PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Nr.1, Comarna

Clasa: a VII- a
Data: 22.X.2020
Profesor: Ungureanu Alina-Petronela
Disciplina: Matematică - Geometrie
Titlul lecției: Patrulatere. Recapitulare
Unitatea de învăţare: Patrulatere particulare
Tipul de lecţie: recapitulare, sistematizare şi consolidare a cunoştinţelor
Durata: 50 min

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.Recunoaşterea şi descrierea patrulaterelor în configuraţii geometrice date.
2. Identificarea patrulaterelor particulare utilizând proprietăţi precizate.
3. Utilizarea proprietăţilor calitative şi metrice ale patrulaterelor în rezolvarea unor
probleme.
4. Exprimarea prin reprezentări geometrice a noţiunilor legate de patrulatere.
5. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculelor de lungimi
de segmente, de măsuri de unghiuri şi de arii.
6. Interpretarea informaţiilor deduse din reprezentări geometrice în corelaţie cu anumite
situaţii practice.
COMPETENȚE DERIVATE:
La sfârşitul orei elevii va fi capabili:
a) cognitive:
C1: Realizarea reprezentărilor plane ale patrulaterelor studiate;
C2: Punerea în evidenţă a elementelor patrulaterelor studiate;
C3: Aplicarea în probleme a proprietăţilor patrulaterelor studiate;
b) afective:
CA1: Să fie atenţi;
CA2: Să participe afectiv la lecţie;
CA3: Să – şi dezvolte interesul pentru studiul matematicii.

STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: Conversaţia , explicaţia , exerciţiul
Mijloace de realizare: manual, fişe, cretă, culegere, instrumente geometrice.
Forme de organizare: frontal, individual.
Forme de evaluare: observarea sistematică, aprecierea verbală
Bibliografie:

1. Programa școlară nr. 3393/28.02.2017.

2. Noaghi S. D., Linț D., Linț M., Pițu L. N., Manual pentru clasa a VII-a, , București,
Ed. Litera, 2019.
3. Tudor I., Matematică, Algebră, Geometrie: MATE2000+ Inițiere, clasa a VII-a, ,
ediția a 4-a, revizuită și adăugată, Pitești, Ed. Paralela 45, 2020.
4. Bălăucă A., Mîrșanu G., Ciobănașu M., Algebră, Geometrie clasa a VII-a, Iași, Ed.
Taida, 2016.
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Momentele lecţiei C.D. Activitatea profesorului Activitatea Metode și procedee Forme de
elevilor evaluare
1.Moment Profesorul face prezenţa şi Elevii îşi pregătesc pe bancă cărţile, Conversația
organizatoric creează condiţiile optime caietele de matematică şi
(1 min) necesare desfăşurării eficiente instrumentele geometrice.
a lecţiei de matematică.
2. Verificarea CA1 Verificarea temei elevilor Corectează tema acolo unde au Observarea
temei CA2 prin sondaj, utilizând dialogul greşit, sugerează idei de rezolvare , sistematică
( 5 min) CA3 profesor–elev,elev-elev,prin confruntă rezultatele. Conversaţia
confruntarea rezultatelor. În Aprecierea
cazul în care apar diferenţe Explicaţia verbală
mari la rezultat se rezolvă
problema la tablă.
3. Captarea CA1 Pentru a trezi interesul Elevii manifestă interes şi se Conversaţia Observarea
atenţiei CA2 elevilor, profesorul îi anunţă pregătesc pentru lecţie. sistematică
(2 min) CA3 că în ora ce urmează se vor
recapitula şi consolida
noţiunile învăţate anterior.

4. Anunţarea temei CA1 Profesorul anunţă şi scrie pe Elevii sunt atenți și îşi notează în Conversaţia
de studiu şi a CA2 tablă titlul lecţiei: caiete titlul lecţiei. Observarea
obiectivelor urmărite CA3 „Patrulatere. Recapitulare” sistematică
(2 min) Ne propunem să recapitulăm
şi să consolidăm cunoştinţele
acumulate pe parcursul
capitolului Patrulatere
particulare. La sfârșitul lecției
veţi fi capabili să aplicaţi
corect proprietăţile referitoare
la paralelogram și
paralelograme particulare.
5. Reactualizarea C1 Profesorul propune Elevii răspund la întrebările Conversaţia Observarea
cunoştinţelor C2 recapitularea proprietăţilor adresate de profesor şi completează sistematică
(10 min) C3 patrulaterelor prin tabelul. Explicaţia
completarea tabelului din Aprecierea
ANEXA 1 şi a proprietăţilor Exerciţiul verbală
acestora privind laturile,
unghiurile și diagonalele.

6. Consolidarea C1 Consolidarea cunoştinţelor se Elevii lucrează pe caiete, discută Conversaţia Observarea

cunoştinţelor C2 va face prin rezolvarea de între ei, iar unul dintre ei rezolvă, sistematică
( 25 min) C3 probleme cu grade diferite de apoi la tablă. Explicaţia
dificultate (ANEXA 2). Aprecierea
Activitatea se va desfăşura verbală
frontal și individual. Câte un Exerciţiul
elev va rezolva, pe rând, la
tablă câte un exerciţiu din
cele propuse cu ajutorul
profesorului într-o ordine
dictată de către profesor.
7. Evaluarea CA1 Profesorul face aprecieri Elevii sunt atenți. Conversația Aprecieri
(3 min) CA2 asupra desfăşurării lecţiei şi verbale
asupra cunoştinţelor elevilor. Note
Se notează elevii ce s-au
evidenţiat în timpul orei.
8. Tema pentru acasă CA1 Profesorul anunţă tema pentru Notează tema în caiete şi sunt atenţi Conversația Observarea
( 2 min) CA2 acasă şi dă câteva explicaţii la explicaţiile profesorului. sistematică
cu privire la rezolvarea ei: Explicaţia
problemele rămase din fișa de
lucru
ANEXA 1

