Personalitatea nevrotica a epocit noastre, Bucuresti, Ed. IRI, 1998 Jung, Carl Gustav - Aminitir (B-UT™M) vise, reflecpi, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1996 124 Istoria psihologiei universale Jung, Carl Gustav - Puderea sufletuini (antologie), 4 volume, Bucuresti, Ed Anima, 1994 Manat, [on - storia universal a peihotogiei (Istoria moderna si egnperand, 1860-1994), Bucuresti, Univ. Titu Maioroscu, 1994, p, 59. 73 B-UTM)(*) Minzat, lon - Psihologia crestin’ a adéncuritor. Dostoievski comira Freud Bucuresti, Ed. Univers Enciclopedic, 1999 (B-UTM) Manzat, Ton (coord) = Psihofogia Sinetui. Un pelerinay spre central Fiingei, Pucurest, Ed. Emineseu, 2600 (din Cap. 1, p, 39-52. 72-77, 78-79) (B- UTM) (*) Minzat, lon si Craiovan, M, P. - Peihologia sirao lulut arheripal, Bucuresti. Ed. INI, 1996 (B-UTM) Marcuse, H. - Serierifilasofice, Bucuresti, EP, 1977 Minuleseu, Mihaela tnraducere in analiza jungiand, Bucuresti, Editura TREI, 2001 (*) Nasio, J. D. ~ Concepiele fundamentale ale psihanatizet, Bucuresti, Ed Univers Enciclopedic, 1999 (B-UTM) (*) Roudineseo, Elisabeth - Jacques Lacan. Schija umet viel, storia wal sistem de gandire, Bucuresti, Editura TREI, 1988 (B-UTM) Stevens, A. - Jung, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1996 ‘Tanase, Mariana ~ Individuarea sau j.a deveni propriul Sine”, in vol. 1 Manzat (coord), 2000, op. cit. supra, p. 155-180 Capitolul VI CURENTE $I §COLI MODERNE CONTEMPORANE 12. Curente si paradigme contemporane 12a, Psihologia conduitei (Pierre Janct) 12b. Psihologia umanista americana: ‘Ranson Rogers, Erich Fromm 12c, Psihologia cognitiv’ (Ulrich Neisser) versus psihologia Abraham Maslow, Carl ‘Manspersonala (Stanislav Grof, Ken Wilber) 13. Scoli moderne europene: Sooala de Ia Geneva (Jean Piaget), Scoala francez& (Henri Piéron), "Scoala rusi (L. S. Vagotski), Scoala vieneza si Scoala de la Z0rich 14. Scoli americane: Psihologia factorialé (J. P. Guilford), psihologia persoanei (G. W. Allport, G. Kelly), psihologia creativitajii si inteligenjei (J.P. Guilford, R. B, Cattel etc.), Scoala de psihologie transpersonala din California (S. Grof) Mari personalitati ale psihologiei romanesti Recapitulare 126 _ Istoria psihologiei universale 12. Curente si paradigme contemporane 12a. Psihologia conduitei (fr. Pierre Janet, 1859-1947) Psihologia conduitei a fost definita de catre P. Janet, creatorul ei, ca »Studiul omului in raport cu universul si mai ales fn raporturile sale cu ceilalti oameni*. in conceptia janetiana psihologia este Stiinta actiunti umane in care conceptele de nivel, reactie, tendinté, actiune, conduit constituié structura teoretica Dupa cum subliniazé Paul Popescu-Neveamu (1976, p. 18) ,o tratare interacflonistd a raporturilor dintre subiect si obiect obliga la o Considerare sincrona a tuturor factorilor care intervin in interactiune; in aceasta privinta o exceptional reusita fi apartine lui Pierre Janet”. Avansénd pe linia psihologici clinice franceze, Janet este primul psiholog european care construieste wn model interactionist in care Sunt reunifi si tratati sistemic factorii mentali si cei compartamentali, structurile biologice si cele socioculturale. In esenti, paradigma Janetiana se refera la unitatea dinamica dintre minte si comportament in conduit. Aceasts paradigma va fi dezvoltata de elvetianul Jean Piaget si de eatre rusii L. S. Vagotski, P. I. Galperin si A. N. Leonticy. in 1909, P. Janet sustinea ca Jendinja nu este o entitate elementar’, izolatt, ci reprezinta 0 unitate dinamica a sistemelor fiziologice si psihice, constituita in cursul istoriei personale, Stela Teodorescu, de la Tasi, — care scrie in 1972, un volum consacrat psiholdgici conduitei a lui P. Janet ~ va preciza c&, intt-o acceptie mai larga, tendinta este cvasisinonima cu activitatea. Conduitele se caracterizeaza prin obiectu!, prin scopul tor. Exist astfel: conduite imtelectuale, sentimentale, sociale, personale etc, in general, conduitele au aceleasi proprietati ca si aotiunile: durat, ritm, nivel. Actiunea si conduita exprima intotdeauna o relatie dinamicd intre subiect si obiect, intre individ si mediu, intre om gi societate. fn sent, conduita semmnifica wnitatea aintre psihism si comportament. In opinia lui Janet conduita constituie obicctul psihologiei ormului (1. Manzat, 1994, p. 107-108). Curente si scoli moderne