Etnia

Japoneza









ETNONIMUL - Japonezi. Japonezii, ,sunt grupul etnic predominant din Japonia

TERITORIU:
Japonia este un arhipelag, la est de Asia de nord-est, format din patru insule mari si multe insule
mici. Insula cea mai mare, Honshu, este n centru Japoniei. La nord de ea se afla a doua insula,
ca marime, Hokkaido, slab populata, cu clima aspra. La sud de Honshu se afla insula Kyushu, a
treia ca marime iar ntre ele, spre est, insula Shikoku, a patra ca marime.
Asezare: Estul Asiei, insula intre Oceanul Pacific si Marea Japoniei
Clima:Variaza de la tropicala in sud la temperat rece in nord.
Suprafaa i diviziunile teritoriale: 377.835 km2, organizat n 47 de prefecturi
Capitala i principalele orae: Tokyo (capitala), Yokohama, Osaka, Nagoya, Kobe, Sapporo i
Kyoto
E afectata de:Ctiva vulcani activi; aproape 1500 de seisme in fiecare an; taifune





ETNICITATE:
Rasa galbena este foarte raspandita in Asia, are o foarte veche traditie intr-o forma de cultura
specifica si cu traditii ceva mai rezistente la schimbare. Cultura rasei galbene include nu numai o
mitologie proprie si un stil de viata cu forme de politete mai accentuate ca acelor proveniti din
rasa alba, dar si un cult al naturii (in special japonezii). Rasa galbena este foarte cunoscuta in
China si Japonia (tari ale Asiei de Rasaritale Soarelui Rasare). Se caracterizeaza printr-o
culoare galbuie a pielii, ochi oblici si fata (cap) rotunda. Rasa galbena este compusa, dupa
Gobineau, din persoane deosebit de empatice, incapatanate, fara prea multa energie, dar cu spirit
pragmatic superior.. Are caracteristici culturale deosebite. Desi sunt de rasa mongoloida,
japonezii se deosebesc fizic de chinezi si mongoli, prin asemanarea cu tipul rasial filipinez si
malayez din zona Asiei de sud-est, de unde se pare ca au venit stramosii lor.
Populaia: 128.057.352 locuitori
Religie: shinto i budism (circa 84%), altele (16%, inclusiv cretinism - sub 1%)
De la nceputul istoriei sale, Japonia a strnit interesul negustorilor si misionarilor coreeni si
chinezi. Acestia au dus cu ei mult din cultura mai veche a Chinei, cuprinznd artele ei, limba,
scrierea si desigur diferitele ei religii si sisteme etice. Dupa sec. IV d.Hr., japonezii au intrat sub
influenta budismului, daoismului si confucianismului. Toate acestea au avut un efect de lunga
durata asupra civilizatiei japoneze. Cartea Kojiki relateaza intrarea culturii chineze n Japonia.
n anii care au urmat, relatiile dintre China si Japonia au luat amploare. naintea acestei perioade,
japonezii nu au avut limba scrisa. n consecinta, ei au preluat scrierea chineza si multe alte
elemente ale culturii chineze. n acea vreme, Japonia era organizata si guvernata dupa un sistem
suzerano-vasalic, astfel nct morala confuciana era binevenita. Cultul stramosilor fusese
totdeauna practicat n Japonia si de aceea elementele confuciene si daoiste care evidentiau
pietatea filiala au fost acceptate bucuros de japonezi. Si artele chineze ndeosebi cele legate de
ritualul budist, au fost nsusite. Toate la un loc au facut ca perioada secolelor IV-VIII d.Hr. sa fie
una de schimbari dramatice n Japonia.
Patrunderea budismului din China si Coreea a fost extrem de importanta pentru dezvoltarea
traditiilor religioase ale Japoniei. Conform cronicilor japoneze, pe la 552 d.Hr., mparatului
Japoniei i s-a daruit o statuie de aur a lui Buda si mai multe carti cu nvataturi budiste. Desi
mparatul a fost ncntat, sfetnicii sai l-au avertizat ca introducerea unui zeu strain ar putea strni
mnia Kami-lor bastinasi. Dupa introducerea budismului, n Japonia a izbucnit o ciuma.
Temndu-se ca molima a fost pricinuita de Kami, mparatul a aruncat statuia ntr-un canal,
templul zidit lui Buda a fost ars si n aceste conditii ciuma a ncetat.
Componen etnic: japonezi (98,5%); doar 1,5% la sut din populaie este de alt etnie dect
japonez coreeni (0.5%), chinezi (0,4%), alte etnii (0,6%).
Japonia a fost o ar oficial nchis ntre 1639 i 1854,fr a se permite imigrarea sau turismul,
sub ameninarea pedepsei cu moartea. De atunci ara s-a deschis foarte puin. Cel mai mare
influx de strini a fost sosirea a mii de coreeni adui n Japonia s lucreze sau s lupte de partea
ei n timpul celor 35 de ani de anexare a Coreei, la nceputul secolului. Chiar i dup cteva
generaii aici, aceti coreeni n-au fost niciodat acceptai cu adevrat.


