Sunteți pe pagina 1din 28

N"翔

Teoria al‐gurllentざ ril are trei scopuri principalelidentincareal analiza,i evaluarea argumelltelor.Un
argurllent presupune o■ rirea de rnotive fn sprilinul unei teze sau pentru a o critica.A spune cl ceva
estc・ u1l argttillent s― atisLcう tor↑ il sea lil11五 a sPLlile CI el oferi tli]Lli sau mai lllL・ lte tllotive pt― litru a
spnjini sau criaca c teztt sau anrmale.
Dar de ce ar trebui ca cineva stt ofere un motiv pentru a sus夕 ine O anrma,ie?Aceast益 observa,ie
presupune ctt exisは 1 lntotdeauna dolltt pう r,l illlplicate rntr_uli dialog, tlna din pttr,i prOpune un
argtlrnent atunci cand fornluleaztt un motiv pentru a sus,ine O anrllla,ie sau tez浸 `Cealalth parte
considertt teza sau anrma,la Ca flind criticabil益 ,Cu alte cuvinte,oferirea unui argtlrllent presupune
lJn dialog intre douI Pttr,1,
Termentll de rrargumentare″ denotl procestli dinarllic,n care arglllllentele sunt conectate formand
lan,uri de argLlmentare subordonate scopului unui dialog.Ceea ce caracterizeaz0 111 Fl10d esenす ial llll
argLllllent este nlotivul sau settll de rnotive oferite pentru a sus,ine O tez五 ′nulllittt concitlzia
argunlentului.

DIALOGIIRI
tln dialog este un tip de conversa,ie in iurul unui anurllit scop↑ ntre doi(sau inai IIlul炉 〕paraCipan,1.
La fiecare l■ i,care in cadrul dialogtllui,untli dintre participan,l rttSptlnde la mi,carea celttilalt、 Astfel′
necare dialog este o secven,益 COnectattt de ml,chri(aCte de vorbire〕 care are o allじ inith direc,ie
(SCOpu]dialoglllui).Dialogurile sunt cadre convenⅢ onale Careね c posibilう argumentarea ra,10nal五 `

Dialogurile nu con,in ntlinai argutnente. Ele pot co11,ine,i explicalii′ instruc,1じ ni sau sugestii in
legtttui‐ I cu ceca ce urllleazう stt ie ttcut, c・ tc. Dar adesea coll,ill argunleilte,Attlilci caild coniill
argumente, argunlentarea este reu,itう sau satisRcltoare dactt participan,1l ofertt celorlal,1
posibilitatea de a Formllla propriile argumente.Dacう un participant folosettte,spre exemplu,forta
pentru a‐ i convinge pe ceilalす 1,atunci aceasta constituie obstrtlctiOnarea dialogulul.
Pentrll a prezentt un exemplti tipic de argumentare sl considerttrY1 0 Sittlalie fn care doll益
pel‐soane,Elelia,i Bogdan,discuぬ la o petrecere.Elena se opllne practicil des?ntainite a ofel・ lrii de
bac,1,uri. Ea a avut unele diflcult五 ,1 ↑
n a 01eri bac,1,uri ,i Crede ctt aceasttt practicう ar trebui
flltrerヒ lptう Pe de alt五 parte, Bogdan crede ctt practica oferiril de bac,1,uri este b■ ln嵐 ,i trebuie
nlen,inut五 .Grupul din care fac parte le sugereaztt sう poarte o discll,ie dllpこ petrecere fn scopul
rezolvlrii diFereniei de Opinil.Iatこ discu,ia(IIli,Cttrile in cadlヽ ul dialogului sunt nunlerotate〕 :

Elena〔 1]:O prOblerntt cu oね rirea de bac,15un este cこ uneori este l‐ oarte dincil de sdut c↑ t de
consistente ar trebui stt ne atunci cand sullt oferite taxirlletri,tilo「 , portarilor de hotel sau
osptttarilo「 `

Bogdan(1):Nu e chiar a,a de dincil.Dach ai benenciat de un serviciu bun,obrtt un bacsi,.Altfel′ nu―


l oferi
Elena(2):Dar cttt ar trebul oferit?si ctlm pOl eValua cat de bun este serviciul ttcut?
Bogdan(2〕 I Bazea7ろ ∼
te pe simttl comun.
Elena(3〕 :Bogdan′ 益sta nu este tocmal un rこspunsl Simiul COmun este adesea gre,it.Ce ftal de
criteriu pentru o buntt evalllare este ac― esta?
Bogdan(3):Asemenea altor illcruri,Fn via,I daCI Vrei s五 ねci ceva bun′ curll ar i stt rう splttte,ti
calitatea,trebuie s溢 ねci apel la sirll,uiCOmun.
Elena〔 4〕 :in pl・ lVin,a baC,1,ului′ sirn,ui COrnun inseamntt prea mulぬ incel電 tudine.Datoritt acestei
illcertitudini,pel・ soanele inlplicate se pot silll,iligllite Daci cei careし たr漱 o■「五pi・ ea pu,in,Cei care
prilllle,te nti se va sirll,de100 bine.Dacう cel care ottr五 oね ri prea mult,el insu,ise va sim,i fl‐ ustrat,
Astfel,practica oferirii de bac,1,uri duce la frustrttri,i sentilllente neplう cute.
ARGUMENTE sI DIALOGURI

INTRODUCERE

Teoria argumentう rii are trei scopuri prillcipalel identificareal analiza,i evaluarea argumentelor,tln
argument presupune oferirea de motive↑ n sprijintll unei teze sau pentru a o critica.A spllne ctt ceva
este ull arguttlent satisttctttor inseanlil滋 a silujle ctt ei ofertt unui sctu nlai nlulie lllotive pe・ 1ltru a
5pl‐ ijini sau crittca o teztt sau anrma,ie,
Dar de ce ar treblli ca cineva stt ofere un rllotiv pentrll a sus,ine O a「 lrlna,ie?Aceast益 obseⅣ a,ie
presupllne cさ existi fntotdeaulla doutt pttr,1 llllplicate intr― ull dialog Una din pこ r,l propune un
argurllent atunci cand forllluleaztt Lln rllotiv pentru a sus,ine O anrnla,ie sau tez五 , Cealalttt patte
considerこ teza sau anrnlatia Ca nind criticabil益 .Cu alte cuvinte,oferirea unui argtinlent presupune
un dialog intre dolltt pttr,i,
Termellヒ Ii deイ `argurtlentare′ 'denoth procesul dillaFlliC↑ n care argumentele sunt conectate formand
lan,uri de argLllllentnre subordonate scoptllui unui dialog,Ceea ce caracterizeaztt ill Fl10d esenす ial Un
argLlment este rllotivul sau setlll de nlotive oferite pentru a sLIS,ine O tez五 ′nulllittt concitlzia
argunlenttlltli,

DIALOfilJRI
Un dialog este un tip de conversa,ie in iurul unui anumit scop intre doi〔 Sau inai rllul算 〕p3rticipan,
i“ a fiecare rni,care↑ n cadrui dialoglilui′ tlnui dintre participan夕 i rospunde la rnl,carea celuilalt.AstFel′
necare dialog este o secven,I COnectaぬ de mi,chri(acte de vorbire〕 care are O anumiぬ directte
〔SCOpul dialogtllui),Dialogurile stint cadre convenriOnale careね c posibil蚤 arguⅡ lentarea ra,lonal五 .

Dialogurile nu con,in ntllnai argurnente` Ele pot coll,ine,i explicalli,instruc,iuni sall sugestil in
iegtttill“ 滋cu Ccea ctr ill・ 1■ eaZI stt ie ttcut′ etc. Dar adc‐ sea coII,in argunieilte、 Atulici calld coiliill
argurnente, argulllentarea este relり ittt satl satisttcltoare dactt participan,1l ofertt celorlal,i
posibi1lmtea de a formula proprille argumente.Dactt un participant bloseste′ a
spre exellllplu,foi` ‡
pentru a― i convinge pe ceilal夕 atullCi aceasta constituie obstrtlcilonarea dialogului.
i′

Pentru a prezenね lln exemplli tipic de argumentare stt considerttrn o sitlla,ie↑ n Care dotl蚤
persoane,Elena,i Bogdan,discuぬ la o petrecere.Elena se opune practicii cles fnt△ ]nite a oferirii de
bac,1,uri. Ea a avut unele diflcultう ,1 ↑ n a Oreri bac,1,uri ,i Crede cれ aceasttt practich ar trebui

ntrerupth. Pe de alttt parte, Bogdan crede cう practica oferirii de bac,1,uri este bLlll五 ,i trebuic
lllen,inu騒 ・Grtlptll din care fac Parte le sugereaztt sう poarte o discu,ie duptt petrecere in scopul
rezolv五 ni dittrentei de Opinii.Iatt discu,la〔 rlli,Cttrile in cadrul dialogului sunt nunterotate〕 :

Elena(1〕 :O prOblerllh cu oね rirea de bac,i5un este ch uneori este barte dincil de sttut cit de
consistente ar trebui sl ne atunci cand sunt oferite taxiinetri,tilo「 , portariloI・ de hotel sau
osptttarilor`
Bogdan(1〕 :Nu e clliar a,a de dincil.Dactt ai benelrlciat de un serviciu bun,oね rtt un bac,1,.Altfel′ ntl―
l oferi.
Elcna(2):Dar cat al・ trebul oね it?5i culn pOl eValua cat de bun este serviciulぬ cut?

Bogdan(2〕 :Bazeazう ‐
te pe sim聾 [comun.
Elena(3):Bogdall′ Ista nu este tocmal un rlspunsi Sim,ul COrnun este adesea gre,it.Ceね l de
criteriu pentru o buni evaluare este acesta?
Bogdan(3):Asemenea altor tucrじ ri,in via"dactt VI` ei sI_taci ceva bun′ cum ar a sh rdsplttte,色
ねci apella simtul cOmun,
calitatea,trebule s益
Elena(4〕 l in priVin,a bac,1,ului′ sim,ul cOmun insearllni prea Fnulぬ illcertttudine,Datorlttt acestei
l■cer.titudini,persoallele illlplicate se pot silll,ilignite Da」 i cei care olc・ 滋o■ こpred pu;illl Cei cal・ e
I・ I・

prime,te nu Se va sirli,i de10c bine`Dactt cei care of‐ er益 o■ ra prea lnuit′ el insu,ise va sim,i fl・ ustrat.
Astfel,practica oferirii de bac,1,uri dtlce la frustrう ri,i sentimellte neplttcute.
3ogdan(4〕 :Mlll,l Sttidell,11,i plitesc taxele de stL:dli din banll obす inu;i din bac,1,uri lar edlica,la
tlniversitar・ こeste un lucru bun、 Dactt practica bac,1,ullli ar dispttrea,attlnci unii studen,inu,1‐ ar mai
per` ■
lite stt factt studil urliversitare,
Elena(5):Astt nu este o problennl.Tot ceea ce trebuie Facut este cre,terea salariului nlinim pe
econo11lle,
Bogdan〔 5〕 :Asm ar putea duce la inchiderea muitor restaurante,l mul,studenぃ ,i alte categoF・ :i llu
ar mai avea sluibe.

In aceste secven,e ale dialogului pot i ldentiflcate:


θ771aご θZわ aiy
Prθ わ′ ι
ど、Aceasta este reprezentath de o pereche centraltt dc propozi,li, lln dialogLli
nostru problema este dactt practica oferiril de bac,1,uri este o practicl care al・ trebui continuat溢 .

Problema cuprinde doud cnun,uri nurllite teze.O tezh este entln,ul ctt Oferirea de bac,1,uri eSte o
practictt bun履 ,celttlalt este ctt oferirea de bac,1,nu este o practicl bunう ,i nu ar trebui contlnuat五 .In
cadrtll dialogului nu s‐ a stal)ilit care este adevう rattt sau fals五 .

2, Pυ ″θ′θ7θ ごθソθごθrθ α/θ ρarゴ θ′ θ Dialogul are loo↑ ntl・ e participan,1:preoponent,i reSpondent
ρσll戸 ′ r、

Fiecare are un punct de vcdere asupra problenlei discutate. Bogdan sus,ine practica bac,i,ttlui,
punctul sこ u de vedere poate fl nunlit ρrθ ,in tinlp ce Elena se opune practicii bac,i,tlltli′ deci pulictul
sう u de vederc este εοηι
ra
3. Pθ ルι
θクθα.Cei dOi participanti f,i fOrrllllleaztt punctele de vedere lbrtt sh― I Tnlpiedice pe celう lalt shぃ ,i
formuleze propriile opinii′ dollli1land astfel dialogul verbal sall izic. Aceasttt caracteristicl se
n u rlle,te arnabilitate saヒl polite,e rn dialog.
4, θ′θZttra βlぉ lε 夕θ′θrご θソθごθrθ :cele doutt puncte de vedere sunt opuse,ceea ce duce la un contlict de
opinii pe terlla discじ tat益 .in cadrlll dialogului pe tema oferil・1l de bac,15,teza lui Bogdan se opune sau
este nega,1/n tezei pe ca「 e ri sllsす 』
ne Elolla Aceasta inseanlni ci lllla dintre teze poate A adevttrat埜 ,

dacl cealaltl nu este adev益 ratゑ ,


L0

Fo′ θ5,rθ σαry]瞬 gnι θfθ rf Cei doi participan,i faC diVerse llli,cttri tn cadrul dialogului,Spre exemplLl′
ei pun flitrebttri′ a,teapttt「 五spullsuriァ rlspund la intrebttrile puse,Dar cea lnai important rlti,care
sati secven,I frl Cadrul unui dialog este Frorn〕 ularea de argurllente,Scopu1 lorlllllllttril unui argunlent
este acela de a‐ l face pe celttlalt participant sh acceptF_N pliplctui de vodere al celLli Care argldl■ ellteaz益
schilllbttildu― i acestula ptlricttil de vedere sus,illut allteriol‐ .