contemporane 127 12b, Psihotogia umanistd americané: Abraham Maslow (1908-1970), Carl Ranson Rogers (1902-1987), Erich Fromm (1900-1980) Teze fundamentale Paibologia umanistd a fost supranumit& a treia fort” deoarece se opune categoric celorlalte doua forte: behaviorismul si psihanaliza, Curentul incepe sa se dezvolte in SUA tn anii ‘50 prin cercevarile lui A. Maslow si Carl R. Rogers. In anul 1961 Caoul mortii lui C. G. Jung) apare in SUA ,Joumnal of Humanistic Psychology” care vine cu noi orizonturi tematice ale psihologiei omului: em este considerat nu i ala, ci $i ined cultural-spirituald : Brescia eal pes atat abordarile psihanalitice, cét si pe cele behavioriste ci sunt prea pesimiste si prea limitate in ceea ce priveste dezvoltarea personalititii si cunoasterea Sinclui. Umanisti vin in psihologie cu 0 viziune optimist, cu o mare incredere in spiritualitatea umant. Atét behavioristii, cét si psihanalistii au gresit considerandu-i pe oameni ca fiind fiinje pasive care sunt actionate de forte exterioare, preponderent biologice. Dimpotriva, A. Maslow si C R. Rogers considera c& oamenii sunt capabili de automodelare activa si constructiva a propriei personalitati. Psihanali stii aw fost obsedati oe rolul inconstientului, in timp ce behavioristii considerau studiul constiinjei ca misticism”. Psihologii umanisti insist asupra constiinfei ca abilitate de a utiliza simboluri gi de a gindi abstract; omul este infeles ca ,autodepasire si autocontrol constient”. Psihologia umanisté tsi propune s& extindi confinutul tematic al psihologiei incluzind experienjele umane unice: dragoste, fried, Speranf’, iubire, credin{®, fericire, umor, extaz mistic, raspundere, at DP. Crsiovad ferie wi capital d'6 dd pial despre sPinhologia wnanist! — 0 cale @ omului catre Sine” in volumul ,,Psihologia Sinelui” (2000, p. 207-233) b inirea Sinelui- A. Maslow — at originale in psihologia umanistt a lui Maslow: piramida trebuingelor umane, metamotivatie, ,Selfactualization”, peak expericnce” ctc. . TA. Maslow este considorat de citre istoreit psihologiei ea cel mai mare cercetitor in domeniul motivajiei umane: motivatia devine o 128 Istoria psihologici universale Uasdtura a personalititi, motivele pot fi ierathizate Plaide cu 8 niveluri si trei paliere (, sub forma une} ‘Motivation and Personality’ Transcendere MBTANEVOI (7318) NEVO! PSIHICE (3.4, 5, 6) | NEVO! | FUNDAMENTALE (1,2) PIRAMIDA NEVOTLOR UMANE (A MASLOW) in figura de mai sus palieru 1 s are dows nivel: (1) never Reolen ae reeuinelorndamentale si , Pall superior al newer pase e'4 nea Seite. reper wate, afiliere si dragoste; (4) nevoia de stims si apreciere: (5 cognitive; (6) nevoi estetive. me? Th var se aflé al treilea Palier cu un nivel numit ,,Self. nivelul implinirit Sinelui, al realizatii la Curente si scoli moderne contemporane 129 fmbogiteste pe om, trecind dincolo de viata cotidian’, este tia pentru cele mai tnalte valori, pentru transcendere si snizare, pentru marea ereatie (Ovidiu Brazdau, 2000). low realizeazA cercetiri neconventionale care-1_ conduc la conceptului peak experience” (experienta de varf) care mnificd tr&irile intense, mistice, de extaz, asociate cu un sentiment init al unei puteri depline, pierderea simtului de loc si de timp, de mare extaz, uimire si veneratie”. Aceasta experienta unica din iubire, din credint8, din explozii de revelatie si creatie si i din fuziunea cu natura (cosmizare). Teoria persoanci cu functionare completi (,The Fully oning Person”) a lui Carl R-Rogers (1961) ‘Teoria lui Rogers este fundamentaté experimental si clinic. 21 faz’ terqpia centratdé pe client ca 0 now’ metoda de psihoterapie e se aplica fiecarui subiect in parte si nu unui grup etichetat cu o omalie; orice disfunctie este strict individuala si de aceea tat asa ie s fie si terapia (centrata pe client). Rogers crede intr-o tendina de realizare general innascuta care il uta pe om ,,si devina ceca ce Sinele sdu este realmente”. Procesul de izare a Sinelui (,Selfactualization”) este asociat de Rogers cu sfunctionarea completa a persoanei” ca o crestere ascendenti in 3 mpuri: BS realioaes’Sinehui implica 0 deschidere catre experienti care este infeleasi ca un factor important al dezvoltarii personalitatii b. realizarea Sinelui inseamna cresterea spontand in fiecare etapa Vietii, printr-o participare totala, lipsita de