SCURT ISTORIC:
Primii europeni, portughezii, ajung n Japonia n secolul XVI, fiind urmai de spanioli, olandezi
i englezi. Politica de izolare auto-impus a Japoniei a ncetat sub presiunea puterilor occidentale
n 1854, dat la care comandorul M. C. Perry impune ncheierea primului tratat de prietenie i
comer ntre SUA i Japonia. Documentul a permis deschiderea porturilor pentru comer i
ptrunderea mrfurilor strine n ar.
Rusia, Anglia, Olanda i Frana urmeaz exemplul american, influena civilizaiei occidentale
determinnd destrmarea sistemului feudal i trecerea Japoniei la capitalism, dezvoltare
economic i modernizare rapid a rii.
Dei a suferit bombardamentele atomice de la Hiroshima i Nagasaki, iar la sfritul celui de-al
doilea rzboi mondial economia era complet distrus, Japonia a reuit s devin a doua putere
economic a lumii, n prezent numrndu-se printre principalii creditori pe plan mondial.

GUVERNAREA
Ziua naional: 23 decembrie, ziua de natere a mpratului Akihito (nscut n 1933).
Forma de guvernmnt: monarhie constituional
Situaia politic intern:
eful Statului: AKIHITO, mpratul Japoniei, nscunat la 8 ianuarie 1989, simbol al unitii
poporului nipon, al 125-lea dintr-o dinastie nentrerupt .
eful Executivului: Shinzo Abe, prim-ministru (din 26 decembrie 2012)
Ministru de Externe: Fumio Kishida (din 26 decembrie 2012)
Forul legislativ: Dieta Naional, format din dou Camere: Camera Consilierilor (superioar)
i Camera Reprezentanilor (inferioar).





NATIONALISMUL

Sadao Araki a fost un lider de frunte, fondator al unui partid al armatei i principal ideolog al
aripii de dreapta din acele vremuri. Primele sale lucrri teoretice dateaz din perioada n care se
afla la conducerea organizaiei Kodoha (Grupul de Aciune), care avea drept contrapondere
Toseiha (Grupul de Control) condus de generalul Kazushige Ugaki. Gnditorul de dreapta lega
vechiul cod al onoarei bushido cu ideile fasciste locale i europene pentru a pune bazele
socialismului-militarist.
Din 1932, japonezii condui de Araki au devenit tot mai implicai pe drumul politic care avea
s-i duc la implicarea n al doilea rzboi mondial. Totalitarismul, militarismul i
expansionismul au devenit liniile dominante ale politicii japoneze, vocile critice fiind slabe. ntr-
o conferin de pres de pe 23 septembrie, Araki a menionat pentru prima oar filozofia
Kodoha. Conceptul Kokoda l lega pe mprat de popor, moralite i patrie ntr-un mod
inseparabil. Aceasta a dus la creareau unu nou shintoism i la exarcerbarea cultului imperial.

mpratul Shwa, al treilea mprat al Imperiului Japonez.
Statul a devenit o unealt n slujba mpratului i armatei. Sbiile katana au renceput s fie
folosite ca simbol al militarilor, cu mesajul implicit al doctrinei luptei corp la corp.
Obiectivul suprem, aa cum era vzut de gnditorii de dreapta i de militarii de frunte, era
rentoarcerea la sistemul shogunatului n forma modernizat a unui shogunat militar. ntr-o astfel
de form de guvernare, mpratul urma s fie doar un simbol. Puterea urma s fie n mna unor
personaliti similare cu Fhrerul sau Il Duce. Pe de alt parte, militaritii tradiionaliti din
marin l aprau pe mprat ca monarh constituional, cu un respect de-a dreptul religios.
n timp, forma de guvernare japonez urma s se apropie tot mai mult de fascism. n ciuda
acestui fapt, stilul nipon de guvernare avea s pstreze diferene importante fa de fascism, i de
aceea a fost numit naionalism japonez.