Completează tabelul cu proprietăţile corespunzătoare:

Relaţii Relaţii între Relaţii Relaţii Relaţii

între laturile între între între
laturile consecutive unghiurile unghiurile diagonale
opuse opuse alăturate
Paralelogram paralele congruente suplementare se înjumătăţesc
congruente
Dreptunghi paralele perpendiculare congruente congruente congruente
congruente au câte 90° au câte 90° se înjumătăţesc
Romb paralele congruente congruente suplementare perpendiculare
congruente bisectoare
se înjumătăţesc
Pătrat paralele congruente congruente congruente congruente
congruente perpendiculare au câte 90° au câte 90° perpendiculare
suplementare se înjumătăţesc
bisectoare

paralele congruente
suplementare perpendiculare
se înjumătăţesc au câte 90° bisectoare
ANEXA 2

FIŞĂ DE LUCRU

1. Urmăriţi figurile de mai jos şi completaţi spaţiile libere (P= perimetru):

Dreptunghi Paralelogram Pătrat Romb

P =………cm. P=…………cm. P =………cm. P=…………cm.

2. Precizaţi dacă în următoarele cazuri patrulaterul ABCD în care AC  BD = {O} este

paralelogram şi de ce?
a)AB CD si BC AD;
b)AD = BC = 10 cm AB = CD = 0,01 m;
c)AD = 0,7 dm, BC = 70 mm si AD BC ;
d)m ( Â ) = 30 0 , m(  C) = 29 0 59 ' 60 ' ' şi B̂  D̂ ;
e) ∢A= ∢C = 40 0 şi ∢B + ∢C = 180 0 ;
f) m (∢DAO ) = m (∢BCO ) = 40 0 şi AO = 3 dm, OC = 30 cm;
g) AO = 5 cm, BO = 0,08 m, OC = 0,5 dm şi DO = 0,8 dm;
3.Să se calculeze lungimile laturilor unui paralelogram, ştiind că perimetrul său este de:
1
a) 18 cm şi că între lungimile a doua laturi alăturate raportul este ;
2
1
b) 28 cm şi că între lungimile a doua laturi alăturate raportul este ;
6
4.Măsurile a doua unghiuri alăturate dintr-un paralelogram sunt direct proporţionale cu
numerele:
a)6 si 9 ;b)6 si 12 .
Să se afle masurile unghiurilor paralelogramului.
5.Fie O punctul de intersecţie a diagonalelor dreptunghiului ABCD.
a)Ştiind că AB = 15 dm si BC = 0,5 m, calculaţi perimetrul dreptunghiului.
b)Aflaţi lungimea diagonalei AC, ştiind că BD = 2 m.
c)Daca AO = 4 cm, calculaţi AC + BD.
d)Determinaţi lungimea şi lăţimea dreptunghiului ştiind că sunt direct proporţionale
cu numerele 5 si 3, iar perimetrul dreptunghiului este egal cu 40 dm.
e)Dacă BO = 15 cm calculaţi AC + BD.
f)Determinaţi lungimea şi lăţimea dreptunghiului ştiind că sunt direct proporţionale
cu numerele 8 si 2, iar perimetrul dreptunghiului este egal cu 60 dm.

6.Lăţimea unui dreptunghi este 20 % din lungimea sa, iar perimetrul este de 60 cm.Aflaţi
dimensiunile dreptunghiului.
7.Se dă dreptunghiul ABCD, cu BD = 24 cm, m(  BOC ) = 60 0 , punctul O fiind
intersecţia diagonalelor. Calculaţi perimetrul triunghiului AOD.
8.Fie O punctul de intersecţie a diagonalelor rombului ABCD.
a) Ştiind că AB = 9 cm, calculaţi perimetrul rombului.
b) Aflaţi lungimea laturii rombului, ştiind că perimetrul său este egal cu 38 dm.
c) Calculaţi măsurile unghiurilor rombului ştiind că m (  ABD ) = 20 0 .
d) Determinaţi măsurile unghiurilor rombului dacă  ABC este echilateral.
e) Calculaţi lungimea diagonalei AC dacă m (  ADC ) = 60 0 şi AB = 5 cm.

9.În pătratul PQRS notăm cu O punctul de intersecţie a diagonalelor. Calculaţi:

a) perimetrul pătratului ştiind că PQ = 3,4 cm;
b) lungimea laturii pătratului, dacă perimetrul P = 34 dm;
c) lungimea diagonalei [QS], ştiind ca OP = 4cm
d) m (  PQS );
e) m (  ROQ);
f) m (  OPQ)  m (  OQP).
10.Calculaţi perimetrul unui romb ştiind că latura sa este 30 % din latura unui pătrat cu
perimetrul de 32 cm.

R: 1) a) 32 cm b) 40 cm c) 28 cm d) 32 cm
2) a) Da b) Nu c) Da d) Da e) Da f) Da g) Da
3) a) 3;6 b)2;12
4) a)72 0 108 0 b)60 0 ;120 0
5) a) 40 cm b) 2 m c) 16 cm d) L=25/2 cm, l=15/2 cm e) 60 cm f) L=24 cm și l=6
cm
6) L=25 cm l=5 cm
7) 36 cm
8) a) 36 cm b) 9,5 dm c) ∢A=∢C=40, ∢B=∢D=120 d) ∢A=∢C=120, ∢B=∢D=60
e) AC= 5cm
9) a) 13,6 cm b) 8,5 dm c) 8 cm d) 45° e) 90° f) 90°
10) 9,6 cm