orice prejudecati ¢, porsonalitatea realizati are mare incredere in organismul si sihismul su si capati un simt dezvoltat al selectici libere si al “creativitirii _ Rogers construieste o teorie a relatici dintre Sincle actual (real) si jinele ideal (imaginar). Sinele actual se dezvolt& prin raportare la un ‘Sine ideal, adica Sinele care include cele mai inalte valori si cele mai Puternice dorinte de realizare completi a personalitatii. Intre ele poate exista congruent’ sau incongruenfi (M P. Craiovan, 2000, p. 219- 222). Conceptul de Seif CONGRUENTA Selful de acorda cu experienta actuala INCONGRUENTA Dezacord intre Seif si experienta real Cart Rogers stabileste 3. condi os ste 3 conditii 1) Consideratie (stima) necondi respect, simpatic, incredere 2) Empatie acuraté: f ik cay la i io) bepattslas capacitatea de a injelege exact lumea 3) Congruenyai in relatiile interpersonale fundamentale ale dezvoltarii ifionaté/nevoia de a fi tratat cu 4) Teoria cresterii i sterii Sinelui i Autoperfectionare moral — Erich aia ae ee at ¥ . jie a eat piso side scopurile/rosturile acesteia E sidera a unei ,,orientiri productive” 2 neresterea Sinelui” gi ,cvolutia social” (E. foam, "998, Fo . «Ormut s st il stipAneste natura dar a plerdut din vedere seopul final care $4 dea o semnificatie actiunilar de expansiune insu (E Booman gone aPenstine civlizatoare in medial extern Omu! Opera Iui Fromm este mai mult care natura umand. si potentaluluman inelui si devenirii omului (M. P. Craiovan, ©. diagnozd decét 9 prognoza, in Prevede puterea cresterii 2000, p, 223-297) Curente si gcoli moderne contemporane 131 | RENOVARILE METODOLOGICE ALE PSIHOL OGTEI UMANISTE Miele Zlate in .Intreducere in psihologie” (2000, p. 107) se referd la renovarea metodologiei peihologice de citre umanist! pin esenid, prihologia wmanistt practica 0 metadologie de tip interpretativ, bazati injelegerea si interpretarea semnificatilor sublecite ale comporiamentctor ationale, aie scopurilor $1 motivelor actlunilor wnare, pe analica specifictati st tdjh| evenimentelor sociale. a semnificailior unice ale acestora din perspectiva biectului social. Un aremenea demers comprehensiv stinterpretativ implica wilizarea jor strategii empatice si intultve. Practieile metodologice interpretative (uilizale de psihologia umanisti) pun snail pe bfelegerea actiunilor individului orientat catre Sine saw ciure altit $1 irectionat de scopuri. sprifinindu-se pe injelogere $i interpretare...Fard a remanja fa [principiu! individualismeutui metodotogic specific orientirilor metodologice Uinterpreiaive, psthologia umanist® (inde sl apropie si si-l uneascd cu principiud “iolistului, aplicatinsd aw séructurior cociale, ct ndividulua uman taterpretat ca un tor tasitar, ca un inveg, Vicimnea holisié asupra ommulut reprecintd un cdstig pretios al _ pathologie! umaniste Psihologia wmanist® redimensioneasd tsa ni mumai obiectul $i metodele ppsihologiet, ci propune 0 now finalitare a acestefa. Fa este interesatd de , cresterea” (personal a camenitor, de maturizarea lor psihicd si soctala, de cultura relator lor Interpersonale, de insdsi schimbarea societif, propundnd chiar un nou rip de ‘sccietate, mumit ,socictatea Eu-psihicd", Mat mult decd aidt se propur si 0 serte de tehnici de schimbare sovio-psihotogici: a oamenilor” 12c. Psihologia cognitiva (Ulrich Neisser) versus psihologia transpersonald (Stanislav Grof, Ken Wilber) a) PSIHOLOGIA COGNITIVA este unul din cele mai recente si mai rispandite curente psihologice. Drept act de nagtere este acceptat ‘volumul lui Ulrich Neisser ,,Cognitive Psychology” (New York 1967) a carsi substanta consti in imbinarea criticii behaviorismului cu reafirmarca modelului informational, Subliniind impasul in_care ajunge bahaviorismul nu atat in explicarea, cét mai ales in definirea proceselor.psihice, Neisser avansezi teza dupi care fenomenele psihice rezulté din exercitarea anumitor operatii centrate asupra reprezentdrilor care contin informatii din mediul extern. b) ARHITECTURA. sistemului cognitiv. Psihologia cognitiva renunj& la paradigma facultdpilor: gandirea, memoria, perceptia, reprezentarea nu mai sunt concepute ca facultafi/capacitati, ci sunt reconsiderate .zubrici generale”, concepte-umbreld care acopera populafii eterogene de operatii psihice. 