LIMBA

Limba oficial: japoneza (aglutinant, aparine familiei limbilor ural altaice), este principala
limb vorbit i scris n Japonia. . Pe durata ultimelor aproximativ 15 secole, n urma
contactului cultural cu China, un numr important de cuvinte au ptruns n limba japonez,
mpreun cu scrierea ideografic.Sunetele din limba japonez snt relativ puine la numr.
Accentul se manifesta prin intonaie (nlimea sunetului), care poate servi uneori la diferenierea
unor cuvinte altfel identice.

Exist mai multe teorii contradictorii n ce privete legatura dintre japonez i alte limbi.:
Limba japonez este nrudit cu o serie de limbi disprute, care au fost vorbite n
Peninsula coreean i n Manciuria.
Limba japonez se nrudete cu alte limbi asiatice.
Limba japonez se nrudete cu familia de limbi altaice. Aceast familie mai include:
limba mongol, limba tunguz, limba turc, i, discutabil, limba coreean. O dovad n
sprijinul acestei ipoteze const n caracterul aglutinativ al limbii japoneze, comun cu
limba turc i limba coreean.
Limba japonez este o limb creol (format prin transformarea unei limbi auxiliare,
rudimentare, folosite numai n contactul cu alte etnii, ntr-o limb de sine stttoare peste
un substrat lingvistic anterior).
Dei limba japonez este vorbit aproape n exclusivitate n Japonia, a fost i mai este
nc vorbit i n alte ri. Pe perioada ocupaiei japoneze din Coreea, Taiwan, regiuni din
China i diferite insule din Pacific locuitorii acestor teritorii au fost obligai s nvee
limba japonez, ntr-un program de extindere a imperiului japonez. Ca urmare exist nc
muli oameni n aceste zone care vorbesc japoneza n locul limbilor locale, sau pe lng
acestea. n plus emigranii japonezi, o mare parte dintre care triesc n Statele Unite ale
Americii (n special n statele California i Hawaii) i n Brazilia, vorbesc nc frecvent
limba japonez.
Fiind vorbit aproape exclusiv de japonezi, limba japonez este strns legat de cultura
Japoniei, i invers. Exist nenumrate cuvinte care descriu anumite elemente de cultur,
tradiie i obiceiuri japoneze (de exemplu wa, nemawashi, kaizen,
seppuku) i care nu au corespondent n alte limbi. Acest fenomen, dei nu este specific
doar Japoniei, este aici amplificat de lungile perioade n care cultura japonez s-a
dezvoltat n izolare aproape total fa de orice influene exterioare.

Dialecte:Din cauza ndelungii izolri att externe ct i interne (caracterul de arhipelag,
numeroasele zone muntoase) limba japonez are mai multe zeci de dialecte. Acestea
difer de obicei prin: accentul muzical, modul de inflexionare, vocabular, particule, i
pronunie. Mai rar, unele dialecte pot diferi i prin inventarul de vocale i consoane.
Regiuni aflate la distane mari pot avea dialecte care nu snt inteligibile vorbitorilor
japonezei standard.
Un studiu recent sugereaz c toate dialectele limbii japoneze s-ar trage dintr-o limb
fondatoare comun vorbit de cultivatorii de orez care au venit pe arhipelagul nipon
acum cca 2.200 de ani de pe peninsula coreean, i nu dintr-o limb a vntorilor-
culegtorilor care au populat arhipelagul acum cca 30.000 de ani.




SENTIMENTUL DE APARTENENTA

Societatea japoneza este marcata de un profund sentiment de apartenenta la un grup. Este
supusa la nenumarate reguli de comunicare interpersonala, al caror scop este acela de a
mentine valoarea cea mai de pret a culturii japoneze, armonia.
Japonezii se simt bine doar daca urmeaza reguli stricte. Ei se ghideaza dupa nenumarate
legi, scrise sau nescrise, avand cate un ritual pentru orice.


