https://Examen Titularizare.ro SINTEZE PENTRU EXAMENUL DE TITULARIZARE in iNVATAMANT iINVATATORI / INSTITUTORI/ PROFESORI PENTRU iNVATAMANTUL PRIMAR ELEMENTE DE DIDACTICA GENERALA APLICATA IN DISCIP: 'NELE DE iNVATAMANT DIN Ci. -RIMAR Inveti_ mai repede si mai_usor. Ywww.ExamenTitularizare.ro SINTEZE PENTRU EXAMENUL DE TITULARIZARE IN INVATAMANT INVATATORI / INSTITUTORI / PROFESORI PENTRU INVATAMANTUL PRIMAR ELEMENTE DE DIDACTICA GENERALA APLICATA IN DISCIPLINELE DE iNVATAMANT DIN CICLUL PRIMAR 2020cuPRINS be DIDACTICA GENERALA TRU ELEMENT " “TEMATICA PENTRUEL i eaMANT [APLICAT IN DISCIPLINELE DE DIN CICLUL PRIMAR rien aad! primar 1. Dimensan practice ale Cut 1) Decuneisie cricoe: pans, ogame you. Metodologia coir na pina. ia 1 Reinert bene contr - meade pred nvare ean ven i 7 Tip de cerca: ce aa (Be bath comm - tc 6) Oren pst ok rgiznencailoma: ierscpinrine, eae ier crcl fees penal 2. Projctare podagei acti sruct-educalve in natal PN en 2) pele roi pinggie: denies obetvelor gis smut de ‘ef spaotenpra:dazrinaea cote, aien step optine 4 vcjne; sires ceil, piel gi instr Ge eae Panis calenuisi anal, placa sees proccarea iil deve poiectae ih 2. Modu gi frme de orgniare + procs lostrctineducativ ta 9) Acti reine ia mes yar: et nominative. Mele Redmenld de , 1) Activia ete nme etna - excl, ©) Forme de aria activi dace ~ ative Gon, ge gre individ combina or ta 4. Metodologi eho tae anne 4) Siemal meteor de ise: cliewe, exnctitiieprinialelor vce iia in Saigo primar: pve, moa Soret anlitie- sine, lest xp rl man. expici comer erick evn, ves, vores pia desopere, pblmiizaren, joel dati, joe 8 rol, ranatizarea, experiment br. a 1) Miloace diac # spo tbc de sie wit in vido primar: rl, Kt vleni formative, Limits; exemple de alone didcice iit in pedereiavare-vaunre a dsiplinle dia ined pim ‘mol de integra activites date. ‘S Evalarea didatch—actvtat de mlsurare, de interpretare adele de adoptare x dei educational initial primate 77 2) Forme/ iat lure areal grr esi. ” by Metode adios atest ge ear, lie ne pitino ©) Tipe dete tn tn pats ya (lle HV nnn nnn 9 1 Specifcal apreceiceiloe prin califeive, proMematia species eset de perma ene os ©) Rol stndardelorcurculre de prema In eakzare eva isctice lamacr mieenveledestiona. : 10 BIBLIOGRAPIE ANEXE vsTEMATICA PENTRU E DIDACTICA GENERALA APLICATA IN MANT DIN CICLUL PRIMAR ELEMENTE D) DISCIPLINELE DE iNVATAI 1. DIMENSIUNI PRACTICE ALE CURRICULUMULUI I iNVATAMANTUL PRIMAR: a) Documentele curriculare: planul-cadru, programele scolare. Metodologia aplicarii lor in ciclul primar Planul-cadru de invajamant reprezinti documentul reglator esential care jaloneaza resursele de timp ale procesului de predare-invajare-evaluare. Planurile-cadru ofera soluii de optimizare a bugetului de timp: pe de o parte, sunt activitati comune tuturor elevilor din jara in scopul asigurarii egalitafii de sanse ale acestora; pe de alta parte, este prevazuta activitatea pe grupuri/clase de elevi in scopul diferengierii parcursului scolar in functie de interesele, nevoile gi aptitudinile specifice elevilor. Definijia planului-cadru, elaborati de specialisti ai Ministerului Educatiei si Cercetarii si ai Consiliului National pentru Curriculum, se focalizeaza pe patru aspecte esentiale: ~ planul-cadru de invapamant este un document reglator esenial” — prin urmare trebuie cunoscut si aplicat ca atare in toate unitatile de ‘invajamant din Romania, este documentul care fixeaza clardisciplinele care se studiaza int-un anume an, oglindes dezvoltarea pe verticala a acelei discipline; ~ oferd solujii de optimizare a bugetului de timp — este un instrument & organizare a timpului elevilor, adied prezin locale orare pentru fiecare art curriculard si, respectiv, disciplina scolar’; + asigurd egalitatea de sanse a tuturor elevilor din jara — propune discipline!? scolare si numérul de ore alocat trunchiului comun/curriculumului-nueleu, care trebuit respectate in toate scolile din sistemul de invatamant romanese- propune, in acelasi timp, activitéti in scopul diferenfierii parcursului scolar — ofera posibilitatea selectarii potrivite a orelor de curriculum la decizia scolii. Programa scolar este documentul care indicd obiectivele de referinja si confinuturile invajarii care trebuie parcurse intr-un anumit an de studiu. De asemenea, programa ofer’, cu titlu de sugestie, exemple de activitifi