In dialogul dintre Elena,I Bogdall′ niciuntli ntl avut succes in folosirea argumentttrii pentru a― l face
pe celttlalt sb― ,i schilnbe punctul de vedere,Aces接 費este scopul arllbilor participanti la dialog,Dar,
de,i niciuntil ntl,1-a realizat scopul′ ,i astFel nu existこ lln fnvingtttol・ ,i ttn invins,dialogul are totu,i
mtlit avantalex Participall,li au↑ nvう tat Ceva din ptinctul de vedere al celuilalt.Fiecare a dobandit o
cunoa,tere illai detaliattt a propriului punt‐ t de vedere prin incercaFea de a― l expune,ide a‐ l sLls,ine
priri fo「 rllヒ llarea de argumente,

ARGUMENTE
SI considerう nl ultirna parte a dialogullli despre practica oferirii de bac,1,ca o Secvon,I de rni9cttri↑ n
cadrul cこ reia Elena si Bogdan au schilnbat argument opuse:
Bogdan(4〕 :Multi Studenti f,i pltttesc taxele de studiu din banil ob,inttい dill bac,1,uri.Iar educa,ia
universitartt este un lucI・ u bun.Dactt practica bac,1,llitli ar displrea atunci llnii studen,i nu Sl― ar rllai
pe「 ntite stt urilleze studii tiniversitare
Elena(5〕 :Asta nu este o problem差 ,Tot ceea ce trebuieね cut este cre,terea salariului rllinim pe

3ogdan〔 5〕 :Asm ar pttttea duce la l■ chiderea lnu■ or restaurante,si ttlll'i Studen,,i alte categonlョ u
ar mai avea sluibe.
AicI Bogdan irlcepe prin a formLlla un argLlntent,Al‐ gumentul sttu poate n prezentat ca un set de
prenllse care sprilin益 O COncluzie pentiru care el argurnenteaz五 ,Bogdan a fornlulat un enuni atunci
ornllュ lat
ξttnd a sPlls ctt nltll,i Stllden,11,l pltttesc taxele din banil obす inlえ

doutt entl11,Ll「 1・ Mai intai′ a spus ch studlile universitare stlnt tll■ 'llucru bun,iar apoi
din bac,1,liri Apoictt rentln,area la
a rllal∫
unii studen,i nu,1-ar rllai pernlite sう

practica oferiril de bac,1,uri ar condllce la sitlla,ia rn carc・ ,i

rrna unui argument le putelrl al・ ania


cOnunue studille.Pentru a structura enulttunle lui Bogdan inお
astfel↑ ncat stt avern rnai↑ ntai prernisa general益 .Prenlisa generaltt a argumenttllui lui 3ogdan este
aceea cl educaila llniversital・ ユ este un lticru bun. Urlllltttoarele doutt prerllise sunt premise
lli■ len tal・ じ、BtJgdan folose,te aceste trei pl‐ eIIlise pentl・ tl a― ,i stls,ine cOllCitlzia,Astfel′
argul■ entui
Stli・

satl va n:

PREMISA:Educa,ia universitartt este un lucru btin


PREMlSA:Muり i stllden,1ち ipほ tesc taxele de studiu tlin ballil obiinllri din bac,15uri
PREMISA:Dipari,ia praCtiCil oね riril de bac,ゎ ul・ i ar insemlla pentru unii studen,1 1lpSa posibilit益 ,ii

de a urllla stlldii tlniversitare


CONCLUZiEI Prin urmaI・ e′ practica oferirii de bac,1,estC O practictt bunう ,i ea ar trebui continllata

Elena rlsptlnde cu un alt argument,spLIna1ld:“ Asta nu este o problern益 .Tot ceea ce trebuie ibcut

este crc,terea salariului lllillilll pe econolllie.′ ProblerYla pe care Bogdan a forRlulat― o in argunlenttll
putea duce la lilllitarea posibilit五 ,1l Ca
sttll este aceea ctt renull,area la practica oferiril de bac,1,uri al‐
unii studenii stt urIYleze cursuri universitare.Argtlmentul Elenei se referユ la aceasttt problelll五
.

S01u,la sa este cre,terea salariului rllininl pe econoHlie. Probabil aceasta va duce la rezolvarea
problemei, pentrtl ctt studen,ii nu ar rllai depinde de practica oferirh de bac,i,llri.Argumenttll
Elenel poate A scris astfel:

PREMISA:Dach vom cre,tc salariul mini.T.pe econonlic,studen,i nu VOr mal dcpinde de practica
bac,1,ului pentrtl a‐ ,i putea plう ti taxele
PREMISAI Dacユ stutlen,ii nu ar treblli sゑ depindtt de banil ob,inu,l din bac,1,uri pentru a‐ ,l plttti

taxele, atunci nu ar fl necesar pentru ei stt se bazeze pe ace,ticl pentru a… ,i perlllite stt urmeze
ctirsurl unlversltare
CONCLtJZIE: Stllden,il T,i Vor ptltea pernlite sh tirllleze cursuri universitare chiar dach practica
oleririi de bac,1,tlri ar tt oprit・a.

rii in
Prirna prenllsう a argunlenttlltli Elenel introduce o noutt presupozi,ie in cadrul argLlmenぬ
dialog.Aceas渡 l prenlistt fllapretlntt cu o alta forinulath in cadrul dialogulul o conduce pe Elena la o
concluzie. Concluzia sprijintt punctul sゑ u dc vedere potlヽ ivit cttruia practica bac,1,utlli ar trebui

ntrerupth.Ea este de acord ctl Bogdan ci educatia universitartt este llll lucru bun,dar ea poate s6
argtlmenteze acunl ctt punctui shu de vedere↑ n legttttlrtt ctl practica bac,1,tllui ntl este fn connict ctl
acest enun,.
AIBurllentarea lui 3ogdan este coerenth cu propriul sユ n cad「 ul
tl punct de vettere sus,inut ↑
dialoglllLli.Dactt studell,li ntt,i¨ ar pernlite sユ pl浸 teasch taxele de studiu acesta ar i ull lucru rtttl,
indezll・ abil.プ ヽstfel puterYl vedea cunl argumelltul lui 3ogdan este legat de teza centraltt a dialogului′
aceea ctt practica ofel・ iril bac,1,ului este o practici btinユ ,,i asifel ea are o anunliti valoare tn dtalog
in mOd asemttRう tor,argumentul Elenel este relevant pentru punctualsttu de vedere,
A「 gじ lllentele de genlli cclol・ formulate de Bogdan stillt k)rmate din premise,i conCtuzil.Un entin,
lDOate fl adevirat sau fals.Prernisele sunt enun,uri Care oFertt illotive pentru a sustin0 0 00ncluzie.0
conclllzie este un enun,care eXprinlこ o teztt formulattt de un participant la dialog ca「 澄spuns la
indoielile exprilnate de cealalth parte,Concluzia unui argument poate n identincattt cle ccle mai
llluite ori prin expresii ca ``prirl urlllctre'l saし 1 “
astfel". Astfel de cuviflte se llulllesc iildicattJri de
concluzie.Ace,ua pott‐i:
7,“
』 θrfご gθ っ ξ
J?7JJfα ξ fl
『Izjθ j“ prin urmare"′ “ a,adar'′ ,``deCi′ astFel″ ′`rfn consecin,こ '',“ alYn plltea conchide
'11`urmeazh ch′

c五 ,“ rezulttt cユ
'′
ち``corespunzう tor′ ′etc.

PreIIliselc pot fi,i ele identittcate prin anllnlite expresil,culll sunti

″ ′
fnご Fθ θι
θri σθβrθ θ′“
perltrtl c五 "′ “ decarece"′ avand fn vedere c益 t etC.
intrucat′ “
'′

"?な

Abilitatea de a identifica ljn argument prin stabilirea prenliselor,i conclllzillor este o abilitate
escltttialこ pentru argurllentarea critic益 .lJn argument poate n analizat critic nunlal in nllsura↑
n care
a fost identincat corect, Totttsi, liSta anterioartt de indicatori de prenlisc ,i concltizii ntl este
conlplet五 ′,i astFel de indicatori nu sunt stlncien,i pentru idelltiflcarea arguFilentelor forlllulate↑ n
lilllbaitli natural. Uneori este llevoie de identificarea unui anunlit tip de argumcnte, iar aceastう
abilitate se dezvolttt pe nl益 surtt ce putem identinca mai lmulte tipuri de argumente,

ARGUMENTE sISCHEME ARGUMENTATIVE


Fiecare formtt de argllmenね re descrisi in continuare este folosittt ca argument prezullltiv care are
ntI・ ebttri
un anurllit grad dc plauzibilitate,Fiechrei forme de argtlrlnentare fi corespunde tln set de↑
critice.intr― tln caz dat,evaluarea ar putea n o problenl五 de echilibru intre argtlmentele Fn favoarea
concluziel,i cele opuse,Aceste brme de inferen,e Se numesc schenle argumentative si ele sunt
tipuri obi,Iluite de argurllentare care pot i↑ n'ntalnite,1↑ n conversa,iile Obi,n tlite,

ARGUMENTUL APELULUILA OPINIA EXPERTULUl


Argtimentlll apettllll:la opinin expertll[lli esto o specie a argulnentlllui credibilit嵐 lli′ in care este
trasユ o concluzie din datele sau inforlnatiile pe care le obtinenl dintr― o antlinitl slirsI.tln astfel de
argument are tlrmtttoal・ ea schemI:

SCHEMA ARGUMENTATIVA PENTRU ARGUMENTUL CREDIBILITATH


Prernisa reFeritoare la credibilitate:α este↑ n mttsurtt s五 ,tie dactt A este adevttratう sau falsb.
Prcmisa asertiv読 :α aserteazう cI■ este adevII・ a壼 〔 ねlSユ 〕

ねlSゑ 〕
Concluzie:ス poate A in mod plauzibil considerath adevttrat益 〔 ,

INTREBARI CRITICE
l) Este a in mttsurl sう ,tie dach A este adevttra壺 〕
(lalS蚤 ?
2) Este αo sursユ onesti sau de Tncredere?
3) A asel・ tat a cう スeste adevう rat五 〔
fals五 〕
?

A doua fntrebare fntrebare critictt se refc・ r益 la cI・ edibilitatea sursei.Spre exol■ plu′ atllnci cand se
exanlineaztt un martor in cadrtll unui proces,untli avocat i se pernlite stt pllll益 ↑
ntl・ ebttri despre

caracterul(onesamtea)martOrulul.Dactt se,覇 e ctt un rllartor a rllinttt intr‐ unul sau mai IIluke
cazuri anterloare sau ch capacitatea sa de a ludeCa este alterattt sau ctt are un caracter indoielnicr
avocatul poate invoca aceste Fapte !n cadrul exarllinttrii martorulul. Ptlnand aceste intrebbri,
avocattll ar putea pulle credibilitatea lllal・ torultli tn discu,ie,inAuen,and iuriu:ね Candu¨ l sh aib嵐
indoleli in privi11夕 a inCrederil↑ n lnう rturlile sale,
Acela,i gen de collsidera,Ii se aplicこ ,i argumentelor care nu sunt specittce proceselo「
illdiCiare, Ralionarea de tipul credibilitこ til eSte folosittt in l魂
od tipic ↑
n dialogtlrile centrate pe
ciLttarea de info「 ma,11,l Tn dialogllrile si cercetiFile Care depind de sall se bazeaztt pe l■ foFTna,11

doballdite anterior.
ApelLll la opinia expertului,lntlinit tin3ori ,arglinlentul bazat pe opinia expertului′ 'esむ o

subspecie a argurYlentului credibilit五 ,11.EI se bazeaztt pe presupozi,ia CI Sllrsa este Fn mう surtt sう ,tie
satl stt cunoasctt un anulllit stlbiect pentru ctt este expert ill domeniul acelui sllbiect,A「 gllmente ale
opilliel expertultli sunt intalnite ,l au o ilη porta11,こ deOSebittt ca surse de eviden,益 ↑n procese
jLldiCiare,Spre exemplu′ exper,il in balistic益 ,i exper,11↑ n ADN sunt adesea folosi,i ca Stlrse de
info「 IIlalH Tn procese.

SCHEMA ARGUMENTATIVA PENTRU APELUL LA OPINIA EXPERTULUI


Prelnisa inaiortti Sul‐ sa F este un expertin domeniul∂ de cal・ e apartine prOpozi,ia A,
Premisa minor溢 :g aserteaztt ctt propozl,iaス
(in dOmenitl D)este adevttrat五 (ね Is五 〕 .

