I.P.

CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE

REFERAT

“FENOMENUL CORUPȚIEI
ÎN REPUBLICA MOLDOVA”

A elaborat:
elevul gr. PAP1613 G,
ȚÎBÎRNĂ Vitalie
____________________
(semnătura)

Averificat:
ILCIUC Cătălina, gr. didactic I
____________________
(semnătura)

Chişinău, 2018
 Fenomenul corupției în Moldova are unele particularități și caractere
distincte, care în totalitate depind de natura regimului politic, nivelul social-
economic și starea morală or spirituală a cetățenilor. În așa fel, în Republica
Moldova, fenomenul corupției reprezintă o adevărată “maladie” sau stare
endemică, care erodează fundamentele societăţii civile și ale statului de drept,
astfel deturnându-se fonduri importante ale societății, și orientează procesele
economice în interesul privat al unor persoane sau grupuri de persoane.

În acest sens, în perioada ultimilor ani, corupția a devenit un act cu

consecințe importante pentru funcționarea întregii societăți, care evidențiază modul
în care reprezentanții puterii politice nu servesc interesele generale ale societății, ci
numai ale unui grup preocupat numai de profiturile proprii. Aceasta se referă
practic la toate nivelurile puterii pe verticală și orizontală, deoarece la fiecare nivel,
majoritatea covârșitoare a funcționarilor este obsedată de propriile venituri și averi.
Ei sunt departe de interesul de a servi societatea și cetățeanul. De aceea, în prezent
nu se mai poate vorbi despre corupție ca un simptom al instabilității statului, ci
chiar ca o maladie fără leac.

La 27 ianuarie 2016 a fost publicat ratingul țărilor după Indicele Percepției

Corupției în anul 2015 (Corruption Perceptions Index, CPI), calculat de
Transparency International.

Conform acestui clasament, Republica Moldova se plasează pe locul 103

(107 după numărul de ordine) din 168 de țări. Evoluția CPI în Moldova, conform
clasamentului mondial, în perioada guvernării coaliției europene, este prezentată în
diagrama de mai jos.

Conform unei statistici, în decursul anului 2015, organele Procuraturii din

Moldova, de comun cu Ministerul Afacerilor Interne şi Centrul Naţional
Anticorupţie, au inițiat 871 de cauze penale privind infracţiuni de corupţie,
depăşirea atribuţiilor de serviciu şi abuz de serviciu. Dacă facem referință la
volumul și spațiul corupției din Moldova, această statistică, simplu vorbind, doar
atinge lejer o latură a acestui fenomen. Toți cunosc cât dau și primesc mită, cine
sunt cei care iau și primesc mită. În aceasta constă cea mai mare problemă. Cum ar
putea să se declare cei care iau și primesc mită, dacă de ei în mare parte depinde
combaterea acesteia.

Deci, s-a format sistemul care funcționează foarte bine și stabil, iar tot
suportul Uniunii Europene și al tuturor partenerilor de dezvoltare, acordat în lupta
cu corupția, devine doar o sursă de a profita financiar. Această constatare cere a fi
tratată în modul cel mai serios.

Lupta cu corupția în Moldova poate fi caracterizată ca o bătaie de joc. Nu

este nici un caz răsunător cu impact puternic asupra societății. Sunt scoase în
evidență numai cazurile pe oponenții politici, iar cei care fac corupția, care o
monitorizează nu arată nici măcar un caz unic din haita lor Partidul Democrat.

Ca să vă convingeți de această concluzie aduc datele statistice. Conform

datelor publicate de instituțiile din Moldova, numărul infracțiunilor de acest gen a
fost în creștere în 2015 față anul 2014, când au fost pornite 808 cauze penale
pentru corupție. Această statistică arată în felul următor:

 278 – abuz de putere sau abuz de serviciu;

 266 – cauze privind comiterea excesului de putere sau depăşirea atribuţiilor
de serviciu;

 150 – cauze penale privind coruperea pasivă;

 116 – trafic de influenţă;

 55 – corupere activă;

 3 – luare de mită;

 3 – dare de mită.