de invatare corespunzatoare obiectivelor de referin(& si confinuturilor, din care profesorii pot alege sau se pot inspira pentru a concepe activitaji noi. Atentia cadrului didactic trebuie s& se indrepte spre identificarea si armonizarea obiectivelor de referinja care se dezvolt& concentric, de la un an de studiu la altul, in vederea stabilirii celor mai potrivite activitaji de invatare care s contribuie la abordarea adecvati a confinuturilor invafarii Programele scolare prezinta oferta educational la o discipliné dat pentru un parcurs scolar determinat. Structural, programele de limba si literatura romana cuprind: - nota de prezentare; - obiectivele cadru; - obiectivele de refering corelate cu exemple de activitati de invatare; ~ continuturile invaarii, - standardele curriculare de performanta. Programele scolare actuale sunt orientate spre invajarea centrata pe elev, pe interiorizarea unui mod de gandire specific fiecdrui domeniu transpus in scoala prin intermediul unui obiect de studiu. Actualele programe scolare subliniaz’ importanja rolului reglator al obiectivelor pe cele dou niveluri de generalitate: obiective cadru gi Obiective de referinta. Celelalte componente ale programei au ca principal scop realizarea cu succes a obiectivelor de catre elevi Metodologia aplicarii lor in cictul primar Planul de invétémént pentru ciclul primar (clasele 1 - IV), integreazd acele discipline scolare care conduc la dezvoltarea capacitajilor mentale si la insusirea elementelor de baz ale culturii generale fri de care, nu este posibili trecerea Progresiva in treptele de scolarizare ulterioare. Succesiunea obiectelor de invajzimant in cadrul planului este conditionaté de urmatorii factori:a) gradul de accesibilitate al conjinuturilors . it ‘ilor; b) nivelul de dezvoltare a capacitajilor de invatare ale elev! intr-o etapa sunt anticipate 4 aja Fntr-UM nou stag ¢c) masura in care conjinuturile prezentate i cunostinfele anterioare si pregatesc copilul/elevul pentru a se an de invajare Programele pentru invajamantul primar descriu condifiile invagarii si criteriig dezirabile pentru reusita invafarii, condifii exprimate in termeni de objective confinuturi, activitayi de invatare si standarde curriculare de performan{a. Ele prezing oferta educajionala a unei anumite discipline pentru un parcurs scolar determinat, Programele scolare din invajamantul primar cuprind urmatoarele elemente: - obiective cadru, + obiective de refering’, - exemple de acti Ai de invajare, ~ confinuturi si standarde curriculare de performanta. in prezent, la dispozitia invatatorului, a copiilor si elevilor se afld numeroase instrumente de prezentare si prelucrare a informatiilor, precum si de comunicare. Ele alcatuiesc ,pachete de instruire si invafare”. Unele componente ale acestora sunt destinate invafatorilor ca materiale didactice necesare organizirii predarii (ghiduri, indrumare, culegeri etc), in timp ce altele sunt destinate elevilor pentru individualizarea si aprofundarea invajarii (povesti, fotografii, caiete de colorat ete). Este necesar si precizim cA toate materialele trebuie sa fie realizate in conformitate cu prevederile programei si s& respecte atat prevederile stiintifice, cat $i cele de natura psihopedagogica ale acesteia. b) Relatia interdeterminativa obiective - continuturi - metode de predare - jnvatare - evaluare in inva{4mantul primar Definirea, precizarea si organizarea conjinuturilor curriculare se face ptit raportarea Jor la celelalte componente ale procesului de invatimant abordat ca siste™ Abordat dintr-o perspectivai sistemic&, .procesul de invajimant reprezints un ansarsbld de elemente aflate in interactiune ordonaté in cadrul cdreia fiecare component influenjeazi pe celelalte si, la randul ei, ea este influentata de celelatte componeste”Asadar, componentele procesului de instruire sunt angrenate intr-o activitate comuna, in care contributia lor si interacjiunea variazi in functie de obiectivele pedagogice urmiarite gi de condifiile de desfigurare. La nivelul lectiei (predate in invafamantul primar), ca microsistem de instruire, se disting numeroase componente, precum: scopurile si obiectivele, confinutul invafarii, actorii instruirii (educatorul si elevii), strategia didactic’, metodele si mijloacele de instruire, procesele de predare si invajare, relajiile educajionale, formele