CURS 2 – Glande Endocrine

06.03.2018
 Comunicarea celulara se realizeaza prin jonctiuni celulare si prin mesageri chimici, care
actioneaza pe receptori specifici.
Clasificarea mesagerilor chimici
 Dupa criteriul functional
o secretii autocrine: celulele elaboreaza un mesager chimic ce actioneaza pe receptori
aflati chiar pe celula secretorie. Ele asigura controlul local al cresterii celulare.
 Ex.: factorii de crestere.
o secretii paracrine: mesagerul actioneaza pe celule adiacente celulei secretorii. Si acestea
asigura controlul local al cresterii celulare.
 Ex.: majoritatea celulelor din sistemul neuroendocrin difuz (SND).
o secretii endocrine: realizate de un grup de celule specializate in sinteza si secretia
mesagerului chimic, hormon, descarcat in mediul intern.
 El actioneaza pe tesutul tinta unde celulele au receptori specifici.
 Actiunea este la distanta.
o Secretia de mesageri chimici poate fi continua sau numai cand organul o cere.
o Acelasi mesager poate fi eliberat de mai multe tipuri de tesut.
 Ex.: hormonii din mucoasa digestiva sunt peptide si pot fi secretate si de neuroni din
nevrax.
o Un mesager chimic pote actiona pe mai multe tesuturi, avand mai multe efecte.
 O celula poate sa raspunda la actiunea mai multor mesageri chimici.
 Orice mesager poate actiona endo, para si autocrin.
o Secretie sinaptica:
 mod de comunicare specific in tesutul nervos in care mesagerul interactioneaza cu
receptori in membrana post sinaptica.
 Dupa criteriul chimic
o peptide si proteine:
 peptide mici (10 aminoacizi): in hipotalamus, SNED
 peptide mari (10-50 aminoacizi): calcitonina
 proteine (>50 aminoacizi): parathormonul si cea mai mare parte a factorilor de
crestere
 se dizolva rapid in sange, dar totusi pot avea proteine carrier (nu sunt necesare)
o glicoproteine (componenta glucidica poate ajunge la 30% din greutate): hormonii tropi
hipofizari
o steroizi (derivati ai colesterolului):
 sunt transportati in sange de proteine carrier (ex: ABP etc.), care ii protejeaza de
degradare
 se desprind de proteinele carrier cand trebuie sa devina activi
 hormonii corticosuprarenalieni, gonadali
o derivati de aminoacizi:
 amine – catecolamine (pe baza de tirozina): se dizolva rapid in sange
 iodtironine – tiroida (pe baza de tirozina): se leaga de transtiretina (fractiune de
prealbumine) si de TBP

GLANDE ENDOCRINE PARTEA 1 | 2 doggos 1 hooman

 o eicosanoide - derivati de acid arahidonic:
 prostaglandine
 tromboxani
 leucotriene
o oxid nitric (NO)
 Dupa mecanismul de actiune
o Modul de actiune depinde de solubilitatea in apa. Studii recente arata ca unii hormoni
sunt implicati in raspunsuri nemediate de receptori.
 hidrosolubili: hormonii peptidici, proteinele, catecolaminele.
 Difuzeaza liber prin mediul intern insa nu pot traversa membrana celulara.
 Interactioneaza cu proteinele mebranare de suprafata (receptorii membranari).
 Numarul de receptori membranari variaza in functie de gradul de diferentiere al
celulelor, dar si cu concentratia plasmatica a mesagerului chimic.
 Cand concentratia plasmatica creste  numarul de receptori se reduce -
mecanism de autoreglare.
o Celula se protejeaza de concentratia plasmatica prea mare a hormonului.
o Cresterea concentratiei poate determina insa si cresterea numarului de
receptori membranari (upregulation):
 prolactina si angiotensina II.
 In celula, se formeaza un mesager secund (AMPc, DAG, IP3, Ca, GMPc etc.).
 hidrofobi: h. corticosuprarenalieni, gonadali, tiroidieni.
 Nu poate circula in stare libera in mediul intern ci se combina cu proteina
specifica de transport  devine hidrosolubil si astfel e adus la celula tinta unde se
disociaza de proteina  difuzeaza prin membrana celulara  ajunge in
citoplasma si interactioneaza cu receptorii intranucleari (difuzeaza prin membrana
celulara si prin anvelopa nucleara).
 In urma cuplarii cu receptorul, complexul se leaga la ADN si activeaza
transcriptia.
Sistemul neuroendocrin difuz (SNED)
 SNED este alcatuit dintr-o varietate mare de celule ce sunt capabile sa sintetizeze anumite
peptide si amine produse pe care le depoziteza in citoplasma sub forma granulelor de secretie
eliberate de celula prin exocitoza.
o Aceste substante au actiune autocrina, paracrina, endocrina, de neurohormoni sau
neuromodulatori.
 Clasificarea celulelor din SND
o celule ale SND ce fac parte din glandele endocrine clasice
 adenohipofiza, tiroida, paratiroida, MSR, pineala.
 Aceste celule reprezinta o componenta structurala importanta a glandei.
o celule ale SND se pot intalni in tesuturi si organe ce fac parte din alte sisteme:
 aparatul digestiv (de la esofag pana la canalul anal).
 Aceste celule alcatuiesc axa gastroenteropancreatica.
 Ele se mai gasesc si iin peretii canalelor de excretie ce se deschid in duoden
(coledoc, pancreatic).
 Ele se afla in mucoasa si submucoasa digestiva.
 piele