Conciuzie:A poate A Tn mott plauzibil consideratゑ adevttrath〔 ねIS益 〕 `

INTREBARI CRITICE
l〕 intrebarea reね ritoare la expertizi:Cat de credibil este g ca o sursう expert蚤 ?
2〕 intrebarea rettritoare la dolnenilli Este f un expertTn domeniul de care apar,ineス ?
3)intrebarea refel・ itoare la opiniei Ce a anrrllat」 ,i are legこ turO cuス ?
4)httebarea referitoare:a incredere:Este g,ca persoanl,de incredel・ e ca sursゑ ?
5〕 intrebarea rel‐eritoare la consisten‡ 五:Este A consistenth cu ceea ce aserteazう alす i experti?
6)intl・ ebarea rereritoare la eviden:嵐 :Este asettiunea llli」 bazata pe dOvez:7

11n apei la opinia expel・ tului poate rl evaluat critic prin chestionarea o「 iclrei prerllise.Ull
expert intr― un domeniu trebuie stt aibう recomandttri,i experiellitt atestat益 .Nu este suflcient,spre
oxellaplu ca ei sh aibtt popularitate, in legttturこ cu cea de a doua rntrebare, este irnpo「 tant sh
Arll aten口 la Ceea cc spune in mod precis un expert〔 stt Ae citat′ dactt se poate).
ln ceea ce prive,te a treia intrebare,trebuie sb nln aten,1,Spre exemplu′ stt verinclnl dac蚤
cxperttll este c autoritate fntr‐ un domenill′ iar anrrlDa,ia sau ptlllctul shu de vedere,ine Cumva de tln
alt dorllenitl.
A,asea intrebare se referユ Ia cerin,a Ca expertul sI― ,i justifice aarllla,lile prin indicarea de
fapte,evidente cu caracter obiectiv. Celelalte dou益 ↑ntrebttri au legう turh cu doutt presupozi,ii
童nplicite A cincea!:ltrebare are leghtll「 差fL1 0pinillo■ onconfor■ 1lste′ rn special cl■ cele in privinla
うrora speciali,tii nu sunt de acord.
t―

intrebarea reFeI` itoare la consistenitt poate n pusl prin compal・ area luiス cu alteね pte
culloscute(,1,↑ n particular,cu ceea ce exper,i din dOrneniul D′ al,il decat a spun).
intrebarea referitoare la↑ ncredere poate A pustt prin exprimarea unor indoicll cu privtre la
Faptul dacゑ expertul ca persoanh poate fl collsiderat o surstt de incredere. Spre exemplll,ne― am
putea↑ 1ltreba dactt expertui are unele preferin,el‐ laI・ ticuiare satl are cevcl de ca,tigat din pLIIlctlil dt‐
vedere formulat,

EXEMPLE
Folosirea apelullli la opinia expertului ca argumeflt ntl inlocllie,te ob,inerea de evide11,e
factllale prin metode,tiin,ince de colectare a datelo「 .Este o rlletodう argunlentttivtt care poate n
folosittt Tn mod abllziv.Totu,i′ in nlulte cazLlri′ ↑
n deliberiri,i alte tipuri de dialog acest tip de
argllment,in ciuda fallibllit益 ,li Sale,poate fi o sursi valoroastt de colectare de int‐ orrrl a,11,i Stlgestii
じtile pentru a rezolva o probleml sau a lua o decizle,
IJn exemplu este acela in care o adullare legislativtt disctltう ↑
n privin,a legalizttrii rnarihtlanei,
lJn ul dintre argumentele relevante in dezbatere ar i acela al conseci1ltelor legalizユ rii`lin argument
puternic Fnlpotriva legalizttril ar Fi lln arglllnerlt de tipul pantei alunecoase care leagtt consumul de
marihuana de depelldell,a creSCandtt de droguri nluit rlnal pLlternice ― o consecin,蜃 negativI′
perceputtt ca Foatte perit‐ uloas五 .In acest ptinct lln itlcru care se poate Fntarllpla este apelul la tnpinia
cxper,1lor fn privin,a legこ turil dintre consunllll de rparihllana ,i f01osiFCa unOr llroguri mai
puternice,Arn bele pttr,1 lrnpliCate↑ n discu,ie vOr folosl opinil ale exper,ilor Care ar putea intra in
confiict.Arnbele pう「,i ar putca chestiona expertti′ iar dialogul ar putea n ftDarte util din punct de
vedere al votului、 Evidenti este foarte important rllodul↑ n care stlnt prezentate rnttrturiile exper,ilor
,i Culll Stlnt Chesuonate critic acestea de cltl‐ e participan,ii la adtlnarea legisiativ益 ,

Probabil cea maiね mlliaIヽ I folosire a rllttrturi1lor experⅢ lor eSte cea din domeniul iuridiC,
unde acestea stlilt foarte il■ lportallte′ ill special fjl procesele penale.Un tip collttull dtF prObe este cel
balistic sau de medicinh legal益 ′culll ar fi testele ADN de la locul crirnel.lln altul este cei oferit de
psihiatri satl psihologi care stlllt solit― itaす isう descrie,,starea lnin,il''acuzatului in cazlll in care este
invocati↑ n proces o alterare a sttnユ tゑ ;ii rninね le a acestuia,Del・ egul五 ′ in astfel de cazuri′ se ajunge la
o,′ luptう a exper,liOrl',pentl・ tlch ambele pう rti vor incerca s五 ‐ ,i stlS'intt ptlnctele de vedere cu aitltOrul
exper,1lor・ Astfel de conaicte ale exper,110r ine anlintesc ctt argulllentele bazate pe opijlia exper,llor
suntin nlod esen,lal subiective sau prezumtive,l fcarte rar au un caracter concludent,Chiar,itn
astfel de cazLlri,ele pot fl utile rn scopul unelinfo「 Inttri de calitate,i alluttril unor deci7_li importallte
in cadrul deliberttrilor.Apelurile la opinia expertului pot i′ uneori′ folosite in rrlod eronat cu scopul
de a intilllida sall reduce la tttcere interlocutoI・ ul spunand ceva de genul,,,Ei billei nu e,ti tln
expert nu e a,a?″ ,Aceasti tactictt poate「 l o eroare atunci cand este folositユ pentru a stlprilna satl
bloca o eventualttincercare de a chestiona ceea ce a spus un expert

EXERCITII

Analizali urmtttOarele argurnente identincand scherna de argulllentare corespunztttoal・ e.Identifica,i


prenllsele ,l oolnCItlzia argiilllentulul. Dactt existtt aspecte chestio[labile ale argllllnentului care ar
tre・ builuate Fn considerare,idontinca,1↑ ntrebュ rile critico care trebule pllse(ヤ ValtOn〕 :

1) BOgdan s_a pierdllt ill jヒ ingI五 ′↑


ntr¨ o,arh Care nu tt este cllnoscut益 .Totu,i′ el,tie cI Tarzan este
foarte fanliliarizat cu zona↑ n care se attb,,1 1l rntreabtt pe Tarzan care este cei nlai scurt drlllll spre
murltele la car・ e vI・ ca sl aitlllgう .Tarzarl li rlsptlndei“ Nu traversa raul din fa,益 .Este plin de crocodili
inttnle機 Ⅲ5i五 ■OCe五 periculo,i"(WaltOH〕
2)Intr― un dialog despre hrana modoAcattt geneac,sanda l‐ a cimt pe Pnntul de L7Vales ca surs益
pentru a― ,i sus,ine pllnctul de vedere in cadrlll dialogulul.Ea a Formulat urmtttortll arguIIlent:
3〕 “Prin,じ I Charles a spus cゑ trebuie stt redescoperim l・ espectul fa,de natur五 ,iar,tiinia′ care este
lipsitう de diinensiunea spiritualう ナntl ar trebui s益 豊e folosit五 _pentru a sclllrnba natura.'′ Ea a spus,“ El
,tle totul espre agriculttlra organic五 `El are chiar,l o grttdintt organic益 ↑
n Highgrove.1'(VValton)
Logica poate n deenitゑ ca,tiintう a evaluう ril argurllentelor.Fiecare dintre lloi folose,te,l intaine,te
argumente fn via,a de zicu zl.Le citinl↑ 1l cttlti,i ziare,le auzilll ia posturile de rad:o,i televiziune
televiziune,le t‐ orttulttIIl atllnci cand comunicゑ nl cu prietenit cu rudele sau cu alte persoarle`
Scopu1 logicil este acela de a dezvolta nletode ,l pI・ incipil pe care le putelll folosi in
evaluarea argtirllentelor forllltllate de alte persoantF,i atunCi Cand formul益 ⅡI noi↑ n,ine argumente
Unele dintre avantalele pe care le aveⅡ l din studiullogicii stlnt increderea in critica pe care o facem
argunlentelor formulate de alte persoane,i increderea in argumentele pe care le formulう m noi
ln,inev
ln logictt lln argunlent este lln grup de enun,uri〔 Sau prOpozi,il〕 ,din Care unじ I sau mai
multe enllTl,uri′ nulllite prenlise,constituie un suport sau un sprijin sau i‐ tlndalnente sall motive
pelltru a crede sau a alirma un alt entlni nurllit co1lcluzie
Toate argumentele pot A Tmptt「 す
ite fn dOui rnari grllpヒ lrl:

a) argumente↑ n care prernisele chiar sprり inl cOncluzial sau argurllente bune.
b〕 argtlinente Fn care, de,i se pretillde astfel′ prelnisele nu constituie un suport real pentrLl
anrmarea conclllziei,sau argtlnlente rele.
Scoplll logicil este acela de a stabili metode ,i tehnici care ne pernlit stt distillgelln
argulllentele bune de argurnentele rele.
Un argtlnlent este un grup de enunす uri declarative.Ull enun,declarativ se caracterizeaz益
prin fapttll ctt poate n adevttrat saじ fals,Urmこ toarele enun,Llri Sunt enun,uri deciarativel
(1)Acidul clorhidric atacう alullliniul

2〕 Ptttrunie:ul eSte O sursb importanぬ de vitalttilla C
(3)Tinli,Oal` a se antt fil estul"1li
(4)Brancu"a bSt materllatician
5)Eminescu a bst poet,iar BIsescu a bst pre,edintele

Rolnanlel.
Prilnele douh entln,uri declarative stint adevlrate′ 3,1 4 sunt enun,tlri false,iar 5 este un
entini colllpus din ctoutt enull,uri′ ambele adevttrate,Adevttrul,l falsiね tea se nunlesc valori de
adevttr posiblle alc unui entlnt,Astfel,valoal・ ca de adevttr a enllniuri10r(1),1(2)este Adevttrat,
valoarea de adevttr a enun,uri10r(3),i(4)este Fals,lar valoarea de adevI「 a enun;ului(5),cc■ ,ia
conlponentelor sale,este AdevI「 at.
Nu toate propozi夕 ii:e pot i adevttrate sau false.Intrebttrile′ illrttnlintele′ sugestiile,corllenzile,
exclanla,iile nu pot avea′ de regul五 ,valori de adevtt「 ′ ,i astt‐ el,nu pot i entlniuri declarative.
Urilltttoarele enun,tlri〔 prOpozi,il〕 nu sunt declarative:
Care este masa atolllictt a carbonului?〔 intrebare〕
Sう bern tln suc astttzil(propunere〕

A,sugelヽ a sl citi,i hterattlrh alternativう .〔 sugestic〕


Merge,pe scttn dOutt etalel(COmalld五 〕
E― n regul薔 !〔 exclama,e)

Enun,llrile care fornleaztt Lln argument se rmpartin dotli grttpuri:


a〕 una Sau mai lnulte prerllise
b〕 O COncluzie.
Pl‐ elllisele stint entln,uri t are constitule rnotive sau eviden,e′ iar concluzia este enun,Lli pe
care motivele satl eviden,ele tt Sus,in′ ↑ :Sprilin五 ′ ↑
l ftlndamenteazう sau'l illllplicI.Cu alte cuvinte′
concluzia este enun,uI CarO se presupune ctt ul・ meazl sau rezultう din prentise.

Exerrlple de argumellte:

Toate crilllele sunt incttlcttri ale legil,


FLtrtul este o crirllう .

Prin urmare, furtul este o incllcare a legii.

Primele doul enunluri sunt premise, iar cel de-al lreilea este conclLizia argumenluir-ri.
Pretenfia cH premisele sprijinS, sau rmplicl concluzia este exprimat5 prin expresia ,,prin urmare". in
acest argument premisele chiar sprijinl concluzia, gi deci argumentul este un argument bun.

Dar si considerim argumentul:

Unele crime sunt infracliuni.


Omuciderea este o crim5.
Prin urmare,omuciderea este o infrac,lune.
In acest argtllllent prenlisele nu sprijinh concluzia′ desi argllmentul pretinde ctt spFilinう ,,i
astFel al・ gllrnentul nll este lln argument bun.
Un aspect important al analizei argurllentelor este acela de a distinge prenlisele de concluzie.
Dactt ceea ce se crede ctt este o concluzie este de fapt o prentisI′ sau illvers,analiza nu poate n
corectE. De obicei, argumentele confin inelicagii, cu-vinte ca!-e ne oferi in4icii in ldentifi carea
premiseior gi concluziei.
Unii dintre indicatorii pentru concluzie sunt:
,,prin urmare",,,?n consecin!5",,,astfel",,,implici ci,,,,,urmeazd cil',,,,rezult5 cd,,,,,ca rezultat",
,,ca
uriltare".
Atunci cAnd un enunf urmeazl dupi unul dinre ace;ti indicatori, el poate fi identiflcat ca
fiirltl o conciuzie. Prirr eiirninai'e, celeiaite eiiun!ur-i aie argunrer,tului sutit p..*irr.

Exemplu:

oratorir lasx adesea impresia cr lolosesc in tllscursurile lor


al・ g■整ente′ Ctar ill realitate ei_■
v fo10Sesc argumente,
Prin uI・ Inare,nu trebule sa avem incredere intotdeaulla in ceea ce
sptln oratoril.

Conciuzia acestui argumellt este:


Nu trebule stt avem incredere fntotdeauna rn ceea ce spun orato「 il,
lar prernisele:
Oratoril lastt adesea irnpresia ctt folosesc↑ 1l discursurile lor argurnente,dar in realitate ei llu folosesc
argumellte.

In genel・ 81′ un argurnent poate A reprezentat astfeli


Prelllise― Evidenia l_3retinsう
Conclttzie― ceea ce se pretinde ctt「 3zlllttt din evirlen,う

Dacこ ufl argurnent nu con,ine un indicator de collcluziel el ar putea sこ


con,intt tln i1ldicator de
prerllise.Unilindicatori de prelllise tipici sunti
,,pentrli c益 ′
,decarece",′ ′
'7′
asa culll s‐ a co1lstatat′ ち,,avand in vedere ch''ル din lllorllent ce″
′ ,1,din mOtivLll
CI′ ち"datOrittt faptului c益 ′ ,arn putea deduce din′ ち,fn lllう stlra Tn care'ち ,,aぬ ta tinlp cat'ン
''′
.

Un enlln,care urnleaztt clupう unul din ace,tiindicatori poate n identincattt de regultt ca preinisこ
.

Marrlele Fnslrcinate ntl ar trebui stt ftlrlleze′ pentrLI CI furnatul aFecteaztt grav dezvoltarea fetusului.

Prernisa acestul argulnent este:


Fumatul afecteazこ grav clezvoltarea fetusului′
iar collcluzia:
ⅣIarnele rnsttrcinate ntl ar treblli sh fumeze,
Un indicator de prernistt este,de asemenea′ ′

,din acest motiv′ .

