Ca specie a genului epic, nuvela este mo�tenitoarea povestirii renascentiste, iar

denumirea ei reflect� principala cerin�ei a �nt�mpl�rii narate : noutatea,ineditul.

�Moara cu noroc� de Ioan Slavici se �ncadreaz� �n specia nuvelei,av�nd o
construc�ie riguroas�,un fir narativ central, personajele relativ pu�ine pun �n
eviden�� evolu�ia personajului principal cu un conflict unic concentrat. Este o
nuvel� psihologic� datorit� tematicii, modalit�ii de caracterizare a personajului
�i de investigare psihologic� dar �i datorit� naturii conflictului interior.
Realismul acestei nuvele const� �n obiectivitatea nara�iunii, omniscine�a
naratorului, �nregistrarea am�nuntelor de decor �i de vestimenta�ie �i interesul
acordat raporturilor dintre om �i mediu. Nu exist� disloc�ri de planuri, ac�iunea
este linear�. Personajele p�streaz� tr�s�turi umane veridice, au sl�biciuni �i
interese conforme cu realitatea obiectiv�.
Tema nuvelei o constituie dezumanizarea personajului principal sub imperiul banului
ca factor nociv ce distinge con�tiin�a uman�.
Titlul nuvelei este mai degrab� ironic. Topasul ales,c�rciuma numit� �Moara cu
noroc� �inseamn� de fapt �Moara cu ghinion�, moara care aduce nenorocirea pentru c�
u�urin�a c�tigurilor de la aceast� c�rcium� ascunde abateri etice grave:
nelegiuirea �i crima. Ac�iunea se desf�oar� pe parcursul unui an, �ntre dou� repere
temporale cu valoare religioase : de la Sf�ntul Gheorghe p�n� la Pa�ti, iar �n
final focul �i apa purific� locul. C�rciuma de la �Moara cu noroc� este a�ezat� la
r�scruce de drumuri. Simetria incipitului cu finalul se realizeaz� prin descrierea
drumului. Simbolistica ini�ial� a drumului se completeaz�, �n final, cu sugestia
drumului vie�ii care continu� �i dup� evenimentele de la �Moara cu noroc�.
Subiectul nuvelei �l constituie etapele �nfrunt�rii dintre protagonist Ghi�� si
antagonist, Lic�.
Textul este unul ciclic pentru c� incipitul �i finalul se �nt�lnesc �n imaginea
b�tr�nei, semn al �n�elepciunii populare, �n cuvintele ei const� latura
moralizatoare a textului care se �nchide rotund �sim�eam eu c� n-are s� ias� bine�.
Expozi�iunea const� �n prezentarea situa�iei familiale �i sociale a lui Ghi��. El
se dovede�te la �nceput harnic �i priceput, iar primele semne ale bun�st�rii �i ale
armoniei �n care tr�ie�te familia, nu �nt�rzie. B�tr�na mam�-soacr� este adept�
p�str�rii tradi�iei pe c�nd Ghi��, capul familiei, dore�te schimbarea.
Apari�ia lui Lic� S�m�d�ul la �Moara cu noroc�, �eful porcarilor, un personaj
carismatic, tulbur� echilibrul familiei. Acest episod reprezint� intriga ac�iunii
deoarece va declan�a un �nteg fir de fapte ce vor avea ca efect degradarea moral�
�i sufleteasc� a eroului. Orgoliul lui Lic� e unul de st�p�n care nu doar �i
subordoneaz� oamenii dar se substituie destinului lor impun�ndu-�i regulile �nc� de
la �nceput. Cu toate c� realizeaz� c� Lic� reprezint� un pericol pentru el su
familia lui, Ghi�� nu se poate sustrage influen�ei malefice pe care acesta o
exercit� asupra lui.
Din momentul apari�iei lui Lic�, �ncepe procesul iremediabil de �nstr�inare a lui
Ghi�� fa�� de familie. Devine violent, �i plac jocurile crude, primejdioase , are
gesturi de brutalitate ne�n�eleas� fa�� de Ana pe care o ocrotise p�n� atunci. La
un moment dat ajunge s� regrete c� are familie deoarece nu-�i poate asuma total
riscul �mbog�irii al�turi de Lic�.
Datorit� generozit�ii S�md�ului starea material� a lui Ghi�� devine �nfloritoare.
Ghi�� �i arunc� so�ia definitiv in bra�ele lui Lic� ajung�nd sa fie implicat in
furtul de la arenda� �i in uciderea unei femei �i a unui copil, prin faptul c� jur�
str�mb la proces acoperindu-l pe Lic�, devine complice la crim�. Din cauza
geloziei, Ghi��, hot�r�te totu�i s� �l dea �n vileag pe Lic� �i �i aduce dovezi
jandarmului Pintea despre vinov�ia S�m�d�ului.
Punctul culminant consemneaz� momentul �n care Ghi�� ajunge la ultima etap� a
degrad�rii morale. Dispus s� fac� orice pentru a se r�zbuna pe Lic� �i arunc�
so�ia, la s�rb�torile Pa�telui, drept momeal�, �n bra�ele S�m�d�ului. Sper� p�n� �n
ultimul moment c� se va produce o minune �i so�ia sa va rezista influen�ei malefice
a acestuia. Dezgustat� de la�itatea lui Ghi��, Ana i se d�ruie�te lui Lic�. Lic�
pentru a nu c�dea �n m�inile lui Pintea se sinucide izbindu-se cu capul de un
copac.
Un incediun mistuie c�rciuma de la �Moara cu noroc� �n noaptea de Pa�ti �i
singurele personaje care supravie�uiesc sunt b�tr�na si copiii, fiin�ele cu
adevarat morale �i inocente.
Finalul o aduce din nou �n centrul aten�iei pe b�tr�na care, contempl�nd dezastrul,
pune totul pe seama destinului.
�n nuvel�, accentul nu cade pe actul povestirii ci pe compexitatea personajelor.
Naratorul obiectiv �i las� personajele s�-�i dezv�luie tr�s�turile �n momente de
�ncordare consemn�ndu-le gesturile, limbajul, prezent�nd relatiile dintre ele.
Personajul principal Ghi�� este construit cu obiectivitate, dezv�luindu-se ca un
suflet ca un suflet complex, nesigur, sf�iat de porniri antagonice. Caracterizarea
personajului se face indirect prin atitudini, fapte, vorbe.
Ioan Slavici abordeaz� o viziune realist�, obiectiv� care urm�re�te �ndeaproape
ritmul vie�ii ce �nsufle�e�te opera. Slavici se impune printr-un stil propriu,
caracterizat prin sobrietate, oralitate discret� cu o fraz� ce urm�re�te in general
rit mul vorbirii.
CONCLUZIE
Opera literar? Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvel? psihologic?, deoarece
are toate tr?s?turile acestei specii literare: analizeaz? conflictul interior al
personajului principal, urm?re?te procesul �nstr?in?rii lui Ghi?? fa?? de familie ?
i urm?re?te degradarea moral? a acestuia produs? de ispita �mbog??irii.