132 Istoria psihologiei univorsale alcatuita din 3 componente: “f Teprezentari cognitive F ‘structuri sau scheme cognitive - Operatii sau procesari cognitive Disputa dintre behaviori Problematica referitoare Promovat numele de cognit traduce printr-o reunificare conceptuali a cam dezvoltarii, psihologia industriala) 2, schimbare de f as pared facultitilor la studiul proceselor conerete de fanctionare efectul contextelor, . 0 evolutie metodologica : _ pe langa clasice se dezvolts metode sofistcate de sbserneh analiza protocoalelor individuale; pe én testate a ipotezelor sunt folosite metode de i urajarea — couperdril i (oeurostinge,inteligena, atthe aid Matematica ete.) si deschiderca cdmpy Claude Bonet, Rodolphe GI Trait de poyhologie con ns i ce iva ii Faela oan ete ins rear amend _Americanul J. A. Fador (, istinge dou forme de cognit deosebire de procesele central: informatie a sistemului cognitiy, si impermeabile in fara noastra, P Ch cognitiva. Psihologia cognitiva propune o noua arhitecturit a sistemulu ism si mentalism a deschis 0 nou’ arie a operationalizarea informatiei care a peel ivism care se distinge prin urmatoarele ji eae 2 remodelare a cdmpulut problematic al psihologiei care se autonome (psihologie generals, psihologie tren “scPlinare caer care accepta si foloseased acelasi : lagi igmd prin trecerea de la studiul de procesare cu accent pe condifiile situatiilor 5 sarcinilor cercetirile experimentale simulare si simulatoare automatic, ingyiil es cAmpului stinfelor cognitive, | higlione $i Jean-Frangois Richard in ive” (Paris, 1989, trei volume) sustin ca iplinare-din stera The modularity of the mind”, 1983) le: procesele centrale si modulele. Spre le care au acces deschis la intreaga ; Procesele modulare sunt fneapsulate i prof. Mircea Micl i pal BA noast, pr lea (1994) de la Universit bes-Bolyai din Cluj a pus bazele unei scoli rominesti de peihologie Curente si seoli moderne contemporane 133 sihologia cognitiva are atat virtufi cAt gi limite (I. Manzat, 1994, p. 1132). Abordarea cognitiva este o abordare imtegrata si nu una Jala. Coneeptul central este reprezentarea care se referd, de fapt, amblul proceselor cognitive. Cel mai mare merit al psihologiei mnitive const in oferirea unei alternative la paradigma behaviorist’. fe meritorie contributia la perfectionarea descrierii si explicarii pomenelor cognitive structurabile inu-o ,arhitectura” specifica. La ceput, aceast® orientare a pretins ch mu are nici o legituri cu ehaviorismul, pentru ca ulterior s& recunoasc& cu mandrie radacinile fe tn behaviorism (M. Miclea, 1994). Atunci cand din ,,cognitiva” Jhologia se transform in ,.cognitivista” pretenfiile sale sunt ciate. Psihologia cognitivisté ignord esenta spirituala a fiinfei ¢) PSIHOLOGIA TRANSPERSONALA este un curent care apare Jn SUA (in California, dupa 1969) ca o reactie impotriva psihologici gniti earci, in mod mascat sau fatis, renasterea behaviorismului. Trans-personal inseamnii ,,dincolo de persoané” sau ceea ce depiseste persoana”, ceea ce tinteste transcenderea Psihologia transpersonali este o prelungire si o amplificare a psikologiei umaniste (I. Manzat, 2002); ea urmireste si extind’ “cAmpul cercetirii psihologice dincolo de psihism pana la nivelul “spiritulud transpsihic. Curentul apare si se dezvolta in SUA, dar adevaratul fondator este psibiatrul cch Stanislav Grof (n. 1931 la Praga) care emigreazi in este trei decenii, au fost tate facultati specializate sia fost organizat un invatimént postuniversitar in acest domeniu. Peste 16 {ari europene au asociatii nationale de psihologic franspersonala (Roménia din 2002). Exist o asociatie european’ EUROTAS (presedinte — englezul John Drew) la care s-a afiliat, din mai 2002 (Lisabona), Asociatia de Psihologie Transpersonalé din Romdnia (presedinte — lon Manzat, director executiv - Ovidiu Brazdau). Psihologia transpersonal, considerata .a patra forja” si o'continuare 4 psihologiei umaniste (,a treia forta”), este nemuljumita de parfialitatea” psihologiei contemporane, de faptul cA ca se centreaz Asupra unor aspecte limitate ale psihismului uman (de ex cognitivismul) si nu intotdeauna asupra celor esentiale, cd ca nu exploreazi in profunzime esenta spirituald a omului. Psihologia transpersonala plaseaz in centrul preocuparilor sale constiinja cu 134 _Istoria psihologici universale toate ivansformétile sale (constient, inconstient, preconstient