GLANDE ENDOCRINE PARTEA 1 | 2 doggos 1 hooman

  aparatul respirator
 tractul urogenital
 glanda mamara
o celule ale SND pot fi si neuroni peptidergici.
 Orice celula din SND se caracterizeaza prin:
o sintetizeaza si secreta amine si peptide care se inrudesc fiecare intre ele.
o dau reactie pozitiva pentru enolaza neuronala specifica
o au antigene comune
 Relatia APUD-SND
o Exista si celule care nu au capacitatea de a incorpora si stoca precursori deci nu
sintetizeaza amine.
 Spre exemplu celule ce secreta calcitonina (nu amine).
o Proprieteatea de a incorpora precursori si a stoca amine NU este specifica numai celulelor
endocrine ci si glandelor exocrine:
 acinii pancreatici incorporeaza precursori - aminoacizi si stocheaza amine.
Celulele endocrine
 Cel endocrina = capabila sa elibereze un mesager chimic in mediul intern: sange sau in limfa,
care interactioneaza cu receptori
o Peste 100 de molecule cu rol de hormoni
 Sistemul endocrin impreuna cu SN are un rol vital in dezvoltarea organismului
 Majoritatea cel. endocrine sunt epiteliale
o Mai sunt din tes. conj  adipocite
o Tes muscular
o Neuroni
 Sistemul neuro-endocrin
 Celule neuronale cu activitate secretorie, descoperite in urma unui studiu facut pe HT
unui pește
o Paraneuronii
 au morfologia unei celule receptoare
 au capacitatea de a raspunde la stimul adecvat prin secretia mesagerului chimic pe
care il elibereaza in sange sau lichidul interstitial
 ei au mai multe caracteristici morfologice si functionale:
 tipul de secretie: sintetizeaza si secreta peptide si/sau amine
 la polul apical au microcriste (microvili) lungi cu rol receptor
 citoplasma: prezinta granule de secretie (stocheaza produsul sintetizat)
 toti paraneuronii au origine in crestele neurale
 Cel endocrine formeaza organe specializate pentru sinteza si secretie H = Gl. Endocrine
 Glande:
o HF o Placenta
o SR o Epifiza
o Tiroida
 Aceste glande au localizari, forme si marimi diferite, dar si caractere comune:
o Nu au canale de secretie  H se secreta in MEC a tes. conj  capilare sangvine sau
limfatice  organe cu bogata vasc