de grupare ale elevilor, rezultatele invajarii, evaluarea etc. intre aceste componente sistemice se stabilesc diferite tipuri de relafii, si anume: cauzale, de organizare (succesiune in timp si spafiu, ierarhie, pozitie), de corespondenjé (compatibilitate, complementaritate etc), precum si de natura functional, Modificatile unei componente se rasfrng asupra celorlalte si, ca urmare, asupra intregului macrosistem. Spre exemplu, reformularea obiectivelor / competentelor educationale duce, in mod implicit, la reconsiderarea metodelor si mijloacelor de instruire, iar lipsa de claritate si precizie a obiectivelor creeaza dificultZji in alegerea strategiilor didactice, a metodelor si procedeelor de lucru. in acelasi timp, organizarea confinutului invayarii influenteaz& alegerea metodelor de instruire, a modalitatilor de grupare a elevilor si a stilului de conducere al acti Principala component care asigurd coerenfA tuturor celorlalte componente ale procesului de invayamant o con: ie obiectivele/competentele educationale. Relafia dintre obiectivele pedagogice si confinutul invajémantului. in general, relatia dintre confinutul invajamantului gi celelalte componente ale procesului de invajimant este reciproc’. Consinutul invajamantului isi extrage informatiile, teoriile, concepfiile, metodologiile din mediul social si din componentele sale care, prin prelucrarea si procesarea pedagogica, devin apoi substanja preda invafarii si mijlocul formarii, dezvoltarii elevilor. La randul lor, confinuturile insusite intra in nivelul de pregatire, formare stiintificd, profesional, intelectual contribuind astfel la propulsarea dezvoltarii societiii. Prin urmare, continutul invayirii, determinat de prevederile programei gcolare si ale manualului, constituie principalul mijloc de realizare a obiectivelor propuse. Prin conjugare cu obiectivele, confinutul reprezinté componenta principala a procesului de instruire, intrucat prin calitatea informatiilor si prin modul de transmitere a acestora seformeaza la elevi structuri cognitive, un anumit mod de géndire, diverse aptitudini si trisdturi de personalitate. in claborarea obiectivelor pedagogice, invajatorul trebuie s& plece de la programa scolara gi in manual confinutul instruirii prevazu Indicajiile programei sunt de dou’ tiput 4) indicatit in termeni de confinut, precum elementele ce trebuie predate si invatate in orele respective; b) indicafii sub forme de scopuri si obiective, care trebuie atinse, sub forma de indruméri metodice pentru desfagurarea_ activitatii didactice. {itatorul trece apoi la lor programe’ si a unitafilor de confinut, inv: precizarea rezultatelor asteptate, Desigur, in formularea obiectivelor, invaatorul va mai avea in vedere si alte elemente, cum ar fi: sistemul de lecjii realizat in etapa anterioara, schimbarile survenite in nivelul de pregatire al elevilor, starea lor motivationald etc. Continutul instruirii reprezinté o variabila maleabila si, deci, controlabila in functie de obiectivele urmirite, el poate fi supus »pedagogizarii”, in sensul ca inva{atorul poate imbunataji structura lui logic’, modul de prezentare gi explicare, modul de valorificare prin transfer a cunostinfelor ete. Prin urmare, in functie de obiectivele pedagogice stabilite, dascalul trebuie si determine tipul de experienté de invajare care urmeaza a fi parcursé cu elevii pentru a se ajunge la rezultatele asteptate. Relatia dintre confinuturi si obiective este evidentiatd indeosebi cu ajutorul tabelului de specificatii. Este vorba de un tabel cu dubla intrare in care, pe orizontala se menfioneaz unitayile de confinut (date factuale, elemente de terminologie, metode si procedee, probleme ete), iar pe verticalA, tipurile de obiective (Cerghit, 1) Din analiza tabelului de specificajii rezulté urmatoarele: a) unitatile de confinut, alcdtuite dupa logica specifica disciplinei respective, ne indica ce trebuie predat; b) rubricile verticale, destinate tipurilor de obiective, ne arata de ce se predal unitagile respective de confinut; ¢) unele elemente de continut sunt mai adecvate pentru anumite tipuri de obiective, iar pe de alta parte, acelasi conjinut poate fi transpus in diferite tipuri 4° _ iferit obiective; Pd) realizarea diverselor obiective necesita unitaji de timp instructional diferite; e) tabelul de specificafii poate servi si la elaborarea