transconstient, constiin}& cosmic — I. Manzat si O. Brazdiu. - 2002), inclusiv stile modificate” de constiinja (studiate mai ales de ctr: Charles Tart) Dupal americanii R. N. Walsh si Frances Vaughan (Beyond Exo Transpersonal Dimensions in Psychology”, 1980). airecpiile de investigare ale noii orientati * Procesul transpersonal si transpsihic de trecere spre spiitual Constiinta integrata gi muitidimensionala metanevoile _ extazul gi experienfa mistiea transcendenta Eului sacralizarea vietii cotidiene cosmizarea sinergia psihi¢’ gi social cooperarea transpersonala Sineizarea si sineitatea autorealizarea. transpersonala Psihologii transpersonalisti studiaci Sinele din diverse perspective: 1) Sinele total~§. Grof 2). Sinele adéne (the deep Self”) — John Lilly 3) _Sinele transcendent — Ken Wilber (vezi descrierca detaliata in | Manzat, 2002, p. 115, 121, 124, 151-155) In decursul istoriei scurte a psihologiei wanspersonale s-au conturat doud paradigme de sens contrar: {) psihologia transpersonala a adéncurilor care continua perspectiva arhetipalt a lui C. G, Jung, promovata de Stanislav Grof ~ paradigma grofiant; 5) psihologia transpersonald a inaltimilor, a. Sinelui transcendent, dezyoltata de Ken Wilber — paradigma wilberiand, Psthologia abisald (a.adancurilor) pare s& caute Scarele (spritul) pe fundul marti doar pentru ca el se vede reflectat pe suprafata apei, ir psihologia indtlyimilor se uitd la Soarele real de pe cer. ‘Transpersonalistii inventeaza 0 noud metodalogie: ~ _meditatia transcendentala este calea regala a cercetirilor transpersonale ~ 5, brovocarea stirilor psihedelice prin LSD (acidul lisergic) si prin hipnoza transpersonala (S, Grof) Curente siscoli moderne contemporane 135 respiratia holotropied (Scoala lui S. Grof si Christina Grof) scufundarea in bazinul de imersic (J ee ) ia i spirituale (Charles Tart si Ken Wilber). : bit gant ta 2 Manzat, 2002, p. 65, 78, 103-107, 115-116, 122. 123 si 151-156) 7 . is sicvanive transpersonale favorizeaz’ cresterea personal’ be rea fn grup $iterapia este ,.unul la unul”) si dezvoitarea eas lucreaza in meditatie, rugaciune si ritual) (vezi: 1. Manzat, 2002, p. ocr ”. Ken Wilber (1984), constiingei — ,,psihologia perenis”. ¥ . Bc ae hae ‘H. Huxley (1825-1895), care vorbea de Histo ia perenis, filosofie etema si universala asupra omului si Ricca’ corickicrs- cA poate ‘existe 50. psiologie eres, psihologie eterna si universal asupra constiinfei (apud M. Zlate, p. : Romina de la idea ch personalitatea este expresia aie multiple ale constiinfel untae (Unity Consciousness), Wilber struieste “un spectre al constiinjei cuprinzind cinci ni “ stings pentadica), fiecare nivel caracterizéndu-se eran iment diferit de identiate personals gi taversind mai multe gradafi, dele identtatcesuprema a constings comics la sentiment Personal de identitate asociat consti Epo ee on i ale din Ken Wilber, No boundary. = ur sitet spectrului si a doua figurd reprezinta terapiile corespunzitoare fiecarui nivel). — The Spectrum of Consciousness 136 _Istoria psihologiei universale Therapies and the Levels the Spectra Psihologia ‘transpersonala i rlogia este stiinta care it lanului spiritual al Ffintei um fi nk. Toft oameall unt i i jane, i ii potenfal inte sprituale. Numai 8 in cei mai cay snc st In prea puini este activ. Transpersonalstt ne mone oom (Charest ase Eatspesonalst ne provenct la er Psihologia transpersonal’i este ipa © provocare, © promisiune si o 13. $coli moderne europene ‘Scoala de la Geneva (Jean Piaget, 1896-1980) Jean Piaget este o Personalitate de sec. XX, intemeietorul uneia dintre Scoala de la Geneva. El poate fi ¢ structuralist, functionalist, i alist genetivist, adept al psihologiei operational et, a fost in dietician fecundtSulo gine geek it mai ales de structuralism genetic. en . Piaget i-a avut ca profesor! : Piaget i profesori pe elvetianal Ed (1873-1940) $i pe francezii Pierre Janct (1859-1947) ae ‘onsiderat sintetist in psihologie: Curente si scoli moderne contemporane 137 (1867-1963). Din anul-1921 (Piaget implinise 25 de ani) devine orator al Iui Clapardde la Institutul ,,Jean Jacques Rousseau” din a, in 1933 Piaget devine directorul acestui prestigios institut A cariera sa universitari se incheie in 1971, opera sa stiintifica ontinua pand la moarte (1980), la directia Centrului international de spistemologie geneticd