oxidarea solu�ii1or di1uate de etano1 cu bacterii acetice rezu1t� un amestec de

acid acetic �i ap�, conform reac�iei :

Func�ie de compozi�ia mediu1ui �i de condi�ii1e de oxidare se ob�in solu�ii cu p�n�
la 15% acid acetic, denumite o�et. Exist� �i a1te c�i pentru ob�inerea acidu1ui
acetic, citindu-se:
- disti1area uscat� a 1emnu1ui, rezu1t�nd acid piro1ignos, ce con�ine
8 10% acid acetic, alcooli superiori, acetona �i alcool meti1ic. Prin neutralizarea
acidu1ui pirolignos cu lapte de var se ob�ine acetatu1 de calciu. Din acesta, prin
descompunere cu acid su1furic �i distilare rezu1t� acid acetic, cu o concentra�ie
de cca 80%;
- sinteza chimic�, pornind de la carbur� de calciu �i ap�, rezult�nd succesiv
acetilen� �i apoi acetaldehid�, care, �n prezen�a unor catalizatori (s�ruri de
fier, nichel, mangan) se oxideaz� �n acid acetic, conform rela�iilor:
�n stare concentrat� acidu1 acetic poart� denumirea de acid acetic glacial, acesta
solidific�ndu-se la temperatura de 17�C.
Oxidarea biologic� are loc la temperaturi de 25 35�C. Temperaturi prea ridicate
conduc la supraoxidare, form�ndu-se dioxid de carbon �i ap�. La concentra�ii
alcoolice de sub 3% apare pericolu1 de infec�ii cu alte microorganisme, �n special
lactice.
Drept materii prime furnizoare de alcool se folosesc vinuri, pl�mezi de fructe �i
spirt. �n general, nu sunt necesare adaosuri de s�ruri nutritive pentru dezvo1tarea
bacteriilor. Pentru m�rirea randamentu1ui �i scurtarea duratei procesu1ui se adaug�
s�ruri de fosfor (�n special fosfat de amoniu) �i de azot.
Sub aspect senzorial, o�eturile de calitate superioar� se ob�in din materii prime
ce con�in minim 60% vin sau borhoturi de fructe.
Pentru fermentare se folosesc cu1turi de flor� spontan�, predomin�nd bacterii1e din
specia Micoderma aceti sau tu1pini selec�ionate din genurile Acetobacter sau
Gluconobacter
Procesu1 biotehnologic de ob�inere a o�etului are loc prin oxidare la suprafa��
(trickling) sau pe cale submers�. �n ambele cazuri se �ine cont de caracteru1
exoderm al reac�iei �i de necesitatea unei suprafe�e mari de contact �ntre pl�mad�
�i aer.
Procesu1 de oxidare la suprafa�� se realizeaz�, de preferin��, �n c�zi tronconice
din lemn de stejar care au aproape de capete doua gr�tare �i talaj sau cioc�1�i de
porumb, spum� de mare ori mangal �ntre acestea. Pl�mada trece continuu prin acest
strat, fiind recirculat� sau trecut� �n alt� cad� ; oxidarea are loc pe principiul
bateriei de 6 ---8 recipiente cu func�ionare continu�. La trecerea dintr-o cad� �n
alta pl�mada este r�cit�. Durata procesului este de 8- 11 zile, func�ie de
concentra�ia mediului �i de intensitatea bioconversiei.
�nainte de darea �n consum o�etul se filtreaz�, iar uneori este supus �i cleirii cu
gelatin�. Neomogenitatea materialului suport face imposibil� distribu�ia omogen� a
aerului �n pl�mad�. Nu se pot evita varia�ii de temperaturi,
astfel �nc�t randamentul este de p�n� la 80% fa�� de 95% realizat cu instala�iile
submerse
Procedeele submerse sunt, �n general semicontinui. Cu pu�in �nainte de epuizarea �n
alcool a pl�mezii se gole�te bioreactorul (acetator) pe jum�tate �i se toarn� peste
acesta o cantitate proasp�t� de pl�mad� alcoolic�. Durata total� a procesului este
de p�n� la dou� zile. Viteza de oxidare scade cu cre�terea concentra�iei de alcool.
Rezultatele cele mai bune se ob�in la concentra�ii de 9-10%.
Foarte important� este evitarea �ntreruperii biooxid�rii care poate conduce la
distrugerea total� a bacteriilor acetice, efectul fiind dependent de concentra�ia
de acid acetic �i de durata de oprire a aer�rii. Astfel, o sistare a aliment�rii cu
aer timp de 2 minute la o concentra�ie de acid acetic de 5% provoac� acelea�i
efecte negative ca �i o �ntrerupere de 15 60 secunde la concentra�ii de 11 � 12%.
�n cazul unui con�inut remanent de 0,11% alcool �n pl�mad�, din 100 kg etanol se
ob�in 125 kg acid acetic, randamentul teoretic corespunz�nd cu 130,4 kg. Se evit� o
aerare prea puternic� din cauza volatilit�ii etanolului, put�ndu-se �nregistra
pierderi de p�n� la l0% din cauza antren�rii acestuia cu aerul administrat.
Utilizarea de aer �mbog�it cu oxigen sau �n mare exces are efecte negative asupra
ac�iunii bacteriilor acetice. �ntreruperea aliment�rii cu etanol are acelea�i
consecin�e.
Din cauza randamentului m�rit �i a scurt�rii duratei de oxidare, procedeele de la
suprafa�� tind s� fie �nlocuite cu cele submerse. �n timp ce prin oxidarea la
suprafa�� se ob�in 2,7-4 kg acid acetic/m3 bioreactor �i 24 ore, la cele submerse
se pot realiza peste 100 kg.
Produc�ia mondial� de o�et de tip 10% acid acetic ob�inut prin bioconversie a fost
�n 1980 de 1600 mil. litri (f�r� U.R.S.S. �i R.P. Chinez�). Din aceasta s-au produs
cu bioreactoarede tip Frings submerse 767 mil. litri, folosind un num�r de 440
linuri. La aceasta se adaug� peste 500 mil litri ob�inute cu instala�ii submerse de
tipul Vogelbusch, Chemap, B.M.A. �i Kurimatu.