probelor de evaluare. Relatia conjinuturilor cu strategiile didactice $i cu obiectivele pedagogice. Confinuturile procesului de invajamAnt sugereaza invafatorului strate; predare si de dirijare a invajarii, prin modul de prezentare, selectare, ordonare si structurare a informajiilor. Pe aceasti baz, sunt alese apoi metodele adecvate de instruire, are loc combinarea si activizarea lor. De asemenea, tot in functie de confinutul invaparii se aleg mijloacele de invajimént ca auxiliare ale activitatii didactice, relatiile de comunicare, precum si modul de afirmare a invafaitorului ca manager al clasei de elevi. Pe de alta parte, strategia didacticd reprezinta un anumit mod de abordare a predarii si invajarii sau o decizie pentru un anumit tip de invafare si combinare a resurselor. in alta ordine de idei, strategia de instruire defineste tipul de invajare adecvat conditiilor existente. Per ansamblu, strategia didactic desemneaza ,,o anumita ordine de combinare a diferitelor metode, procedee, mijloace si forme de grupare a elevilor” (I. Cerghit). Ea ne araté ce face invafatorul si ce face elevul, evidentiind capacitatea celui dintai de a actiona eficient si de a-i determina pe elevi s& acfioneze la fel. in functie de specificul conginutului predat si de obiectivele urmarite, invatatorul poate alege strategii de tip directiv (imitative, expozitive, algoritmice etc.) sau strategii de tip permisiv, numite si de activizare (euristice, creative). Alegerea unei metode de instruire nu se face dupa criteriul formal al noutafii ei, ci in functie de specificul confinutului si de obiectivele pedagogice urmirite. Spre exemplu, una si aceeasi metoda de instruire poate fi relevant in raport cu un tip de obiectiv pedagogic, poate fi neutrald, ca efect, fata de altul si contraindicata pentru un al treilea tip. Pe aceste considerente, in aprecierea calitafii unei lectii trebuie s luam in considerare, inainte de toate, gradul de adecvare a metodelor de instruire, utilizate de invafator, la conjinuturile predate gi la obiectivele educajionale propuse, si nu varietatea metodelor folosite. Relafia confinuturilor procesului de invéitamant cu celelalte componente ale acestuia este analizata de c&tre invatator in faza de proiectare a activitatii didactice.10 in concluzie, curriculum-ul trebuie privit ca 0 realitate dinamica, in sensul ca al trebuie modificat, dezvoltat si optimizat atunci cind realitatea cere acest lucru. in Practic& ins, permanentizarea schimbérii curriculare nu este recomandabila, intrucét scoala are nevoie de stabilitate pentru a func{iona optimal. Schimbarea curricular’ trebuie si se produc& cat mai rar cu puting’ si numaj atunci cand ea este impusa de factori obiectivi. Factorii care determin schimbarea si, deci, dezvoltarea curricular sunt urmatorii: a) trebuinjele celui care invafa, care se resimt mai ales indirect, printr-o serie de fenomene negative, cum ar fi: insuccesele absolventilor, abandonul scolar, indisciplina si evaluarea standardizata excesiva; b) structurile scolare, unde includem mentalitatea profesorilor, randamentul profesorilor si gradul de profesionalism, evaluarea scolilor si descentralizarea activitayii profesionale, care pot fi adesea depasite de nevoile reale ale educafiei gi devin fréne in dezvoltarea curriculara; ©) dezvoltarea cunoasterii, caracterizati prin explozia stiintificd din a doua jumatate a secolului XX, care a determinat ample reforme scolare si optimizari curri ulare in majoritatea {arilor lumii contemporane; 4) comunitatea locala, care exercité presiuni asupra viefi scolare si, deci, asupra determinarii curriculum-ului, prin valorile sale materiale si culturale: ©) progresul societafii, care ne aratd c scoala indeplineste nu numai o functie de reproducere sociald, ci si una de innoire si progres economic, curriculum-ul trebuind si asigure, pe langa asimilarea culturii existente, si imbogajirea culturi. ©) Tipuri de curriculum: core curriculum (de bazi, trunchi comun) - curriculum la decizia scolii Exist o multtudine de definiti ale conceptutui de curriculum Conceptul central = curriculum ~ are 0 inedreaturd’ de semnifcatii care 4 — in zona aseazi in fe. Astizi curriculum-ul desemnead ansamblul Structural al experienfelor de predare si de invijare (obiective continuturi ‘> COntinuturi, conceptelor polisemantice, larg disputat materiale