Collcepte↑ nrudite cu cel de argulnent sunt cele de"inferen,益 =',1,′ judecat益 '′
.O inferen,I,fn sensul
tehnic al terrYlentlltli,este procesul de rat10nare expriFnat printl・ ―
un argulnent.A,a cum VOrll vedea′
inferen,ele pot i exprirllate nu nurllai prin argumente,dar,i prin enun,uri COndi,onale(enuniuri

l::暮 繋雷I:翼 11:lfT:鷺 ∫ eettFttilitti聟 ]群


翼lttit:富 退 :I::littjふ 凛憲
:』
inforrlla,10nal al ullui enun,、 in generalins益 ,termenul de iudeCath,i entlni sullt fOlosi,linter,alliabil.
2. Recunoarterea argumentelor

Nu toate textele satl di_scursttrile con,in argumente. Pentru c益 logica se ocupi cu analiza
argtlmentelor este important sう distingelIIl texteie sau paragrafele care con,in argunlente de cele
care nu con,in.
in general′ un paragraf con,ine un argument dacl eli,i propune sう dernonstreze ceva,Daca
1lu′ el 1ltl con,ine un arguilleilt.
,l proptlntt stt delllonstreze ceva trebuie↑ ndeplinite
Pentru ca un text saLt autOl・ ul sttu s五 ↑
doutt colldi,五 :

(1) Cel pu,in unul dilltre entlnitlri trebule stt pretindl ctt prezilllttt dovezi sau illotive,
(2) Trebuie sh ie lllanilestattt preteniia Ch aceste dovozi sau motive imphch sau sprilintt Ceva.
Adictt preten,ia ctt Ceva rezulttt dili aceie l■ otive sau dovezl
Enunlurile care pretind ctt prezillttt dovezi sau motive sttnt prenllsele′ iar enun,til Care se
presupune ctt este sprilinit de aceste prenlise sau cl reztllttt din ele este concluzie.
Nu este necesar ca prelllisele stt prezinte dovezi evidente sall lllotive adevttrate,nici ca prenlisele s益
Spriline↑ ntr― adevttr concluzia,Dar cel pu,in,prernisele trebじ le stt pretilldh ch prezinttt dovezi sau
rllotive,i trebuie anexate,i pretentta ctt dovezile sau monstrele sprilintt Sau implicこ ceva.
Condi;lile de identltate ale argurrlentelor suntlegate de o dubli prestlpozllie:
a〕 preIIliSele preand c益 0偽 うdovezl,i mot市 e;
1ヽ

b〕 aCeSte dOvezi sau rnotive sprijilitt satliliStil‐ lctt concluzia.


Pril■ a condi,ie eSte O colldi,le faCtual益 ,iar indeplillirea el este pu,in prOblerllatictt A doua
condi,le este insh inult mal irnportallt蚤 .Ea expril■ I ceea ce se ntlrne,te condi,ia de inferen,ialitate,,i
are in vedere procesul de ra,10nare,acela prin care ceva sprijintt sau inlplich cevar Sati ceva urrlleaz五
sati rezり ittt din ceva()astrel de condiす le poate n exPlicittt sa■ li mplicitぶ .

Caracterlll infereniial explicit al unui text sau paragraf sau discurs este dat de existen,a
indicatorilor prenllselor sau conctuzieil astFel′ prin tlrlllare,pentru c五 ′etc,

Exempltl:
Ochiul uman poate vedea o stirsa de lun]intt slabtt ctlnt este aceea a unei lurnanlri de la o distanttt de
27 de kiII,TIltr¨ uil■ lediu cal・ c・ liu abSOarbe lunlilla、 AstFel,luillirla unei lctllterile pLltei‐ llicc illdi・ eptati
spre pttmant va putea n vぶ ztlttt pe lllntt cu ochilll liber.

CuvAntui "astfel" expriml faptul cd ceva este inferat din ceva, prin urmare paragraflri este un
argument. Caracterul inferenlial implicit ai unui text este dat de relalia inferenlial5 existentd intre
enunlurile textului.

Exemplu:
Reducerea prelurilor calculatoarelor personale este un rezultat al revoiufiei tehnologice. in anii '60
un calculator folosea circuite integrate care confineau sllte de tranzistori sau componente intr-un
singur chip. Astizi chipr.rrile de numai cAliva milimetri pltrali conlin cAleva mii de astfel de
componente.
Relafia inferenfialS dintre primul enunt gi celelalte doui este implicitS, pentru cX prirnul
enun! este suslinut sau sprijinit de celelalte douI, care constituie dovezi pentru primril enun!, Prin
urmare, textul este ui'l argument. Prima propozifie este concluzie, iar celelalte doui sunt premise.
Pentru a stabiii daci intr-un text se prezinti dovezi sau motive penlru a se susline ceva,
trehuie sH fim atenli la:
t1l Cr.ivintele care constitr'lie indicatori ai premiselor sau" conc!uziei;
t2l Prezenla rela;iei inferenliale dintre enunfuri.
Delectarea relafiei inferenliale ltu este intotdeauna o sarcinl ugoarS. Uneori este utild
inserarea "mentalh" a cuvAntuiui "prin urmare" inaintea unora dintre enunfuri, pentru a vedea dacd
acesiea pot fl cons:derate concitizli,Chiar in astfel de sitlla,ii deCiZia dach un text con,ine O rela;ie
inferen,ialtt poate n o chestiune de interpretare.
Uneo「 i,singurtll raspuns posibil este unul condi,10nali dacユ acest text con,ine un argument,
atunci acestea sunt prenlisele,i aceasta este concitizla.

Pentru a distinge mal u,Or textele care con,in argulllente de textele care nu con,111,este
inlportarlt sう c tl■ oa,te『 l cateva tipul・
l‐ l de l11lit五 ,i de discul.s calヽ e nu stlllt argulllellte.Acestea stlilt:
1〕 teXte′

金agmente sau paragrafe non‐ inね ren,ale simple,
2〕 texte Sau fl・ agmente expozitive,
3) exernplincII‐ l sau ilustr蚤 n,
4) expliCatil,
5) enunturi cOndi,10nale.

Texte,iagmente sau paragrafe noninferenliale Sil■ ple


COniin de Obicei enunturi Care pot A preillise sau concluzil′ dar nu contin nilnic reFeritor la relaす ia
inferentialtt dintre aceste enuniuri.Acestea includi avertisnlente′ sfaturi,opiniiJ asocieri de enun,uri,
relatbri.

Avertismentele
Sunt forme de exprilnare a inten,iei de a pune pe cineva in gardこ fa,湊 de c Situa,ie neperrllistt saじ
periculoas五 :

Exenlple
l.Ai gr・ lia sl nu adOrnli pe ghea,こ !

2,Orice ai f・ ace′ sl nu‐ ,1↑ ncredinieZi Cele lilal intirne secrete prietenilori

Sttlturile
Sunt forllle de exprilnare prin care se fac cunoscute unele amこ nunte fn privinia unei decizii vHtoare
sau a tinor evenilllente viitoare:

Exempltll
inainte de a accepta o sllliba in afara orelor de ctlrs,i selllinall ar li bine sI,ti,i dactt Vtt pute,ilua
cursurile de la colegi′ dacう ave;i suflCient tirnp pentru a vtt pregう ti pentru senlin3rille,i testele′ ,i
dactt sluiba ntl vtt va solicita prea llltlit.

Opilliile
Stlnt expresia a ceea ce cineva se↑ nttmplh sh creadtt sall sl gandeascぅ la tln anulllit Fnomeliti

Exelllplu
Noi crederll ctt Arma noastrh arぼ ebui stt dezvo]te,i stt productt produse de↑ nalttt calitate care sI
satisfac溢 ,i cei nlai preten,10,i Clien,1,
Pentru ctt acest paragraf nu coll,ine referiri la rllotive sau justincttri care stt spriline o COncluzie′ ei nu
este un argtlment.

Asocieri de enuniuri
COn,ill enun,uri Care pot avea aceea,item益 ′dar intre care nu existl o rela,ie inferen,ialI:

Exemplll
A vcdea lumea sub specia neternitas inse■ mni a o vedea ca lln Tntreg lil■ itat Sentilnentlll lllmti ca
intreg lirnitat― acesta rcprezintう ceea ce este mistic(L,Wittgenstein′ Tractatus Logico―
Pllilosophicus′ 6.45)
Relatarea
Este un grup de enun,uri Care transrllitinforma夕 i:↑ n legtttura cu antlΠ lite subiecte sau evenilnente.

Exelnplu
De,i lumea a devenit mult rnal ilnunizatう decat a fost vreodattt panl acurll′ unele boli sau dOvedit
rezistente la schilnbttrile de populalie ,i ale condi,ii10r de rnediu in special in ,11・
ile fn curs de
dezvoitare.NOi boli,c‐ unl este SIDA,s‐ au dovedit llecrli,五 LOc■ atat fil Ntll・ d cat,l fr)sttd′ ↑
l・ t_・
li,こ rile
dezvOltatc,cat,i↑ n,ぅ rile in curs de dezv01tare,
Aceste enun,じ l ar putea tt prentise fntr―
I・
un al・ gument′ dar pentrtl cl nu se Face nicio referire la ceea
ce ar putea irnplica ele′ aceste en unす uri nu cOnstitllle un argunlent.

Paragrafe sau pasaie expOZitOrii


lin paragraf cxpozitiv sau expozitoriu este lln tip de discul‐ s care con,ine la Fnceput ull erlun,care
a rlun,I subiecttli rn disculie,,i apoi ellun,ul Care dezvoittt acel subiect,Dac五
obiecuvLll paragraFului
nu este acela de a demonstra ceva legat de subiect,ci doar de a― l explicital atunci paragFaflll nu este
un argument.

Exerllplu
Existtt trei stttri generale ale materiei:starea solid益
,sね rea lichid五 ,l cea gazoas壺 .obiectele solide l,i
lllen,in forllla,i v01umul indiferellt de pozi,ia oCupat益 ↑ n spa,iu・ Un lichid ocuptt un v01Ll■ l dat,ln
funC,ie de vasulin care este pus,iar gazultinde sう Ocupe rntl・ eg spa,illl↑ 1l care se al‐
l蚤 .

Acest pasai nu este un argument pentru cl ntl pretillde cう demonstreaztt sau justlncぅ nimic.

IIustriri fau exemplittcttri


O ilustrare este tin entlni deSpre un allunlit stibiect,cOrllbinat cL1 0 referire ia unul satl mai rnulte
cazLl「 i partictilare,cu inten,ia Cie a exenlplifica acel enun,, Ilustrttrile sunt adesea conftlndate cti
arguFYlelltele pentrll ctt nlulte dintI・ e ele coll,in cuvinte ca r`astfel″
.

Exerllpltl
O「 i de cate ori o for,i este exercitattt asupra tinul obiect fOI・
rna obicctului se poate l〕 lodinca.Astlrel=
callご sti・ 含llgeill o illinge de teilis iI]nlalll ea este ilitl・ ‐
o oal ecare illttsurtt defol・ i1lat滋 .

Acest pasai nu este un argument,pentru cう ei nu urmttre,te sう demonstreze nimic.TOtu,i′ multe


ilustrゑ ripor fl considerate arguinente.Astfel de arguntente se nurnesc argtimente prin exemplincare
Sau ilustrare〕
〔 .

Exemplu
Apa este un excelent solvent,Ea poate sl dizolve o varietate inare de rnateriale care nu se dizOiv益
n

alte lichide.Spre c・ xemplu′ sう rurile nll se dizolvtt Tn cei inai rntlili dintre sOiven,li COmuni ctlnl sullt
gazolina saヒ i cherosenul,Cu tOate astea sttrurlle se dizOlvう u,Orin ap益
.ca,1 0 varieta摯 〕de substan,e
cuin sunt zahttrul,i alcooli cu rYlasa molecularI Iliic益
FrganiCe′ ・
In acest pasal exenlplele care sullt citate pot A interpretate ca oferind eviden,e pellttu Faptul ctt apa
poate dizolva o varieね te inare de substan,e care nu se dizO]vtt in alte lichide.Astfel,pasalul poate n
considerヽ at atat ca。 1ltistrare cat,i ca un argument′ ↑ll care al doilea enllnt este COnciuzia.Pentru a
decide dac五 o llustrare ar trebui interpretaa ca un argurnent trebuie stt determinttrll dactt pasalui
descrle ceva sau daca vrea sa demonsむ ・eze ceva.

Explicatille
Untll din cole rnal ilnportante tipuri de non‐ argumente este explica,ia.o explica,ie eSte un grup de
enlJn,llri al Ciror scop este acel量 de a ξ larinca Lin eVenimclnt sall un fenomen.Evenimenttュ l sall
fenomenul este de regultt accepぬ t ca O chestiune de fapt.
ExeJlnple:
Vttztlt de pe suprafa,a pttmantuluL cerul al・ e culoarea albastr嵐 , pelltru ctt razele luininoase ale
soarelui sunt filtrate cle particulele atlllosferice
Spre deosebire de oaIYlenl, ierbivo「 ele pot digera iarba, pentru ctt aparatul lor digestiv coll,ine
ellzillle pe care aparatじ l digestiv L:Inan nu le con,ine・
Explicailile stlnt alctttuite din dotltt comporlente distinctel explanandum― ul,i
exp]analls‐ tll.Explallctrldtlin∼ Lll este t・ nun,ui Care dc・ scrie evenil■ entui sau Fellomeiltli t‐ are ti・ ebllie
explicat iar explallans― tll este eRun,ul Sau grupul de enun,uri Care ar trebui stt expllce ceea ce
descrie explanandunl― ul,

Ill prirnul exemplll′ `vttztit de pe sttprafa,a pttmantului, cerul ar・ e culoarea albastr五 este '′

explanandumut iar enun,ull`'razele itlnlinoase ale soarelui sunt flitrate de particulele atrllosferice:'
este explallansul.
Explica,lile Stlnt aciesea confundate cu argurnentele,in special pentrtl ca ele oon,in eXpresia
rpentru c益 ′',Totu,1,explicatille nu stlnt argumente pentru c益 ′ ,Iltr‐ o oxplica,ie,sCOpul explanans‐ u:じ i

este stt clarince evenilllentlllla care se referう explanandurn― ul,nu sう dernonstreze ch el apare saLI Se
manifest五 `

Ctl alte cuvinte′ scopul explallans‐ llltli este sh ne spuntt sau stt ne arate de ce are loc un antlnlit
evenirrlent′ in tilllp ce intr‐ un argument,scopul prenliselor este de a arata ctt ceva are loc`
in primulexemplu,ね ptul cこ cerul este albastru este unね norllen acceptat,i evident.Inten,a
pasajului este de a explica de co el are culoarea albastrゑ ―nu de a denlonstra ctt el are cLl10area
albastr五 .De asemcnea,Tn al doilea exernplu,toata lurtDea,tie c首 oamenilllu lDot digera iarba.Inten,la
paSaiului este de a ne spllne de ce se tntampltt acestlucru.
Pentru a clistinge intre cxpllca,11,i argulllente trebuie sb iderltiflcう Ⅱl enun,ul care este ne
負e conc[l17ia pasallllui. Dactt acestea descrill o 5tare de fapt acceptati, ,i dacI
exPlananflllrln-111′
celelalte enun,urifncearcl sl clariAce aceastl staro de fapt,atunci pasajul este o explica,ie.
Aceasth metodtt func,loneaztt practic in cazul celor mai multe pasale care sunt ie argurnente
ie explica,11.TOttl,i,Ca,i in cazul pasalelor expozitive,i al ilustrttrilor sau exerllpli「 Icttrilorl exist益
unele pasale Care pot ttinterpretate atat ca explica,li′ cat,i Ca argurnellte.