ASPECTE DISTINCTIVE:




Kimono este costumul naional al Japoniei. La origine, cuvntul kimono ad-literam nsemna: lucru de
mbrcat (ki a mbrca,mono lucru), dar acum a ajuns s desemneze un anumit tip de mbrcminte
tradiional n ntregime.
Este un simbol al culturii japoneze .Are o croial extrem de simpl, toate liniile fiind drepte. Este o hain
simpl, dar modul su de aranjare este foarte complicat. Sunt multe elemente i accesorii n modul de
legare al kimonoului.
Predecesorul kimonoului este kosode (mneci scurte), care era purtat ca lenjerie Astzi kimonoul este
purtat de femei mai ales pentru ocazii ceremoniale sau cnd particip la activiti tradiionale (ceremonia
ceaiului, etc.). Copii i bieii i fetele tinere l poart uneori de Anul Nou, sau cu ocazia srbtorii shichi-
go-san, de Ziua mplinirii Majoratului, la ceremonia de absolvire a unei universiti sau la nuni.
Kimonoul ceremonial pentru brbai este confecionat din mtase neagr (numit habutae), fiind decorat
n alb cu blazonul familiei.
Femeile poart diferite feluri de komonouri festive. Cel purtat de mireas este din mtase alb cu rou,
cu brocart sau broderii. Femeile cstorite poart kimonouri de culori mai nchise, cu design mai simplu
pentru ocazii festive, i de culoare neagr fr design pentru nmormntri.




Japonezii au la nceputul primverii unul dintre cele mai frumoase festivaluri, denumit
hanami, cel al admirrii pomilor ume (cais japonez) sau sakura (cireii japonezi) nflorii,
i apoi toamna festivalul crizantemelor. Arborii de cire -cerasus pseudocerasus- sunt
cultivai doar pentru florile lor, deoarece fructul cireului japonez este foarte mic i nu
este comestibil. Ei au dezvoltat un adevrat cult al florii i au ridicat aranjarea florilor la
rang de adevrat art, care poate fi ntlnit sub denumirea de ikebana, kad sau seika.




Ikebana
este concretizarea cea mai reprezentativ a cultului pentru frumos prezent de-a lungul
istoriei n universul spiritual japonez. S-a conformat ntotdeauna, fa de celelalte arte, i
pretutindeni situaiilor noi impuse de evoluia simului estetic al japonezilor. Ikebana este
aducerea vieii vegetale la dimensiunile unei ncperi, unei vaze. Elementele florale dintr-
un aranjament sunt puse n vaz cu intenia transpunerii lor ntr-o nou via, ncercndu-
se recrearea universului lor natural.
Aranjarea florilor este o expresie a vitalitii, a competiiei nentrerupte dintre via i
moarte, o art ncrcat de simboluri care a devenit o parte indispensabil a interioarelor
japoneze. Plcerea pentru aranjarea florilor caut s exprime pacea sufleteasc, echilibrul
din natur i al naturii cu omul.
Potrivit unei anumite concepii estetice, aranjamentul nu trebuie s copieze natura, ci s o
corecteze. Asimetria este absolut necesar pentru ca un aranjament Ikebana s fie
atractiv. Japonezii consider mai interesant un copac ndoit, rsucit, scorburos dect unul
crescut normal.
Legtura dintre om i natur este redat prin trei linii, care simbolizeaz cerul, omul i
pmntul. Cea mai important este reprezentat de ramura cea mai nalt, care semnific
cerul. A doua ca importan este ramura mijlocie ce simbolizeaz omul. Ea trebuie
aezat oblic n vas, iar lungimea ei trebuie s acopere trei ptrimi din prima ramur. A
treia linie este cea mai scurt i trebuie aezat n partea din fa a aranjamentului. Cele
trei linii par s porneasc din acelai loc.
Simbolurile trecerii timpului au o mare importan n Ikebana. Nici un aranjament nu este
acceptat dac nu sugereaz acest lucru. Aranjamentele difer n funcie de anotimp,
precum i de perioadele vieii omului. Trecutul este simbolizat de plante nflorite i
frunze uscate, prezentul - de flori ntredeschise i frunze verzi, iar viitorul este simbolizat
de boboci de floare. Bogia aranjamentului variaz i ea n funcie de anotimp. Dac
primavara i vara aranjamentul este bogat, iarna el va fi mai srac i fr strlucire.