GLANDE ENDOCRINE PARTEA 1 | 2 doggos 1 hooman

 o Parenchimul e din cel. endocrine  agregate de cel epiteloide, asemanatoare cel.
epiteliale fara suprafata liberea:
 Cuiburi
 Gramezi
 Cordoane
o Cel endocrine se afla in structura gl. Mixte formand structura endocrina:
 Pancreas
 Gonada
o In structura unor organe specializate cu alta functie:
 Sistemul neuro-endocrin difuz = APUD, cu rol paracrin/ autocrin
 Timusul  cel endocrine  EPO si Timopoietina
 Epitalamus
 Tract gastro intestinal
Complexul HT-HF
 La baza encefalului:
o Gl. HF si HT = conexiuni anato-fucntionale
 HT parte a encefalului, se afla in partea ventrala  tesut nervos care formeaza peretii laterali
si podeaua V3 = imparte HT in 2 jum simetrice
o 5g
o Apartine diencefalului, in partea inferioara
o In jurul ventriculului III (formeaza peretii laterali si podeaua v. III)
 Delimitare:
o superior - e separat de talamus prin santul hipotalamic
o anterior - comisura alba anterioara si in jos lamina terminalis si chiasma optica
o posterior - fosa interpedunculara
o inferior eminenta mediana (componenta a infundibulului)
 Organizare de tip nervos:
o Nuclei nervosi = HT
 Unii neuroni care au prop. Caracteristice neuronilor, au si activitate secretorie =
neuroni HT secretori = pot crea NH/ NM
 Se pot identifica la MO/MET?
 Elemente citologice:
 aparatul de sinteza proteica ff. bine dezvoltat
 componenta de citoschelet cu numerosi microtubului
 granule de secretie
 denumiti “neuroni peptidergici”
 cu exceptia DOPA toate mol sunt peptide
 clasificati in 2 sisteme:
 neuroni magnocelulari
o conectati cu lobul post HF
 neuroni parvocelulari
o conectati cu lob ant HF
 au relatii cu gl. HF

GLANDE ENDOCRINE PARTEA 1 | 2 doggos 1 hooman

NEURONII MAGNOCELULARI
 Localizare  in 2 nuclei din HT = supraoptic + paraventricular
 Neuroni multipolari
 Diametrul 25 microm
 Au granule de secretie de dif. dimensiuni:
o 160 – 200 nm
 Axoni nemielinzati si lungi
o Se ramifica si formeaza terminatiile terminale  nu fac sinapsa = se termina asinaptic 
fiind in aproprierea cap. sangvine = conexiuni neuro – sangvine = dialtatii numite corpi
Herring:
 Se gasesc aici MIT, REN, microtubuli
 In majoritate  se orienteaza catre lobul post HF = conexiuni nervoase intre HT-HF =
tractul HT-HF
o In nucleul supraoptic = tract supraoptico – HF
o In nucleu paraventricular = tract paraventriculo – HF
 Secreta peptide post-HF
o NH HT efectori  interactioneaza cu R-specifici din organe tinta
 ADH
 Oxitocina
 Sinteza peptidelor se realizeaza concomitent in cei 2 nuclei SPO si PV
o Exista neuroni diferiti:
 n. SPO are cantitati egale din cei 2 H
 n. PV are mai multa oxitocina
o peptidele se sintetizeaza sub forma de precursor = are pe langa peptida si o proteina
numita neurofizina
 ele sunt transportate pe microtubului in axon  stocate in dilatatiile Herring
 pe masura transportului, in granula, se separa NH de NF a.i. eliberarea in sange e sub
forma libera
o modul de eliberare in sange are la baza un mecanism nervos
 la nivelul neuronilor se propaga PA  ajung la partea butonii terminali  se
elibereaza prin exocitoza dep. de Ca+2
NEURONII PARVOCELULARI
 Localizare: Aria hipofiziotropa
o Elaboreaza NH cu actiune asupra gl. HF
o Corespunde HT medio-bazal
o Exista mai multi nuclei:
 Nc. arcuat  Nc. periventriculari
 Nc. ventromedial  Nc. Paraventriculari
 Nc. dorsomedial
 Neuroni multipolari
 Diametru de pana la 15 microm
 Au granule de secretie
o 100 – 110 nm
 La MO/ MET:

GLANDE ENDOCRINE PARTEA 1 | 2 doggos 1 hooman

 o HE  corpi celulari cu nuclei eucromatici
o Imunocitochimia: granule de secretie
 Axoni nemielinizati, dar scurti:
o Se termina asinamptic = conexiuni neuro-vasculare  vin in rap cu capilare sanguine
o Ajung:
 In eminenta mediana = extensie ventrala = are un plex capila primar
 In peretele V III
 ROL: secreta peptide hipofiziotrope
o Afinitate pentru HF
o Ajung pe cale sangvina la nivelul lobului ant HF  controleaza HF  se numesc RH-/
IH-
 Semnificatia orientarii axonilor catre V III
o Unii neuroni vin in contact cu cel. ependimare ale V III
o Pasajul rapid al NH prin intermediul cel ependimare  LCR
 Loc de stocare extracelulara a NH HF
 Eliberarea neuronilor secretati:
o Controlat de mecanism de feed-back negativ 
 realizat de H adenohipofizari = feed-back scurt
 Feed-back lung de H organelor stim de AHF
Glanda HF/ Pituitara
 Descoperita de Galen din Pergamon
o A crezut ca secretia e facuta de epiteliul nazal
o Latina  Pituita = secretie de mucozitati
 Glanda mica = 12 x 10 x 9 mm
 Forma ovalara
 Greutate = 0,5 g
 Putin mai mare la femeie, ajunge la 1,5 la multi-pare
 Asezata pe saua turceasca, legata de HT prin tija pituitara = infundibilul
 Raport SUP-ANT, apropiat cu chiasma optica
o Frecventa tulburarilor de vedere, camp vizual la persoanele cu patologie HF = adenoame,
primele semne afecteaza CV
 Glanda incapsulata, derivata din dura mater, nu inchide complet gl.  diafragma selara
o Formeaza septuri care se prelungesc in parenchim
 Structural/ functional/ embriologic:
o Lobul ant = adenoHF
o Lobul post = neuroHF
 AHF:
o Tesut ep. secretor endocrin
o Alcatuit din
 Pars distalis = in saua turceasca, componenta majora = 75% din volum
 Pars intermedia = separata de anterioara printr-o fanta, variaza mult ca volum, in
functie de varsta, nu depaseste 2%
 Pars tuberalis = subtire de tes gl.
o Se extinde in jurul tijei pituitare = un guler

GLANDE ENDOCRINE PARTEA 1 | 2 doggos 1 hooman

 NHF
o Tesut nervos cu rol endocrin
o Pars nervosa
o Tija pituitara/ infundibulara
 Conexiunea HT cu HF
o MO
 Originea embriologica diferita:
o AHF = origine ectodermala = ep care captuseste cav. Orala primitiva = stoma deum  o
evaginare la nivel caudal cranial
 Naste vezicul = punga Rathe
 Se inconjoara in jurul comp. NHF
o Perete ant = Pars distalis
o Perete post = pars intermedia
o Pereti lat = pars tuberalis
o NHF = origine neurodermala = extensia a planseului V III  formand saua turceasca
 Daca evaginarea encefalica migreaza distal = pars nervosa + tija pituitara
 Vascularizatia complexului HT-HF
o Asigurata de a. HF – sup si inf – deriva din ACI
 Se formeaza la nivelul complexului mai multe retele vasculare:
o Reteaua postHF
o Reteau HT-AHF
 Reteau postHF
o Din a. HF post
o Vascularizeaza parte post  continua cu o retea de cap. fenestrate  continua cu venule
 sinusului lui Remack
 Reteau HT-AHF
o Din a. HF ant
o Vascularizeaza toate elementele AHF
o Formeaza dispozitii vasculare particulare  sistem vascular port  vene – capilare –
vene
o 2 sisteme portale
 Lung
 Scurt
o A. HF sup  retea de capilare in dreptul eminentei mediane = plex capilar primar din
sistemul port I, aici se descarca NH-RH/ IH  vene portale lungi  plex capilar
secundar ADH
o Intre ele apare un sistem port scurt  dintr-o ram a. HF sup, ram ant  artera
trabeculara  se anastomozeaza cu ram. Din a. HF inf  retea capilara = plex capilar
primar al sistemului port scurt  venule portale scurte  retea de capilare secundare
AHF
o Existenta acestor anastomoze intre HT-HF a fost demonstrata la Cambridge:
 Grigore T. Popa
 Unna Fielding
 Demonstreaza ca acest dispozitiv poate fi parcurs ascendent = substrat pentru feed-
back scurt si descendent in mod normal

GLANDE ENDOCRINE PARTEA 1 | 2 doggos 1 hooman

 Vasculatizatie inervata vegetativ vasomotor anterioara si posterioara =??
Lobul anterior AHF
 Structura predominant celulara
 Celule endocrine de natura epiteliala implicate in sinteza si secretia de NH cu structura
proteica si glicoproteica
 Celulele endocrine se organizeaza in cuiburi si cordoane celulare = inconjurate de retea fina
de fibre reticulare = in rap apropriat de capilare sanguine sinusoide = capilar secundar AHF
Pars distalis
 H&E:
o Celulele pot fi cromofile/ fobe  exista granule de secretie care interactioneaza/ nu are si
citoplasma nu interactioneaza
o Cromofile
o Acidofile
o Bazofile
o Cromofobe
 Metoda PAS
o PAS (-)/ (+)
o Celulelel acidofile = PAS –
o Celulele bazofile = PAS + = fac GlyP
 Metoda de imunocitochimie:
o celule granulare
o celule agranulare = pop heterogena
 Cel granulare = cel endocrine
o 5 tipuri de celule in functie de marcare imunochimica
o Celule somatotrope = 50%
 Acidofile, PAS -
 STH, GH
o Celule lactotrope = acidofile, PAS - =15 – 20 %
 Prolactina
o Celule corticotrope = bazofile, PAS + = 15 -20 %
 Sinteza de precursor POMC
 Prin clivaj enzimatic se sintetizeaza:
 Gamma,alpha, β-MSH
 ACTH
 Β-Lipotropina
o Celule gonadotrope = bazofile, PAS + = 10%
 FSH si LH
o Celule tireotrope = bazofile, PAS + = 5%
 TSH
 La MET veziculele de excretie asezate ca margelele pe sirag
 Celule Agranulare
o Celulele foliculo-stelate = 10% din pop. Celulara din pars distalis
 Forma stelata = au prelungiri care inconjoara incomplet cel. endocrine
 Se organizeaza in grupuri, fie in foliculi