ExenlPIt::
Efectul alcoolului asupra fenleilor este lllai toxic decat↑ n caztll bttrba,i10r, pentru ctt Organismul
bう rba,1lor nletabolizeaz益 o cantitate nlai rnare de alcool↑ nainte ca ei sこ aiungtt in「 luxul sangLlill

prillcipal,
Scopul acestui pasal ar putea n acela cle a dernonstra persoanelor care nu accepth accst
lLICru,cう efectul alcooitllui asupra femeilor este inai mare decat asupra bttrba,lIOr,si stt clariice
acest Fapt llerltrtl pei‐ 5oa■ ele care fi at― cept差 .

Pe de alth parte′ pasallll poate avea scopul de a dernonstra prilllul entln,pentru o persoanI
care acceptl necondi,10nat adevttrtll acesttli entin,,1,11l acela,i tir■ p′ de a-l ciariflca`Astfel,pasalul
poate A corectinterpretat atat ca expliCa,ie cat,iCa argument.
Probabil cea mal irllporね nttt problern益 ln distillgel・ ea argulnentelor de explica,li eSte
determinaI・ eaね ptului dacl o star・ e de Lpt oa care se refeIヽ こargulllentul sau explica,18〕 este un lucru
acceptat sall ntl.In nlod evident,ceea ce este acceptat de o persoana poate sh nu fie acceptat de o
alta. Astfel′ efortlll de a face aceasttt distinctle inlplictt sね bilirea perscanei sau a grupului de
pel‐ soane clreia sau cttrora le este adresat pasalulin discu,ie.
Uneori sttrsa pasajului〔 nlanual, carte de specialitate, ziar sau revist益 ′etc.〕 pOate 籠
ediflcatoare,Dar atunci cand pasalul eSte scos total din context,acest lucru este aproape iFnpOsibil.
In aceste condi,11′ Singllrul rhspuns posibil estei dacう pasaiul este un aFgumellt,atunci aceasta este
concluzia,i acestea sunt prernisele.
E■ un,urile condi,lonale
Un enuni condi,10nal este un enull,de tipul:``dacI,、 ′
.′ atunci,`.′ Spre exemplu:
Dactt aerul este scos dintr… ull recipient‐dtunci gretitatea recipientului va t‐ l lllai nlictt decat inainte,
Enun,urile conditiOnale sunt alctttuite din doutt enun,uri COmponente`Enun,ul Care urlrleaz益
dup益 `rdac溢 ''se ntlnle,te antecedellt iar cel care urmeaztt dupI “atLlllCi′ 'se nunlo,te consecvent.

I」 1leori cuvantul“ atunci′



lipse,te dintltun cnun,colldi,10nal′ iar in alte sittlalil′ Ordinea celor dou巌
eiltlil,ui・ i C01前 pollc‐ lite ale ullui entt■ i COildi,ional este iitversatこ .

In exer12pltll anterior antecedentul este ellLln,ul: Aerul este scos dintr‐ しin reciplent, iar
consecvellttil este enun,ul: Greutatea recipientului va i rnai rnich decat inainte. Acest exernpitl
aserteaz益 o legttturこ cauzaltt intre aerLll elinlinat din reciplcnt,i schderea gretl壼 ,1l reciplentullli
TOtu,1,nLl tOate enunturile COndi,lonale exprilntt conexluni cauzale.
Enun,ul:Dach febra tiroidl este o boalぶ infectioasこ ′attlnci Steaua este o et‐ hiptt de fotbal,
este in aceea,i mttSurう un enuni cOndi,10nal,ca,i entiln,ul din exerllplul anteriol‐ .

Enun,urile condiす 10nale llli sunt argunlente′ pentru cこ ele nu rndeplinesc criteriul potl・ ivit
cI「 uia intr‐ un alrgurllent,cel pu,in un enun,trebuie sI Pretindl ctt ofertt dovezi sau motive′ ,1,de
aserllenea trebule sう existe presupoziす ia,ctt aceste dovezi sau FI10tive illlplictt ceva.
Intr‐ un entln,condi,10nal nじ
existtt presupozl,la Ch antecedentui satl corlsecventlll con,in
referil・ la dovezi sau motive.Cu alte ctivinte,nu existう
1′ 1licio aserilulle potrivit cう rela antccedentじ l

sall consecventul sunt adevこ rate.Mai ctlran d′ ull enun,cOndi;10nal anrmtt c益 ′ dactt antecedentul este
adevttrat,atunci consecventLll este adevttrat.Desigur,un enunt cOndi,10nal ca intreg poate prezenta
dovezi pentrtl cl el aserteaz益 o rela,ie intre doutt enun,uri`
T()tu,i, carld enunitI「 ile condi,10nale stlnt collsiderate astfel′ llu poate n vorba de tln
argtllnent pentru c五 ↑
n acest caz ntlrnal existtt presupoziす ia cl dOVezile prezentate irnplictt ceva.
:Ilnele enll■ ,1lri l Ondi,10nale seaminh cll argllmentele pentru ci elo oxprillatt rezu]tatり i llnlli
proces de ra,lonare,Se poate spune ctt ele au un oarecare conす inutinferen,ial・

Fie exernpiele:
DacI Saturn,i Ul・ antls atlinele,atullci Saturn are inele
Daca o,eltll are densitatea rYlai rnictt decat a rnercllrului,atunci cl va pluti↑ n lllercttr.
Relalict dilitiヽ e
alltecedefltu1 5i conSecveiltul acc・ stor enttil,Llri COlldiす 10「lale seail]bl〕 五 cu reia,ia
inferen,ialtt dintre prernisele ,i concluzia unui al・ guntent, Tottl,1, exiSttt o diFeren,】 ′
pentru ch
prenllsele unui argument se presupune〔 sau se pl・ etinde〕 cI Sunt adevttrate,Tn timp ce o asti‐ el de
presupozi,ie nu apare fn cazlll enuniuri10r cOnditiOnale,Prin Llrnlare′ enun,urile cOndi事 10nale ntl
sunt arglJFllente,

Totll,1, oon,inlltlli inferen,lal al enlln:ll「 l10r condi;lol・ a[e poate rl exPrirna.t stlb iortta
argumentelor:
Atat Saturn cat ,l Urantls au
illele
Prin urmare, Saturn are inele

Ofelul ar"e densitatea mai micl dee.lt a


mercurului
Prin urmare, olelul va pluti in mercur.
De,t enlln,llrile condi;lonale 111l sllnt argurpente′ ele pot fl folosite ca prenlise sall t― oncillzll
ill structllra argurnel■ tolo「 ,ca in exelllplul urmtttor:
Dac五 oompanille productttoare de tutun vor aplica
etichete de avertizare pe pachetele de tigttri′ atunci
ftllYltttoril ↑
,i asumtt toate riscurile pe care le inlplic五
fllllnatul,
Corllpanitle pror11lcatOare de ttltll■ apliftt etichetele de
塁vcrtiZare pe paclletelc de tigari
Prin ul・ mare,hmユ toIヽ 11ゝ i asurrltt toate l・ iscurile pe care le
illlplictt fLlmatul.
Rela,ia dintre enun,urile cOndi,lonalc,i argumente poate Fi rezumattt astfeli
c un enun,condi,10nal sinlplli nll este tln argtiment
e un enun,condi,10nal poate n o prenlisl sau o ooncitlzie intr― un argunlent
e COn,inuttll infererlす ial al unじ i enun,COndi,lonal poate i restructtlrat pentru a
avea forma unui argulllellt,
Prirnele doutt regじ li pot i folosite in recunoa,terea argunlentelor.Pctrivit prilnei reguli′ dacI
tin pasal este alctttuit dinti‐ ∼
tin SingLlr enuni condi,10nalj ei nu este un argulllent.
Dar dactt pasalul cOllす ine dOtitt enunturi dintre care unul este condi,10nal atunci′ potlヽ ivit celei
de¨ a dolla reguli′ el ar plltea tt un argLinlcnt dactt el con,ine de asernellea indicator de prernise saLl
(,1〕 COncluzie,l o rela,ie inferen,ialtt Tntre enlln,url.

Enuniurlle colldi;ionale,i condiliile necesare,i suttCiente


Enunturile condl,lonale surlt irnportante in logictt pentru ctt ele exprima rela,ia dintre condi,ille
nefesare,i sL[ficielnte.A este n condilie FtliCienttt pentrtl B,dacう apari,ia Sall existe■ ,a lui A este tot
ceea ce se cere pentru apari,ia Sau existen幹 lui B.Spre exernplu,a fi caine este o colldiす ie suncient益
pentru a l aniFllal.
Pe de altう parte′ B este o condi,ie neCesarう pentru A,dacI A nu poate existaね rう ca B si existe.
Astた 1,a i lin anirllal este o cOndi,le necesartt pentru a n〔 un〕 caine,Aceste rela,ii pot n exprimate
astfeli
Dactt X este cttine,atunci X este anill■ al
Dactt X ntl este aniinal,atunci X nu este caine.
Prilllul entln,spune ch a fl caine este o condi,ie suFlcienttt pentrtl a tt aniIIlal,iar al doilea spune cう a
n anirllal este o condi,ie necesard pentrti a n caine`Totll,1,dcRcl analizttin cele doutt enun,uri Vederll
ctt ele spun acelea,1]ucrtlri′ dar tn rllodLlri diferite、
Deducす le,iinduc,ie
ArgtIInentele pot fiimpttrtite fn douttlnari grupe:
● argurrlellte deductive,i
C argllrnente illductive,

Defini,ie
Un argulllent deductiv este un argument in care se presupune ctt prelnisele sprilintt COllclllzia astFel
hcat este illlpOsibil ca premisele stt ne adevttrate iar concluzia stt neね Is溢
.in astfel de argulllente se
presupulle ctt cOncluzia llrnloaztt sau rezuittt in rllod necesar din prernise,

DeAnilie
Um argument illducliv este lln argllment in care se presupllne ci premisele sprilini COncl1lzm astた
1
incat este pulill probabil′ dar nu imposibil,ca prenlisele sl tte adevttrate,iar conclllzia sl fie fals溢
、lrI
argllmentele inductive se presupune ctt concluzia urnleazね sall rezulttt din prenlise,dar cu O anurllit嵐
probabilitate.

h ump営 現朧∬::獄i槙轟穏富肥縄隠毒
:淵 鶴T=λ 慧:聰 朧声
n鈍

Exemple
Lemurii din Madagascar sulltfnrudi,i cu suricatele

葛T面高葛面糠韻盤雷姦武幾窯高再高rlnesc
cu larve de gandaci

Lemllrh din Madagascar sunt o specie de lnanlifere

樵 驚譜 i∴器電議翼繁鮮瞥識ェ
懸高 r sunt
carnlvoro

園呻a曲 試
l Prilnll]argliment este indllctiv,iar ce[曼 e― ■ l doilea este dedlJctiv.

“attumettde deduttve t tgume:戦


unui argumellt,Altfel splis,distinc,ia COns轟 ↑
n cttt 遺
螺翼ご蟻き
驚:葛 :撫 :す lttl境 ∫
Din nefericire,foria aceStei rela)ii ntl este afirlllattt in mod explicit↑
ntr― un argument astfel ctt noi
trebllie sl ne folosim abilit嵐 ,ile interpretative pentru a evalua lln argument.
Trei dilltre factOrii care influen;eaztt decizia noastrtt in evaluarea acestei relatii Sunt:
e apari,ia cuVinteiOr sau expresiilor care au rolul de indicatori
・ fOria realtt a relatiei dintre prelllise,i cOnCitlzle
● caracterul sau forma argunlentului.
Aparilia cuvintelor care iOactt rOlul de indicatori este llustrattt in exernplele antel・
loare:

O CuvAntLil″ probabil''din conclllzia prirnLlh羹 argllment sugereaztt ctt argLlmelltlll ar


trebui considerat inductiv,lar cuvantul′ ,n ecesar〃 din concluzia celui de‐ al doilea
argurllent sugereazl cこ acest argliment ar trebui considerat deductiv.
● AI;i indiCatori ai argumentelor illductive stlntl ,,lmprobabil′ ′
′,,plauZibil'ち
〃illlplauzibil''′ ,,probabil''1,,rezonabil''.

・ コ
ヘl,i llldicatori ai argumentelor deductive sunti′ ,cu siguran,五 ′
ち,,absoluぜ ち″
evidellt').