Crizantema
crizantema simboliza in Orient: norocul, fericirea, sanatatea si longevitatea, precum si
meditatia si prevestirea caderii. Mai mult, multitudinea de petale radiante o identifica ca
un simbol solar steagul national al Japoniei, care este stilizat dupa modelul unei
crizanteme.
Semnul floral al lunii septembrie in Japonia, Crizantema cu sase petale este monul,
semnul distinctiv al imparatului Japoniei iar cele paisprezece petale simbolizeaza pe
fratii si fiii pe acestuia, descenadentii la tronul imperial japonez. Floare a luminii si a
soarelui, crizantema este floarea nationala a Japoniei.




Caligrafia japonez shod este, ca i caligrafia n celelalte ri din sfera cultural
chinezeasc, o ramur a artelor frumoase.
Caligrafia este i una din disciplinele pe care cei care paractic artele mariale trebuie s
le studieze. De exemplu kosho shorei ryu spune c arta caligrafiei este indispensabil
unui adevrat bushi. Adevarata art a caligrafiei implic o trire interioar exact ca un
luptator care se pregtete de lupt i ii ntmpin moartea privind-o n fa, spunea
Bruce Juchnik, ultimul discipol al lui James Mitose, ntemeietorul stilului kosho shorei
ryu.





Ghei
Gheia, nsemnnd artist/ sau persoan a artelor; numit uneori i geiko , maiko sau
geigi este o dam de companie care n acelai timp este i dansatoare i interpret de art
tradiional japonez.
Gheiele erau foarte cunoscute n secolul al XVIII-lea i n secolul al XIX-lea; ele mai
exist i astzi, cu toate c numrul lor este n permanent scdere.
La nceput cei care jucau acest rol se numeau taikomochi sau hkan i erau brbai. Abia
n secolul XVII rolul a fost numit "onna geisha" ( gheia feminin) i a fost preluat de
femei. Perioada geisha a cunoscut o nflorire n secolele XVIII i XIX. Dup Restauraia
Meiji (1868) rolul lor s-a schimbat. n majoritatea oraelor mari existau hanamachi
(cartierele florilor) unde exitau prostituate (geisha). n prezent n Japonia exist numai
cteva hanamachi, ca de exemplu n Kyto, care este centrul culturii gheia.








Samuraii
Samurai este un termen care a fost folosit n Japonia pentru a desemna indivizi aparinnd
nobilimii militare. Cuvntul samurai este derivat din verbul japonez saburau (de unde a
derivat i numele masculin "Saburo") nsemnnd a servi. Samuraiul era literar servitorul
unui.nobil.
Au existat i femei samurai. Chiar i ele se ucideau dac erau ndemnate de so sau de
cpetenia local. Spre deosebire de brbai ele i tiau beregata.
Samuraiul de orice rang l putea ucide fr s dea socotel pe orice persoana inferioar lui
ca grad social (ranii, negustorii), dup bunul lui plac, indiferent dac era brbat, femeie
sau copil, indiferent de motiv sau chiar pentru a-i ncerca tiul sabiei. Se crede c sabia
samuraiului era cea mai ager din lume, chiar mai ager dect celebra Sabie de Damasc
n Japonia doar samuraiului i era ngduit s poarte arme. Oricine ataca un samurai era
considerat a fi un rzvrtit i era executat pe loc. De asemenea oricine vedea un atac de
nesupunere i nu informa autoritile de ndat era omort, iar pedeapsa sa cdea i
asupra familiei sale.

















ALIMENTAIA TRADIIONAL JAPONEZ


Ceremonia ceaiului este un ritual tradiional influenat de budismul Zen prin care ceaiul
verde matcha este preparat ntr-o manier ceremonioas de ctre o persoan iniiat i
servit unui grup mic de oaspei ntr-o atmosfer linitit. n esena sa, ceremonia ceaiului
reprezint expresia sintetic a aspectelor fundamentale ale culturii japoneze.
Esena ceremoniei ceaiului este armonia. Fiecare micare i fiecare component a acestui
ceremonial sunt studiate pentru a crea imaginea serenitii absolute. Aceast tradiie a
fost nceput de clugrii buditi acum 700 de ani. 200 de ani mai trziu, Sen no Rikyu a
transformat simpla ceremonie conceput de clugri ntr-un adevrat ritual.
Baza spiritual a ceremoniei:
-Consideraiile estetice ale ceremoniei sunt legate de elementele ntlnite: figurile,
formele si structura diverselor ustensile, frumuseea locului de desfurare, gustul
desertului oferit de gazd i al ceaiului n sine.
-Disciplina privete att gazda ct i invitaii i aceasta trebuie riguros respectat
-Ineraciunea social, cu toate c este posibil de a savura n linite, singur, o ceac de
ceai ntr-un ambient tipic ceremoniei, dac n-ar fi mai multe persoane implicate, grija
pentru estetic i disciplin nu i-ar mai avea rostul.
Ceremonia ceaiului nu este o simpl pierdere de vreme pentru a conversa, ci reprezint
un mod rafinat de relaxare. Exprim mai degrab o filosofie de via.