din Geneva. Aici el reugeste si organizeze un “grup interdisciplinar format din specialisti din toaté lumea, Cei mai apropiati colaboratori ai lui Piaget au fost doamnele Barbel helder (elv, n. 1913}, timp de 40 de ani, cu care a scris cart si studii despre dezvoltarea inteligentei la copii si poloneza Ana Szeminska cu ‘care a realizat cercettri experimentale referitoare la geneza ‘conceptului de numar (1941). Sub conducerea lui Piaget, Scoala de la Geneva se remarca prin elaborarea unei constructii monumentale, in 24 de volume, ,,Etudes “@épistémologie genetique” care apare intre 1957 (vol. I) si 1968 (vol. XXIV) in editura Presses Universitaire de France din Paris. Aceasta | lucrare se realizeaza in colaborare cu psihologi, filosofi, epistemologi, Togicieni, matematicieni’ din diverse tari: J. S. Bruner, P. Gréco, L. ‘Apostel, B. Mandelbrot, B, Matalon, D. E. Berlyne, F. Orsini, Vingh- Bang 3.2. Scoala de la Geneva intemeiaz noi domenii ale stiintei: psihologia genetica, epistemologia genetic’, logica operatorie. Din perspectiva acestor trei noi discipline Piaget va explica stiintific dinamica inteligentei umane. El va fi supranumit ,marele arhitect al ‘constructiilor inteligentei”. Inteligenta se dezvolt® in stadi 1. De Ia un an si jumatate Ja patru ani se constituie 0. gandire simbolica si preconceptuala (preconceptul este 0 schema mintali situati la jumétatea drumului intre concept si schema senzoriomotorie, {ntre concept $i actiune) 2. intre 4 gi 7 ani se dezvolta gdndirea intuitiva: 0 gandire preoperatoric in imagini, limitata la planul reprezentarilor 3. Stadiul operafitlor concrete sau obiectuale (7-12 ani); operatiile sunt posibile doar prin raportare la obiecte concrete 4. Dup& 11-12. ani (pind la 15 ani) ‘se evidentiazt stadiul operasiilor formate sau propozitionale: copilul trece de Ia actiuni mentale raportate la obiecte concrete, la operatii cu propozitii Structuralismul genetic piagetian poate fi concentrat in teza: orice structuri este 0 dezvoltare si orice dezvoltare este o organizare (.Structuralismul” — 1968; Biologie si cunoastere” - 1971; 140 Istoria psihologiei universale (Viena, 1895 — . (Viens 1903 7 ai, 1982 ~ fiica macstrului), Bruno Bettelh (Viena, 1882 — Landa, 968), Renn, 1950), Melanie Klein Denver, 1974) 5.a. ), René Arpad Spitz (Viena, 1887 — © Victor E. Frankl (Vien na, 1905 ~ SUA, 1997 scoala vie a . 1997) fond Sea ened de psbiaie ~ Scala de lagoterape” oe In aay eg herologi la Universitatea Mediala din Views ¢ ne 39, inchis de nazisti, : pana rote i sti, iar dup r&zboi emigraza aoe de Jpgoterapie la Universitatea Teoaicnals di MAU) consonant, disonanff si rezonanf capati o vale ae Tosif Constantin Dragan — tn acord cu Alexandra Surdu, \ 148 Istoria psihologiei universale Pantelimon Golu, Victor S&hlean: Mihai Driginescu, lon Strichinanu s.a, argumenteays ou 4 aparitia ciberneti geniala minte a lui $t. Odobleja (vezi I. C. Drigan, 1993), Recapitulare * Dintre curentele $i paradigmele contemporane, mai importante sunt demne de retinut: 8) Psihologia conduitei (P. Janet) ~ stiinta actiunii umane din Ferspectiva unui model interactionist; conduita este unitatea dinamica dintre mental si comportament, b) Psihologia wmanisté americana (A, Maslow, C. R. Rogers, E. Fromm) depaseste Timitele behaviorismului gi psihevalia concentrndu-se asupra studiului constiinfei si a implinirii Sinelui, ~__A. Maslow va construi o piramida a motivelor umane avand in varf metamotive ca Se/factualization $1 nevoia de transcendere, va cerveta fenomenul peak experience (experiema de varf) $i rolul motivatiei si al metamotivatiei tn dezvoltarea personalitii. wore cin, Rowers studiaza rolatia dintre 3 jpostaze ale Sinelui Sinele actual (asa cum esti), Sinele ideal (cum ai vrea si fii) gi Sinele Gmios (cum 'n-ai vrea sB fil), cerceteazA relaile de congruen{A a incongruent’ dintre Sinele actual si Sinele ideal, E1 claboreaza Conceptul ,,persoand cu functionare ‘completa, bite om Sustine cA realizarea deplind a omenescului este Posibilé prin revoluja speranei (tecerea de la speranta pasiva la cea activa) 3i prin religia iubiri, ©) Psihologia cognitiva (U. Neisser), cea mai Taspandita paradigma a psihologiei _contemporane, este 0 orientare Reobchavioristl care cerceteazA, cu mare rigoare,. arhitecrns Sistemului cognitiv care cuprinde procesele centrale