In general′ cuvintele sall expresiile cu rOl de indicatori ai argllIIlentelor sugeFeaZtt interpretarea


corect益 .TOttl,1, dactt ele intrtt in connict cu alte criterii′ ar trebui probabil sl le ignol・ 益lll. Oamcnii
folosesc adesea expresh de genul:,,cu siguran,う c益 'ち ″
urrneaztt in rl10d absolut''′ etc.TII scOpllri retorice′

::ltti;l argumentele lor stt ne nlai convingtttoare, ,I llu pentru a arita cl argumentele lor sunt

飼e岬 斑К〃
De aselllenea′ unele pel・ soalle care nu cunOsc distinctia dintre argumentele dedtictive,i cele


:I富 ∬
'pt yぬ conch」 a argllmmmm bl desi ttm回 ∝
むh md ttderlt
l Al doiletn factor care in■ 1lenす eazl interpretarea lュ nlli argulllent ca indllctiv sall dedlJξ tiv
este for,a realtt a rela,iel inferen,iale dintre prenlise,i conCluzie`Dactt concluzia urllleaz益 ↑n realitate
cu necesitate stricttt dill prernise,atunci in mod evident argunlentul este deductiv.intr― un astfel de
argunlent este inlposibil sl avem prenlisele adevttrate ,i COnclllzia fals滋 . Pe de alttt parte, dac溢
conclllzia llll llrmeazl ctl necesitate stricttt din prenlise′ ci doar probabil, cel mai bine ar i sI
considerttrll argumentul ca ttind inductiv.
Exelnple
r「
oate femeile care sunt agell,i de Vanzttri stlnt
extrovertite
堕 整 墜 整 墾 eni
Prin urrllare,Loredana Groza este
… 轟通 T

lnterpretare
Concltlzia urmeaztt ctl necesitate stricttt din prenlise.Dactt prestlptlneln cl to,i agenili de vanzttri sunt
extrovertiti 5i ctt Loredana Groza este agellt de vanzttriブ atunci este imposibii ca Loredana Groza stt nu
Re extrovertit五 .Prin urlllare,ar trebui sl interpretttnl acest arguIIlellt ca fiind deductiv.

Cel inai lllul,i agenti de vanzttri sullt


extrovertiti
迦艶 亜 墜 eSte tttde響 z五 n_
Prill urnlare′ Loredana Groza este
extrovel・ tit五

Interpretare
Conclllzia nu urnleazl cu necesitate din prelllise,ci doar ctt ull anunlit grad de probabilitate. Dac益
presupunelll ctt prelllisele stlllt adevttrate,atllnci este improbabil ca cOnclllzia stt Ae fals溢
,Astfelり Cel
lllai bine oste stt illterpre載 11■ acest argullllent ca nind inductiv,

2. Uneol・ i argllnlentele ntl con,in niCiun indiciu,iar concluzia nu urrlleaztt llici in lnod
necesar,i nici cu un anulllit grad de probabilitate,Cu alte cuvinte,concluzia ntl llrllleaztt tieioc din
prelllise,Aceasttt situatie ne ara饉 l ctt avem nevOie de un al treilea factOr in evaluarea argumentelor′
adictti caracterul sau forma tlnui argument.

Tipuri de arglllllente deductive


Din pullct de vedere ai caracterultli sall formei argumentelorJ cinci din cele lllai ftttalnite tipuri de
argumente deductive sunt:
● Argulllente care se reね rtt la operaす :i lllatematicei sau al・ gumente rnaterllatice
o Argulnente deini,10nale
● Silogisllle ctl propOzl,li Categorice
o Argtlmente sali silogislne ipotetice
● Argumellte sau silogisnle disiunctiVe

Argllmente lnatematice
Deflni夕 ie
lJll argumellt matelnatic este ull argtllllellt ill care conc]uzia depinde de anuIIlite operaliil■
atematice
Exenlplll
Dactt pe ull raft al bibliotecll lloastre aveIIn 12 1ucrlri fn lilllba englez溢
,19↑ ll lilnba francez嵐 ′dintr‐ un
total de 2 1 de lucrう ri′ putem trage cOncluzia ctt pe acel ra■ avern 2 1 de lucrう ri↑ n lilllbi strttine,
lnterpretare
pentru cう toate argulnentele nlatematicii pure sunt deductive,putelll cOnsidera c益
,i argunlentele care
COn,in Opera,ii lllatematice sunt arglllnente deductive. O excep,ie O COnstituie, totu.si,argllFllentele
statistice sau cele care cOniin Operalii lllatematice cu probabilit溢
li. Acestea ar treblli ln gelleral
interpre住ミ te ca Aind inductive.
Argrrmente defi nilionale
Definilie
Un argument definilional este un argument in care concluzia se presupune ci depincle de definifia unui
cuvAnt sau a unei expresii care apare in premise sau concluzie.
Exemple
Pentru ci Bianca este mincinoas6, rezulti ci ea spune de obicei numai minciuni
Pentru cd acest text este prolix, rezuitd ci el crinline prea muite cuvinte
Interpretare
Pentru ci concluziile lor decurg direct din definiliile cuvintelor ,,mincinos" gi ,,prolix", aceste
argumente sunt deductive.

Silogisme categorice
Definifii
Un silogisrn este un argument care conline exact doud premise gi o concluzie. Un silogism categoric
este un silogism in care fiecare propozifie incepe cu unul din cuvintele: ,,to!i", ,,niciunul",,,unii".
Eremplu
Toate dispozitivele cu laser sunt dispozitive optice
Uneie riispozitive cu iaser suni insirumente ehirurgieale,
Prin urmare′ ullele dispozitive optice sIInt instrumente
chirllrgicale
Argumentele de acost tip sunt de obicei considerate argumellte deductivf_3.

Silogisme ipotetice
Deiniす ie
Un silogisnl ipotetic este lln silogisnl care con!ine la niveilll prelniselor cel putin un enuni condi,10nal.

Exenlple
Dactt prilltr‐ un conductor trece ctlrellt electric′ atuncl va
lua llastere ull cainp illagiletic
Dactt va lua na,tere un canlp rllagnetic,atunci acul unei
_LuSOle anate ln lprQttrlttrea unul cottductor va fi_d9viat
Prill urnlare, dactt prilltr‐ un conductor trece curent
electl・ ic,atunci acul unei busole aflate in apropriere va n
deviat

Dactt cualtul Zgarie sticla, atunci cuartul este mal dur


decat sticla
_⊆■■J型生Zgarie sticla _____
Prin urnlare,cual・ :tll este illai dlir decat sticia
lnterpretare
De,l unele tipuri de astfel de argumellte pot i interpretate ca fiind inductive,?n general ole sunt
considerate argulllellte deductive`

Silogisme disiunCtiVe
Deini,ie
Ull silogisnl disillnctiV este un silogisnl care contine un enun,disiullCtiv,adictt un enun,de tipul,,sau.・ .

sau〃 la llivelul prerlliselol・ .

Exemplu
Sau inc溢 icarea ulllli contract esto o ilegalitate sau ea nu
este pedeps[ξ tt de stat
L亜 整里型崚 壺堅堕墜塾望 ik墜 1■ ate___
PFin urmare,ea nu este pedepsittt de stat
interpretare
Ca,i tll cazul silogismelor ipotetice,astfel de argllmente sunt considerate de obicei ca fiind dedllctive.
Tipuri de argumente inducLive
in general,argumentele inductive se caracterizeaztt prin faptul ctt continutul concillziei dep五
,e,te intr‐
un fel con,inutul prenllselor.
Prelllisele untti argument inductiv con,in de ObiCel o referire la lln subiect Fanliliar′ ↑
n tilnp ce cOnclllzia
dep嵐 ,e,te intr… o oarecare mttsurtt acei stlbiect relatand ceva mai pu,in fanliliar sau lllai plltill
culloscut、 AstFel de argtllllente pot lua ulla din urmtttoarele formei
C Predic,11
0 Argulnentele bazate pe analogii
● Generalizttrile indllctive
● Argumentele autorit益 ,ii
● Argurnentele bazate pe senlne
● Arglllnente bazate pe inferen:e callヱ ale s a.

Prediく導iile
Dettllirie
lntl・ ‐
o predic,ie prelllisele se refertt la lln eveililnent sau fapt cunosctlt din prezellt sau trecut, iar
concluzia se referttla ceva care depさ ,e,te acest lilpt sau evenilnent si care este sitllat intr‐ un viitor mai
mult sau lllai pu;in apropriat.
Exellaple
Atunci cand cineva argulllenteaztt c溢 ′date fiind ullele fenomelle meteorologice observate astttzi↑ n
regiunea Oltenia,Inaine se va declan,a o furtun益 ′acea persoanう face o predic,ie.De acela,i tip este,1
argulnentul prin care se arattt c滋 ′date nind auctua,lile 11lonedei na,lonale de villeFi eSte de a,teptat ca
luni valoare acesteia stt creasc益 .

Interpretare
Oricille este de acord ctl faptul cl viitorui nu poate fl culloscut cu siguran,嵐 .Prin urlllaFe,Cand un
argulnent face o predic,ie↑ n legttturtt cu fapte sau evenilllente viitoare acel argulllent este o illductie、
Argumellte bazate pe ana10gie
Deinilie
tJn arguillent bazat pe allalogie depillde de existell,a uilei arlalogil,sau asemttr】 益ri flltre doutt ltlcrtl「 i

sall stttri tte lucruri.Datorittt existell,ei aCestei analogii se poate trage o concluzie despre ceea ce nll
este cunoscut sau este rnai puiin clinOscllt,din ceea ce este deia Ctinoscut sau este ntai pu,in CunOscut,
din ceea ce este dela cllnOSCut sau mai bine ctinoscut.
Exemplu
Din faptul cI Bン IⅥ 、 11lui Dan este o lη a,inI Cu ptltere lllare,plltcnl trage collcluZia ctt si Bン
r一
IW iui VIad
este o ma,inI Cti putere nlare.
Interpretare
entul depinde de existen,a linei asemttnttri sau analogii intre cele dotitt lna,ini` Evident′
Al‐ gul■

ccrtitudinea concluziei este doar probabil益 .

Generalizttrile illdllctive
DeAnltie
O generalizare inductivtt este un argulnent ob,inut dill Conoasterea caracteristicilor elementelor untli
e,antiOn dilltr‐ tln anulnit grup,,i in care concltlzia attrllltt ceva despre intregLll grup.
Exelllpltl
Patru din 10 rolllani cll drept do vot dintr― un e,ant10n de o inie de rolllani au declarat c1 1l vOr vota pe
Tralan BIsescu la urmtttoarele alegeri Prin tll・ lllare,400/O dill rolllanii cu drept de vOt↑ l vor vota pe
Bttsescll la urFllな tOarele aiegeri.
Argllllente ale autorit益 ,ii
DeAlli,ie
Un arglllllent al alltorit嵐 ,li OSte un argument in care concluzia se bazeaztt pe un enLIn,aArmat de o
persoantt cu o anuinit通 alltoritate、
Exemplll
Un arglllllCnt de acest tip poate i acela care se bazeaz益 ,spre exemplu,pe airma,ia untti consilier
specialist in investitil al societ溢 ,1l Rolllpetrol potrivit cttreia veniturile Rolllpetroi se vor tripla in
llrmtttorul trilnestru
lnterpretare
Pentru ctt acei consilier se poate in,ela sau poate lnin,1,lln astrel de argunlent este ril ll10d eSten,ial
probabilist,,l deCi iridllctiv.
Argtlmente bazate pe semne
Defini,ie
Un argument bazat pe semne este ull argument in care concluzia este obtinutt pe baza semnittca,iei
ul10F Silllboluri sau senlne.
Exemplu
Cineva ar putea folosi un argument bazat pe semne atunci calld,condlicalld lln autovehicul,intilne,te
un indicator care aratt ctt peste aproxilnativ 201J rll vor urlna curbe pericuioaso. Ca urmare′ acea
persoantt va trage concluzia cう duptt ce va parcurge aproxirllativ 200 m va tlltalni cateva curbe
periculoase.
Interpretare
Pentru cttilldicatorul ar putea fi prost plasat,concluzia argtlmentului este doar probabilう .

Argumente bazate pe inttren,e Cauzale


Defini,ie
O inferenitt Cauzaltt stttla baza argllIIlentelor care trag o concluzie care se refertt la un antllllit efect,pe
baza cunoa,terii cauzei,sau trag o concluzie despre o cauztt pe baza cllnoa,teril eFectului.
Exelllplll
Din faptul cl cineva,tie C溢 O antllnittt sticitt de vin a fost introdusI TIl frigider,acea persoantt ar plltea
trage concluzia c晨 ,intrucat trecuse surlcient tilllp,vinul a ingile,at,sau′ clin taptui ctt r‐ iptura de plli
l‐

este crocanta,l uSCatl cilleva ar putea targe concluzia ctt a stat prea l■ ult tirllp la cuptor.
Interpretare
Pentru c益 ↑n general rela,lile CauzI‐ efect nll sunt cunoscute cu certitudine,astfel de arglllllente trebuie
interpretate ca inductive.
Aceste tipuri de argulnente inductive nu se excltld reciproc Ele se pot stlprapune,i intersecta,Spre
exenlpitl,Intllte inleren,e Cauzale in care se trecc de la cauztt la efect pot avea forrna unor predic,11,
Este mal irllporね nt pentru noi stt facenn in nlod corect distillcria dintre argulllcntele deductive,i cele
inductive decat sttidentificlm in termeni foarte preci,i diferitele forme de argumente inductive.
De exemplul este impormnt sl nu collfundttIIIl argtlmentele dill geonletrie,care sunt intotdeauna
dedlictive,cll argurllente bazate pe analogii sau cu generalizttrile illductive.Spre exemplu,un argument
a c11・ lli concillzie este ctt lln triunghi are o antllnittt proprietate〔 spre exelllplu′ ctt are llrl unghi drept〕
pentru ctt un alt triunghi cu care prilntil este congruent al・ e aceea,i proprietate ar fi!n mod eronat
COllSidel^at un argulnent bazat pe analogie,
De asemenea,un argurllent cal・ e conchide ctt toate triunghiurile au o anurniぬ proprietate〔 spre
exenlplu,aceea cl suma unghiul・ 1lor este egaltt cu doutt unghiuri drepte)pentru cl necare triunghi al・ e
acea proprietate ar n in inod eronat considerat o generalizare inductiv益 .Argumentele de acest tip sullt
illtotdeauna deductive pentru cl conclLIZia urmeaztt in mod llecesar ,i cu certitudinea totaltt din
premlse.