Japonezii se bucur n prezent de cea mai mare longevitate, raportat la media de vrst la
nivel mondial

Alimentele de baza in bucataria japoneza

Algele in bucataria japoneza, algele sunt utilizate in forma lor deshidrata.
Principalele tipuri sunt wakame alga cu gust puternic, folosita la supele miso si
nori alga cu gust mai discret, folosita pentru sushi.
Ghimbir - macerat in otet, acest condiment insoteste felurile compuse din peste
crud. Are rolul de a neutraliza gustul alimentelor precedente si trebuie consumat
intre fiecare 2 portii de peste.
Natto este un aliment traditional japonez, putin apreciat de catre occidentali.
Natto este obtinut din fasole fermentate si degaja un miros puternic, asemanator
branzeturilor cu mucegai. In ciuda aspectului sau respingator, natto este excelent
pentru sanatate. El este consumat frecvent la micul dejun, alaturi de nelipsitul
orez.
Daikon arata ca un morcov urias, masurand 35 cm lungime si poate fi servit
separat (aromatizat) sau in supe.
Taitei exista o varietate de taitei in tarile asiatice si se diferentiaza in functie de
compozitia lor (din hrisca sau faina de grau) sau de grosime.
Peste - consumat de regula crud.
Orez cu siguranta alimentul cel mai consumat in Japonia, precum si in alte tari
asiatice. De altfel, cuvantul gohan denumeste atat orezul cat si masa in limba
japoneza.
Orezul sushi, utilizat pentru felurile cu acelasi nume, este un orez japonez
preparat cu otet din orz, zahar, sare, kombu (alga japoneza) si sake.
Sosul de soia In Japonia, sosul de soia este un produs la fel de utilizat ca si
otetul si uleiul. Dupa cum indica numele sau, sosul de soia este preparat din boabe
de soia fermentate si asezoneaza felurile pe baza de peste crud, datorita gustului
sau usor sarat.
Wasabi planta utilizata drept condiment in bucataria japoneza. Sosul wasabi,
picant si consistent, amestecat cu sos de soia, adaugat la pestele crud.
Shiitake este o ciuperca asiatica originara din China.
Sake bautura specific japoneza, facuta din orez, care se bea calda in cescute de
portelan.

Alimentaia japonez tradiional este o alimentaie de via lung. Mncnd orez, pete,
soia, legume i alge, mortalitatea din cauza bolilor cardiovasculare i a cancerului este
redus.





SUSHI
mancare specific bucatariei japoneze.
Initial sushi a fost un termen folosit pentru conservarea prin fermentare a carnii si
pestelui. Se crede ca isi are originea in Asia de Sud Est unde carnea si pestele erau sarate
si puse la fermentat pentru perioade lungi de timp. In Japonia secolului X, pestii erau
taiati si spalati in interior cu sake (vin din orez, traditional japonez). Apoi erau umpluti cu
orez crud si pusi la fermentat. Pestii de apa dulce, precum crapul, erau folositi pentru
acest tip de sushi ce a fost numit Nare sushi. Dupa perioada de fermentare, orezul era
scos din interiorul pestilor si aruncat.
Din secolul XV, Nare sushi se imparte in doua ramuri: Hon Nare si Nama Nare. Primul
tip este varianta neschimbata a Nare sushi, in timp ce in cazul celui de al doilea tip,
ingredientele sunt aceleasi, dar perioada de fermentare a pestelui este mult mai scurta.
Nama Nare s-a creat pentru ca orezul crud din interiorul pestelui devenea in timpul
fermentarii comestibil si capata un placut gust acrisor. Aceasta varianta a devenit repede
mult mai populara decat varianta traditionala pentru ca pe langa peste aveai si garnitura,
iar timpul de asteptare se reducea considerabil.