si'module, Cat ‘mai important proces central este reprezentarea, ©) | Psibologia transpersonala (S, Grof, Ken Wilber) se afla in opozitie cu psihologia cognitiva, care i irituali | in prelungirea psihologiei _umaniste existenjei spirituale de dincolo de Eu, Pledeaza pentru cuncasterea S. Grof: descopera Sinele total, Ms Grigore Nicola, Pavel Muresan, convingere Seneralizate a avut loc pe pamant romanese jn Curente siscoli moderne contemporane 149 John Lilly reliefeaz Sinele adie, iar Ken Wilber cerceteazi Sinele transcendent, Se desprind dout orientri paradigmatic: parades dancurilor si — psihologia transpersonalt a ad m erin a abe transpersonal& a inifimilor. Psihoterapiile wil i i irituala a franspersonale urmarese reintegrarea si armonizarea spi © Fiingei umane. © Dintre scolife moderne contemporane mention: jaget: de Jean Piaget: se ocupa di coala de la Geneva condusi de Jean Piaget: se ocur Piercy genetic si dezvoltarea structurilor inteligentei prin i mintale ; a Py Seoald ‘franceza (Henri Piéron) . caracterizeaz4 prin accen i 8 si psihopatologic. = ee een rages Vagotsk) poate fi divizati in 3: aa ie a (P. 1. Galperin), Scoala de la St, Petersburg 2 (M teasigee, Ananiev) si Scoala gruzin& (Natadze). Psihologit rusi ea priori: psihofiziologia, psihologia persoanci si a cor i i invatirii, : el Pn ona yd cuprinde psihanaliza (S. Freud) si psihologia logoterapia lui V. Frankl. ee Seoul de la Zurich, fondata de C. G. Jung, dezvolté psiholog analitica si terapiile analitice jungiene © Scolile americane mai semnificative sunt: a) Psihologia factorial (J. P. Guilford) |G. W. Allport, 6. b) _Psihologia persoanei ca sistem dinamic: G. W. " |, R. Be ot Psihologia creativititii si a inteligentei (J. P, Guiford, din California (S. Gt a scala de psnologie anspersonall din California (S rot) i “ipale: Istoria psihologiei romdnesti guomte & ea paar a 3 -Motru), de la Bucuresti (C. R&duleseu-Mo Stetinescu-Gome’) $i Scoala de la Lagi (V Povelt) walle Dintte marile personaitgi ale pstiologei romdnest! mentions doar zece: E. Gruber, N. Vaschide, C. Ridul 0 2 EL , 150 Istoria psthologici universale Draghicescu, M. Ralea, P. Popescu-Neveanu, Fl. $teftnescu-Goangi, Gh. Zapan; V. Payelou, $t. Odobleja INTREBARI RECAPITULATIVE 1. Care sunt cele patru forte ale psihologiei universale? 2, Enumerafi marile curente si paradigme _ psihologice contemporane din Europa si SUA? 3. Care sunt atributele principale ale psihologici conduitei? 4. Care sunt orientarile pe care le depaseste psihologia umanista? ®. _ Descrieti principalele coordonate tearetice si metadologice ale psihologiei umaniste! 6. Care sunt teoriile si conceptele fundamentale inventate de A. Maslow, C. R.Rogets si E. Fromm? 7. Explicafi cole. mai importante teze teoretice i inovati metodologice ale psihologiei cognitive! §. Care sunt orizonturile teoretice ale psihologiei transpersonale? 9. Deserieti spectral constiinjei al lui Ken Wilber! 10. Care sunt principalele scoli modeme europene de psihologie si care este nota lor dominanta? 11. In ce consti specificitatea scolilor americane? 12. Care sunt principalele §coli romanesti ale psihologi i. Descrieti viata si opera celor mai importante personalitafi ale Psihologiei roménesti?: Precizafi locul lor in circuitul mondial al psibologiei! Curente si seoli moderne contemporane 181 Bibliografie Bejat, Marian - Geneza psihologie! ca stint experimentalii in Romania, nae iol ate Bi oar Const ~ Odeblja. pita eng 1 generalizate pe , Tosi C . s ee gir He vasonate, Bucuresti, 1973 Fedecat Yon "s zor, andro a plo (itor mdr contemporani, 1560-1994), Bucuresti, 1994, p. 111- LBLTM() Manzat, lon - Psihologia transpersonald, asi, Ed. Cantes, 2002 UTA 9 ina, on (ser) - Patologia Sine, Un peering) sre cen Bucuresti Ea, Fincse, 2000, capitoee V, VI, VIE (B-UTM) Micke, Mic rio comitva, Cli Ea lai SRL 194 Petroman, Pavel - Istoria psihologiei wniversale $1 romdnest, it, 1996 ape vaste, Mie - Sve (I). Explicarea omului, Bucuresti, Ed, Minerva, 19% Zapan, Gh. - Cunoasterea si aprecierea oblectiva a \personalitifii, Bucuresti, ESE, 1984 INTRODUCERE PARTEA I: ISTORIA FILOSOFIA CLASICA CEPT IE] DESPRE SUFLET iN Capitolul £ SUFLETUL IN GA) SLEVUL MEDIU ,. 