Argumentele,tiin,iflce
Argurnentele,tiin夕 iAce COnstituie o clasl largう de argumente.Acestea pot i fi ele dedllctive,i
e・ Cele maiintilnite tipuri de argllmente,tiinす 1■ Ce pOtlua forma:
11ldllctive in func,ie de circll mstan夕
● argunlentelor prin care se descopertt legi ale naturii sau se illtentiOneaztt descoperirea de legi
ale naturiij

・ argumentelor folosite atullci cand se aplicl legi ale naturilla cazuri particulaFe.
lll general, argulnentele prin care sunt descoperite legi ale naturii sau se intelltioneaz滋
ctescoperirea legilor naturii sunt de obicei argulnente inductive,SI presupllnelll spre exenlplu,ctt vrelll
stt descoperinl o lege care descrie tiFnpul parcurs de un obiect anat in cttdere libertt pantt cand atinge
pttnlantul. Pentru a descoperi aceasta lege noi arunclm obiecte de diferite mlrirlli si greut益 ,:de la
fn益 1,inli diforite,i mttSurttm tilrlpul de chdere de necare datう .

Colllparand mttsllrltorile′ lloi observ益 Ⅱl ctt tilnpul de cttdere este aproxiFnatiV egal cli rttdttcina
ptttrattt a in五 I,inlli de la care cad corplirile.Din asta noi conchidelll ctt tilllpul parctlrs de orice corp in
cttdere llbertt este propor,10nai cll rttdttcina pitrattt a inこ l,llni:de la care corp11l este llsat stt cadtt Un
astfel de argument este cel IYlai bine interpretat ca nind un argurllent illductiv, mai exact ca o
generalizare inductivI.
Un alt til■ p de argument,tiiniliC pe Care fl intainiln in,tiinttt este acela folosit atunci calld vrelll sね
aplicttnl le601 cunosctlte la cazuri concrete,11l circurIIstante speCince,Argumentele de acest tip stint
adesea considerate argumente deductive… dar cu anul■ ite rezerve,
SI prestlpuneFn,spre exempltち ctt vrerYl sl aplicttm legea llli Boyle a gazelor ide■ lF・ in cazしll unui gaz
anat intr_tln arlulllit recipient.Legea lui 3oyle a■ rnltt ctt presiunea exerciattt de un gaz asupra pere,ilor
rccipientului tn care se alltt este invers propor,lollaltt cu volurllul acelui recipient,Aplicand acesttt lege
lloi conchidem cう atunci cand reducem volumul recipientului nostrui noi vom dubla presiunea.
Considerat ca un exelllplu de calcul matel■ latic,acest argunlent este deductiv.Dar,inand cOnt de faptul
ctt concluzia se refertt al un evenilnellt viitor in raport cu ceea ce descriu prerllisele,si de faptul c溢
legea lui Boyle s― ar putea stt nu lnal ie valai3i15 in viitor,atunci argumentul este inductiv.

Deduc,ie‐ inductie,particular‐ general


O alttt problemtt legattt de distinc,ia dilltre al・ gumentele deductive ,i cele inductive este
urrlltttoarea. Existtt o traditie Care se intinde inapol ↑
n tilnp pantt la Aristotel, potrivit clreia
argumentele inductive sullt arglimellte care trec de la particular la general,iar argumentele deductive
sunt cele care trec de la generalla particlllar〔 un enun,partiCular este unul care afirrlltt sau neagtt ceva
despre linul sau nlai lllul,i lllernbril ai linei clase,ial・ lln enlln,gerlel^al este un enun,care airnlう sall
neagl ceva despre to,i rllembril unei clase〕 , Este adevttrat ctt aceste lucruri sunt adevttrate despre cele
rllai multe argunlente.Dar ele nll trebule folosite drept criterii pentru a distinge intre argumentele
dedllctive,i argunlentele inductive.
in realitate′ existl argumente cileductive in care se trecel de la general la general, de la
partictllar la particular′de la particular la general, de la general la partictllar,si existtt argumente
inductive in care,de aseIIlenea′ se trece de la general la general′ de la particular la partictllar′ de la
particular la general′ de la generalla particular.
De exelllplll′ urllltttorul argllmellt este un argunlent deductiv in care trece de la particular la
generall
Trei este un numう r prilll
Cinci este un numttr prinl

Prill urmare,toate numerele inlparc aFlate rn intel` valul


doi‐opt sunt numere prillle

Iar urmdtorul argument este un argument deductiv in care se trece de la particular la


particular:
Gabrieleste un Iup
Gabriel are coadi
Prin urmare, coada lui Gabriel este o r:oadi
de lup

Urmitorul argument este un argument inductiv in care se trece de la general la particular:


Toate smaraldele gisite pAni acum sunt verzi
Prin urrnare, urmitorul srnarald care va fi glsit va fi verde

Prin urmare, trecerea de la particular la general nu este o trdsdturl exclusivd a argumentelor


inductive, iar trecerea de la general la particular nu este o tras5ture exclusivd a argumentelor
deductive. Rezulti ci trecerea de Ia particular la general gi invers nu poate fi considerati un criteriu de
dif'erentiere a argumentelor deductive gi inductive.

Argumente valide" Argumente eoncludente


Argurnente tari sau puternice, argumente convingitoare
Vom introduce principalii termeni utilizali in evaluarea argumentelor. Am vizut ci ?n orice
argument existd exprimate doui presupozilii sau pretenfii:
tU c5 sunt prezentate doyezi sau motive,
tii) ci aceste dovezi sau motive suslin sau sprijini ceva, sau ci ceva rezulG din aceste
dovezi sau motive.
Prima presupozilie este una factual5, a doua este una inferenliald. Evaluarea unul argument
este centratl pe aceste dou5 presupozifii. Cea mai importanti presupozilie este cea infeienliald
intrucAf daci premisele nu pot sprijini concluzia, atunci argumentul nu are nicio valoare. De aceea,
vom testa intotdeauna ar[lumenteie din punctul de vedere al capacitdfii lor inferenfiale, qi numai daci
premisele constituie un sunort al conciuziei. vcm testa apoi premisele din nunctul de r,.edere al
adevdrului lor. Testarea se face diferenfiat pentru argumentele deductive qi cele inductive,
Argumer_tele deductive
Am通zut ctt mt卜 un argumellt deducav℃
petttrll cOncluzie, astfel incat este ilnpOsibil ca :黛:r∬ Tli:」 fl:冨 ∬淵霊
道略 :糧
prenlise constituie fntr‐ adevttr ull supOrt pentru concluzie,atunci argumentul este valid.Astfel′
:ぅ

un

:篤籍遇
憲III還電li翼 縄証
翼i説 号
Fi顎轟1官 l∬翼濃」盤1憑 富1:重 Л :、
adevttratqね r

議鞣長彗 難 鍛:排]犠舗 夢 胤 麗∫ぶWI需 魁


i∬
還蹴
t混

驚黒驀蔦勇i[塾運 1塾 1鰐 留 翠琳 y電
群爵府 藤 輩麟 濯 塞 valid,dacl nll,atunci argurllentul este nevalid.

∬I誌警 I曇 脚 穏置撃
驚幾 二 :乱 ぶ∬鷺∬誕亀誕 腫r::λ 黒蹴 ,T寵 乱謝
Exornpltl

Toate retelele de televiziune sllnt


conlpanii Fnedia


in acest argument ambele prelllise sunt de fapt adevttrate,i deci este u,Or stt presupunein cI

麗IL∬ 露育
・ 哺睦′ 醗rmmttmぬ ぬ∝ 島
詔tFtte驚√ 亀魔
爵憶ォ nStlllt a由 “ `
"p“
H∽

yI詰 穐 :ぶ :L覇 鰤tl智:町鯛露 ぽ覇


壽驚FlttiF輩 進lr黒
『 還ュ
companiilo「 media(conCluzia).
1落 lli驚
こ レ〔
ediaPFO eSte illcius滋 貪
l還
ll mod ilecesal‐ lil grupul

Cu alte cLlvinte, presupun6nd premisele adevdrate gi concluzia falsi


va implica o contradiclie
strictd. Astfel, argumentul este valid.
Un alt exemplu,

Toate fabricile de automnbile sr-rnt fabrici de


calculatoare
Tarom― uLttS壁 0ね brictt de automobile

PHn urmare,Tarom― u]こste葛 ねbnぬ de
calculatoare

Iil acest argument ambcle pre■ l:se sunt ill realitate RIIse,製 eci eOCte u,or stt prcsupunclil ctt su]lt
adevttrate.01・ ice fabrictt de autOturisllle poate avea o nlialぅ
care prodllce calculatOare,

難願藤買菫
I豊扇麗
鸞 i藤 鷲鼈
欝LT覇癬
ziaね Isl voIIl alunge la o cOntradic,ie,Prin urmare,
argunlentul este valid`

Un alt exemplu:
Toate bttncile stlnt institll,ii
Ananclare
LllllCredit este o institll,ie
lillallclara
Prin urmare, UniCredit este o
bancd
In acest argument ambolc prenllsO sunt frl roalltate adcvttratc′ prin urmare oste u,Or sさ le
PreSupunem adevttrate`Apoi′ dat■ ind adevttru1 lor,stabilim dacl este pOsibil ca concluzia stt neね ls溢 ,

In acest caz acest lucru este posibil.Dactt bttncile ar constitlli un grup de institutil nllanciare,iar Uni
Credit al・ face parte dintr… ull alt grup de institu,li nnanciare diferit de pril■ lll grul′ atunci uni Credit nu
ar fi o banc五 .Cu alte cuvinte′ dactt prestlpunenl ctt prenlisele sunt adevttrate,i concluzia este falstt ntl
Ob,inenl o contradic,ie,prin urrllare argulllentlll este llevalid
Aceste exernple ne aluttt SI ne nlcem,。 ldee despre no,iunea de validittate.in plus,ele ne alut溢
sl observttlll ctt validitatea argumentelor nll este deternlinattt de adevttrul sall falsitatea prenliselor,i
concluziei.Atatin exemplui cu MediaPro,cat,l in exeIIlplul cu UniCredit prellliSele argumentelor sunt
adevttrate′ ial・ concluzia este si ea adevttrat滋 . 5i tOtu,i′ unul este valid, iar celttlalt este nevalid ill
exennpllII ctl Tarollll‐ ul prenlisele stlnt false′iar collcluzia este,i ea fals五 ′,i totu,i arglllllclltlll eお e valid,
Rezlllを 五cl validitatea este deternlillattt de rela,食 :a dintre prerllise,i COnclllzie,ProlDlema nu este dac五

prenlisele ,i cOnCluzia su1lt adevttrate sau false ci dacl prelllisele sprijintt satl nu cOncllizia. in
exernplele rn care argurnentole sunt valide,prernisele sprttintt COncluzia′ in timp ce↑ n cazurile ill cal・ e
argulllentul este nevalid′ ele ntt sprijilll concltlzia.
Totu,1,exist益 o anulllittt leglturtt intre adev溢 1・ ul,i falsitatea prellliselor,i cOncltlziel,pe de o
parte,,i problema validit五 ゥ
ii,pe de alttt parte.Orice argurnellt dedllctiv care are prellnise adevttrate,i
conciuzie ralstt este nevalid. Ra,lonamentui care se aЛ tt in spatele acestei anrina,li este desttli de
evident.DacI Prelllisele sunt adevttrate,iar concillzia este falsI,atunci cll siguran,益 puten■ stt spunenl
ctt este posibil ca prenlisele stt■ e adevttrate,iar concluzia falsI.
Astfel′ conforlll deini;iei neValiditう ,li′ argumentul este nevalid.
Ideea ctt Orice argurllent deductiv care are prenlise adevirate,i c01lCluzie falsさ este nevalid
este cea rnat ilnportanttt idee din logica dedllctiv溢 . intregul sistem aI Iogicii deductive ar n de
neacceptat,i nef010Sitor dacl anl accepta ca valid un proces inferen,ial prin care o persoan五
ar incepo
argtllllentlll sttu cu prelllise adevlrate,i ar aitlnge la o concillzie falsう .

Tabel validitate/adevttr
Premise,
Arqumente valide Argumente nevalide
concluzie
Premise Toate vinuriie sunt biuturi Toate vinurile sunt bduturi aicoolice
adevirate alcoolice Galbena de Odobegti este biuturi
Galbena de 0dobegti este vin alcoolicS_
Conciuzie Prin urmare, Galbena de Odobegti Prin urmare, Galbena de Odobesti
adevdrati este o biuturi aicoolicS este vin
Prelnise
adevttrate Toate vinuriie sunt bluturi aicoolice
Imposibil Berea este o bduturi alcoolicd*
Concitlzie
fals溢
Prin urmare, berea este vin

Prelllise Toate vinurile sunt biutnri alcoolice


Toate vinurile sunt bduturi tari distilate
false
Vodca este un rip de vin_ Gaibena de 0dobegti este o bduturi
Prin urmare, vodca este o biuturi alcoolicd distilatS__
Concluzie
tare Prin urmare, Gali:ena de Odobegti
adevう ratう
este un vin
Premise Toate vinurile sunt bluturi
false Toate villul・ ile sunt bttutllri alcoolice
alcoolice distilate
ctistilate
Berea este vin=_-_
Concluzie Berea este o bttllturtt distilat益
Prin urmare, berea este o bduturi
Prin urmare′ berea este un tip vin
fals五 distilatd

Tabelul urmStor prezintd cdteva exemple de argumente deductive care ilustreazd diferite
combinalii de acieveir_9i iaisitate aie premiseior qi conciuziei. in exempieie care au premise iaise,
ambele premise sunt faise, dar se pot construi ugor exemple in care cloar o premisi si fie falsd.
Din
acest tabel observim ci singura comtrinalie de adevdr gi falsitate este aceea in care premisele
sunt
adevirate, iar concluzia fals5. Aga cum am v5zut, orice argument care are premise adevxrate
;;i
concluzie falsfr este nevalid.
RCla,la dintre validiξ atea llnul argl:mellt rledlictiv ,1 4ndevttrul
concluziei sale′ ilustra饉 ↑ sau falsitatea premiselor gi
n tabelul anterlor pOate fl sintetizattt astfeli

Concluzie Validitate

NEVALID

Argumente concludente
I-ln argrtment concluclettt este un
arguruent cledr-rctlv care fndepline'te conctriii:
. este valid gi
' are toate premisele adevdrate. Ambele conclilii
trebuie si fie indeplinite pentru ca un
argument sd fie conciudent.
DacS cel pulin o condilie nu este indeplinitf,,
argumentul este neconcludent.
Astfel, un argument neconcludent este ,rr', u.g,,rr:-,unt
deductiv carel
o fie este nevalid;
o fie are una sau mai multe prernise false,
r fie ambele [adic5 este gi nevaiid gi are una sau
mai multe premise falsej.
Pentru c5 un argument valid este un argument pentru
care este imposibil si avem premise
adevirate gi concltrzii false, gi pentru cd un argu"rr"n,
.J*i,rdent are in reaiitate premise adevdrmte
rezttlti-' prin definifie, ci tln argument concl,rdent
are ;i o concluzie arievdrati. prin ,,.*".". un
argument concludent este ceea ce se nunlegte un
,,hun" argument deductiv in cel mai strict sens al
termenului.
in legituri cu aceasti clefinilie a argumentelor concluclente
trebuie si mai spunem cr pentru
ca un argument sd fie neconcludent, este necesar
ca premisa sd fie falsd sau premisele false si
concluzia' un argument cu o concluzie care este sprijinita sprijine
in mod valid de premise adevirate la care se
adaug* o premisd falsir superflua este totusr un
argument concrucient.
Argumente inductive

Aga cum am vdzut, un argument inductiv este Lrn argument


sorijini concluzia astfel incAt este putin probabil, dar nu imposibir,in care premisele se presupune ci
ca premisere si fie adevirate si
concluzia fals5.
Dacd premisele sprijir:d intradevdr concluzia atunci
argumentul este puternic. Astfel, un
argument inductiv puternic este un argument inr.luctiv
pentru care este pufin probabil ca premisele
sale sI fie adevirate, iar concluzia sa fie fatsA. ln
astfel de argumente, concluzia rezultd cu o anumitii
proliabilitate din premise.
Un argumeni inriuctiv siab este Lln zrrgument induciiv
in care conciuzia mai cur6nri nu rezuiid
din premise, de;i argumentulpretinde mii curAncl
[sau cel care il formuleazdJ cd rezultd.
ProLrlema testirii argumentelor inductive este
asemanitoare cu probiema testdrii
argumc'ntelor deductive' Mai intai presupunem cd premisele
sunt adevdrate gi apoi stabilirn clac5, pe
[:aza acestei presupozi]ii, concluziaLste adevdratd
cir o anumitl probabilitate.

Exemplu
Toate oasele de dlozaur descoperite pf,ni acum au
o
_yg!|!ge_dgl4!ul!ll5 0 mitioane de ani
Prin urmar*, p.obubll;*rdt*rl os ae ainozaur care
r, fi
descoperit va avea o vechime de cel pulin 50 rnilioane
de
ani

Interpretare
ln acest argument premsa este intr-adevSr adevdrat5, iar
concluzia
fii,d adevrrul premiselor. prin urmare, argumentul este un argumenteste gi ea probabil adevdrati, dat
puternic.
Exempllli
T2■ mttOritii descttriti patt acum con,neau aur _
Prill urmare,probabil llrnl五 torul IIleteorit care va n gttsit
va con,ine aur

lnterpretal・ e
Prelllisa acestui argulllellt este in realitate lals五 .Doar ca,iva dinre lneteori,ii descOperiす i COntineau aur.
Dar dactt presuplineIIl ctt prenlisa este adevttrattt attlnci este destul de probabil ca 5i conCluzia stt ie
adevう ra騒 .(dat ttind adevttrul premiseo・ Astbl′ argumentul este un argumentinduct市 puternic,

Urmtttortil aFgulnellt este un argulllellt bazat pe analogie saul silllpllt o analogie:

AtLIIlci cand lln chibrit aprins este illtrodlls incet fnξ r‐ lln
vas cu ap益 ′flacttra se va stinge,
』壺 堕 螢 堕 些 整 里 算apa_ _
Prin urinare,atunci cand un chibrit aprins este introdus
incet ilttr‐ lln vas cu gazolill益 ′flacttra se va stinge

interpretare
in acest argument premisele sunt adevdrate, iar concluzia probabil falsi. Astfel daci presupunem ci
premisele sunt adevdrate, atunci concluzia este probabil falsi. Astfel, argumentul este un argument
inductiv siab.

Un alt exemplu,

in ultimii 10 ani inflalia a redus valoare monedei


nationale
Prin urmare, produclia industriald va creqte in urmitorii
ani

Interpretare
in acest argument premisa este adevdratS, iar concluzia este $i ea probabil adevdrat5, dar
probaLrilitatea concluziei nu se bazeazS pe adevirul premisei. Pentru cd nu existi nicio leglturi
legitimi direct5 intre inflalie gi cregterea productivitlfii industriale, premisa este irelevanti pentru
concluzie. Concluzia este probabil adevlratl independent de premisd. Prin urmare, argumentul este
un argument inductiv slab.

Acest din urmd exemplu ilustreazd o distincfie imdportanti intre argumentele inductive
puternice ;i argumentele deductive valide. Aga cum am v5zut, dacd concluzia unui argument deductiv
valid este in mod necesar adeviratS, independent de premise, argumentul este considerat valid. Dar
dach concluzia unui argument inductiv este adeviratl [cu o anumitd probabilitate], independent de
premise, argumentul este un argument slab.
Aceste patru exemple aratd cd in general forfa sau caracterul slab al unui argunrent inductiv
rezultd nu din adevirul sau falsitatea premiselor gi concluziei, ci din suportul pe care prerniseie il dau
concluziei.
Argurnentul referitor Ia dinozauri are o premisd adevirati gi concluzia probabil adevdratS, iar
argurnen[ui reierilor ia ineleorili are o prentisi ialsE qi conciuzia probai:il iaisi.
Totugi ambele argumente sunt puternice pentru ci premisa fiecdruia oferH un suport pentru
concluzie.
Argumentul referitor la productivitate are o prernisd adevdrati gi concluzia probabil adevdratX,
dar argumentril este slab pentru cd premisa nu oferd niciun suport concluziei. Ca qi in cazul evaluirii
argumentelor deductive, singura combinalie de adevir gi fals care nu ne sprifini nimic este: premise
adevdrate, concluzie probabil fals5. Orice argument inductiv care are premise adevdrate gi concluzia
probabil falsl este un argument slab.
Tabelul urmitor prezinti varianteie posibile de adevlr qi falsitate ale premiselor ;i concluziei
argumentelor inductive:
n-.^,- i^^
r l ctlltsc,
Argumente puternice Argumente slabe
collcluzie
Premise Toli preqedinlii romAni de Unii din pregedintii rom6ni
adevirate pAnd acum au fost hirbali de pAni acum au fost
Concluzie Prin urmare, probabil comun itti_
probabil urmitorul pregedinte va fi Prin urmare, urmdtorul
adevirati birbat pregedinte romAn va fi
bdrbat
Premise Unii dintre pregedinlii
adevirate romAni de p6nd acum au
Nu este cazul fostcomuni$ti--_
uuilLiuzie
-^---l-,-:-
lrin urmare, ui'inEtot-ul
probahil pregedinte romAn va fi
falsi comunist
Premise Toli preSedinlii romAni au Unii pre;edinfi rom6ni au
false participat la dezbateri fost liberali
televizate_ Urmitorul pregeclinte
Prin urmare, urm5torul romAn va participa la
Concluzie pregedinte va participa la dezbateri televizate
probabil dezbateri televizate
adevirati
Premise Tofi prepedinfii romAniau fost Unii pregedinti romAni au
r^I^-.
rd15c rglrlcl f^^r !iL^*^l:
tuSL ttutrl dil
Concluzie U.*eto.ul pog*ainte romAn tlrmdtorul pr"g"aintu
probabil va fi f-emeie romin va fi liberal
falsfr

Sd observim cd singura combinalie de adevdr care lipsegte in cazul argumentelor tari este
aceea in care premisele sunt adevdrate, iar concluzia este probabil fals5,

Relalia dintre forta unui argument inductiv ;i adevirul sau falsitatea premiselor gi concluziei
sale poate fi rezumati astfel:

n------:-, 4...- ^1,.-r^


f I elIllSc LUllLluzltr Forfa saii tfri'ia argumentuiui
A Probabil A ?

A Probabil F Slab
F Probabil A ?

F Probabil F つ

Spre deosebire de validitatea,i neValiditate arglllllelltelor deductive,foria,i Caracterul slab al


argumentelor inductive adlllit grade de probabilitate, Pentru a n considerat pllterllic′ un argunlent
inductiv trebuie stt aib益 o concluzie care stt ie rnai curand probabiltt decat illlprobabll五 .Cu alte cuvinte′
probabilitate ca conciuzia stt ne adevttrattt trebuie sう ne ntai nlare de 500/0 , 5i pe lnう surtt ce
probabilitate cre,te argllmentul devine lllai puternlc`

Fle llr曇 五toarele argllmentei


Aceasttt ladtt con,ine 100 de nlere
rr91 din aceste nlere,alese la intamplarc,sunt coapte
Prin urmare, toate cele 100 de mere sunt coapte

Aceastd ladH conline 100 de mere


B0 din aceste rnere, alese ia intiimplare, sunt coapte
Prin urmare,toate cele 100 de nlere st11lt COapte

lnterpretare
Prilllul argument este slab iar cel de― al doilea este puternic,Totu,l prilnul argument llu este
absolllt slab′ i.nr al doilern ntl este absolllt tare.ノ LInbele argumente pot fi slibite sall rntirite d暉 o
viitoare selectare a unui nulllttra mai maFe de mere〔 a unuie,antion mai mare),
Spre exemplll,dactt mttrirllea e,antionlllLli fn al rloilea argLlrpent ar A de 70,atllllci argllmentlll
ar i slttbit,Adttugarea ullei preⅡ lise intr― lln argLIInent inductiv poate sittbi sau intttri argurnentul.Spre

篇 墨 :L『 織 ∴ 輩 i雷 』 T滉 ぶ l櫨 ∫ :滉 .argumente am adttuga praisa Un mttr necopt a bst

Argulnente convingltOare
Un argllment convinghtor este un argunlentinciuctiv care este
● puternic,i
● are toate prenlisele adevttrate.
Dactt oricare dintl・ e aceste condi,li nu este indeplinit益 atunci argumentul este

necollvingtttor.
Astfpl′ l11l argllment necOnvingltoF
● fic este un arglimentinductiv siab′
● Ae are una sall lllai rllulte prellllise false,
O ie anlbele,

inielegよ :rill‖ tlitti:寝 l「 i蓼Itiltif::lliI!送 ltliargumentdedllctivconcludent,i este


unui argulllent convingltor se bazeaztt pe ceea cc se
preIIlise
adev農 rate′ rezulttt ctt concluzia ullui argunlent convingtttOr este probabil adevttrat益
,

Existtt totll,1 0 diferen,こ lntre argulllentele cOncilldente si celc convingtttOare fn privin,a


condi,iei l・ eferitoare la adevttrtil prenliselor.intl` _un argulllent concludent tot ceea ce este llecesar este
ca prenlisele stt Ae adevttrate Dactt prelnisele sunt adevlrate′
iar argurnentul esto valid, atllnci
1驚
l::J];」 lel冨 ilぎ 滉雲
盤翼f富 ‖1:慰Fttξ[FttliltillF[靴 翼:懲frttlc番 戴。
prellliselor,i ar COndtlce la o cOncluzie diferit益
1雇
.

^
Im雪 Fie urmltOrul argument:
熾 1鼈 翼菫 鷹主 庶∬ ir罵 濯 糧呻
一 量TIttfiplttcutsttlnergemiainotillcaralbe
;fi手 l:景 Iモ

lnterpretare
m銀 田 転
驚ま
『薯 軍LTttI:弯 inttSCuriQttu面 響
驚 葛 晴え胤繁 “ n宙 n醇 D群
"∞ uto cateva aripi dorsale de rechini fn:arg′ atunci cu
siguran,I argunlentul llll lllai este convingtttor.

Astfel,pentru argulllentele collvingtttoare ntl este important doar ca prenlisele sl fie adevttrate,
dar ,i ca ele stt nu olllittt factOril illlpOrtan,l care stt afecteze va10area prenliselor ,i stt dllcl la
schilnbarea cOnclllziei.

In concluzie, atat p01ltru arguttentele deductivO cat,i pentru colc inductive, trebule sl se
rlspundttla dOutt intreb溢 1・ 1:

(1) Sprilintt prelllisele collcluzia?



2) Sunt tOate prernisele adevttrate?
Pentru a rlspunde la prinla intrebare incepelll prin a presupune ctt prenlisele sunt adevttrate.
Apol,pentru argumentele deductive,vonl stabili dac益 ,nind dat adevttrul prellliselor concluzia este cu
nccesitate aclevlrat益 ,Dactt da′ atunci argulllentlll cste valid,
Pentl・ ll argumentele illductive,voln stabili dacl cOncluzia care rezulttt este probabil adevう
ratう .

Dacl cOrCluZia este adcvttra轟 ′ atunci argumentul este puternic.Dacl nu,atunci argumentlll este siab
in caztt argumentdor hducuve′ este nettλ
conciuzia,isl nu onlitt fapte relevante pentru cOn(
re,nem ctt premお de trebu艶 壺sprttme
.壺
Dactt argLImentttl este fie valid,fie puteFniC,atllnci alungem la a dOua intrebare si stabililn dacI
prelylisele sunt intradevttr adevttrate.Dac益 ′fn cazul unui aIヽ gtllnent deductiv,prenlisele sunt adevlrate′
atllllci argtlmentul este collcludellt.Dac益 ′in cazul unui argtlment inductiv,prelllisele sullt adevう
rate′
argumentul este convingtttor. TOate argullllentele deductive nevalide stint necOncludellte ,i tOate
argumentele indllctive siabe sunt neconvingtttoare.
Distinc,la reforitoare la enull;uri,i argumellte poate i rezllmati astieli
● Putenl avea enunturi adevttrate satl false
c Putern avea argumente deductive valide sau nevalide
● Argunlentele valide pot i concllldente sati neconcludente
● Argumentele nevalide stlnt toate neconclutlente
o Arguinentele illdllctive pot fi tari sau siabe
● Argunlentele tari pot i convingtttoare sau neconvingtttoare
● Argumentele siabe sunt′ toate′ neconvingtttoare.