1a. Conceptia autonomistd des nomisté despre om la Si iH {2 Sufletl nemurtor a Platon (427-347 tHe) oe 1g bg aie” — Arie (383.322 i) te de esenia divind — Pit 1 le problemi sincoaristotelismut ne o° AEE zZumat (concepte si teze fundaments 1g. Intrebari (de verificare) sn th. Bibliografic . eee 2. Relaja dite rein rate, {x Evul Medi: St. Augustin din Hippona ; fae d@ ‘Aquino, Sf. Bonaventura. 7a Fatalismul providentaist al St Augustin” a ite Augustinus, 354-430 dHr.), . Teoria aristote|, ‘Sf Tor : (zas97) " licd a sufletului la Sf. Toma Aquino... 2c. ,Un itinerar al suf in letului catre D (ons de Fidanza 1221-1274)... si Aigustinismul modern $i neotomismul 3e Rezumat (concepte si teze fundamental) - Intrebari (de verificare) 2g. Bibliografie Recapitulare ... ielegerea sufletului si spiritului uumnezeu" la Sf. Bonaventura RENASTERE, RATIONALISM S! EMPIRISM | Omul renascentist si cunoasterea ‘din perspectiva rafionalista... a. Profilul de personalitate al omului renascentist. "3b. Rationalismul francez: René Descartes (1596-1650) 3c. Rationalismul extrem al lui Baruch Spinoza (olandez, 1632-1677) oo. 2 3d. Monadologia lui Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716). 3e. Neorajionalismul..... 3f, Rezumat (concepte si teze fundamentale). 3g. Intrebari (de verificare) . 3h. Bibliografic . . 4, Empirismul clasic englez 4a, Precursorii empirismului.......... 4b. Conceptia senzualisté a lui John Locke ( Sica tras ‘4c, Senzualismul subiectivist al lui George Berkeley (1685-1753)... 4d. Neoempirismul sau pozitivisml onsen 4c, Rezumat (concepte si teze fundamentale) 4£. intrebari (de verificare)... 4g. Bibliografie 5. Rafionalismul absolut gi transcendental (kantian si hegelian). 5b, Fenomenologia spiritului i autodevenirea Ideii absolute la Georg, Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831). skirt AS 5c. Neokantienii si nechegelienii. Sd. Rezumat (concepte gi teze fundamentale), Se. intrebari (de verificare 5f, Bibliografie......-- Recapitulare .. Capitotul 11 DE LA RATIUNEA INIMII LA INTUITIONISM $1 EXISTENTIALISM........ 2 6. Ratiunea inimii la Blaise Pascal (1623-1662) Intuitionismul bergsonian .. 6a. Ratiunea inimii la Blaise Pascal (1623-1662) 184 Istoria psihologiei universale 6b. Intuitionismu! bergsoni: eas wu] bergsonian...... 6d. Intrebari.. 6e. Bibliografie sas moart te 1c. Existential erestni manne orn nol 78. Bibliografie .. Recapitulare PARTEA IE: IST 2002)... me Capitohil Tv 7 NASTEREA PSIHOLOGII 8. Aparitia psihologiei sti 2 Nedimacan et Stlintifice.. = moot ‘ologici din fiziea b. Asociationismul : CLF. He | (W. Kéhler, Max Wetlocinay 80. Structuralismul geneti Sie Chomsky) el Ete Piaget) stucturnpenerava | 8d, Rezumat (concepte si tee fin t ( te Be. Inrcbri (de venieaey enema). O. bs MODERNA si CONTEMPORANA, (1860- Ee EICA STIINTA. ASOCLA an TALTISM. INTROSPECTIONISM BEHAVIOR 7 SM 84 fiziologie: psihotizica si” 70 7 V1 Cuprins 155 9¢. Reflexologia rusi (I. M. Secenoy, I. P. Pavlov)... 94. Rezumat ...< i 9¢. intrebari. 9f. Bibliogratc... Recapitulare Capitolul V DESCHIDERILE PSIHANALIZEI IN PSIHOLOGIA MODERNA 106 10. Psihanaliza lui Sigmund Freud fn opozitic cu psihologia analitica a Jui Carl Gustav Jung. se 107 10a. Virtugile si limitele psihanalizci freudien sw l07 10b. Deschiderile freudismului si procesul psihanalizei 109 10¢. Psihologia analiticd a lui Jung in actualitate. 112 sin DG: 11. Neofeudismul respinge pansexvalismmul a 1a, Psihologia individualé a iui Alfred Adler (1870-1937)... 116 1b, Psihanaliza sociala sau culturalistd (Herbert Marcuse, Karen Homey, Erich Fromm, H. S. Sullivan) si psihanaliza existentiala (lean Paul Sartre, Roumain Lipot Szondi) 17 1c, Ruptura lui Jacques Marie Lacan... Recapitulare .. se Capitolul VI CURENTE $I §COLI MODERNE CONTEMPORANE 125 12. Curente si paradigme contemporane «02.0. 126 12a. Psihologia conduitei (fr. Pierre Janet, 1859-1947) 126 127 (1908-1970), Carl Ranson Rogers (1902-1987)... Erich Fromm (1900-1980). " - 127 12c. Psihologia cognitiva (Ulrich Neisser) versus psihologia transpersonala (Stanislav Grof, Ken Wilber)... «iat 13, Scoli moderne europen em meeonen 136 Scoala de la Geneva (Jean Piaget, 1896-1980)... 136 138 Sooala francez& (Henri Pigron, 1881-1964)... Scoala rusa (L. S. Vagotski, 1896-1934) ...... Scoala vienezi de psihanaliza (Sigmund Freud, Alfred Adler). 156 Istoria psihologiei universale Scoala de la Zirich (C.G. Jung).. 14. Scoli americane.. ti ale psihologiei romanesti Mari personalit Recapitulare CUPRINS....