GLANDE ENDOCRINE PARTEA 1 | 2 doggos 1 hooman

  Roluri:
 Conectata prin jonc. GAP  retea care e alternativa a controlului nervos facut de
HT pe AHF
 Leaga pars tuberalis si pars distalis
 Activitatea fagocitara
 Activitate secretorie
o Citokine
o Factori de crestere
o Posibil = celule stem progenitoare = cel putin o subpopulatie are aceste caracteristici
 Asezare specifica  vezi schema
 Distributia celulelor in pars distalis:
o STH, PRL sunt distribuite pe partile laterale ale pars distalis.
 Cele mai frecvente tumori hipofizare
 Tumora erodeaza peretele seii turcesti si pot patrunde in sinusul sfenoidal
o ACTH sunt situate in portiunea mediana si spre posterior a pars distalis
 Tumorile sunt microadenoame, asimptomatice
o TSH sunt situate in portiunea mediana si anterioara a pars distalis
 Cele mai rare tumori
o FSH, LH sunt distribuite difuz
o Cel. foliculostelate inca se cauta
 In conditii patologice apar celulele somatomamotrofe (celule acidofile) care secreta STH si
PRL.
o Prin ME de transmisie s-a descoperit ca
 celulele lactotrofe au granulatiile cele mai mari (in sarcina ajung pana la 900 nm)
 celulele tireotrope au granulatiile cele mai mici.
Pars intermedia
 Are mai putine celule endocrine
 Inflitrare bazofila a lobului posterior = aspect particular
o Cel din pars intermedia  migreaza catre pars nervosa
 Tipuri celulare:
o Celule endocrine bazofile/ cromofobe
o Dispuse in jurul unor foliculo cu coloid = delimiteaza niste cavitati
o Deriva din cel. foliculo-stelate, fie din cele neuroendocrine
o Compozitie a coloidului nestabilita, dar care are resturi celulare
 Rol:
o Pozitive pentru subunitati a POMC
o Secreta endorfine sau MSH
o Identificate la om cantitati mici de MSH = hormon nefunctional la om = intervine in
urma procesarii POMC = β-Lipotropina
 MO:
o Adera la pars nervosa
o Separata cu fanta Rathe de pars distalis
o Celule bazofile, in jurul unor foliculi cu coloid

GLANDE ENDOCRINE PARTEA 1 | 2 doggos 1 hooman

Pars tuberalis
 Zona cea mai bine vascularizata din ADH
 Organizare: cuiburi celulare/ foliculi
o Cuiburile  cel pavimentoase
o Foliculi  cel cubice
 Cele mai mici ca talie din toate cel din AHF
 Celule bazofile care dau reactie pozitiva pentru GnT si ACTH
 MO:
o In jurul tijei pituitare
o Prezenta de vase de calibru mare
o Aspect bazofil
Lobul posterior = NHF
 Are organizare histologica, particulara endocrina
 Nu are structura de glanda endocrina si nici de centru nervos (nu are perikarioni)
 Structura predominant fibrilara
 In toate componentele
o Fibre nervoase amielinice, cu microtubului
 Axonii ai n. din nc. SPO si SV
 Directie paralele cu axul lung al tijei
o In pars nervosa se mai adauga si populatie celulara
 Elemente vasculare
 Nuclei ai cel endoteliale
 Nuclei ai altor tipuri celulare
 Corpi Herring = dilatatii terminale ale axonilor vizibili MO
 Pituicitele
o Ajung pana la 25% din volumul pars nervosa
o Asemanatoare astrocitelor protoplasmatice
o Celule care au rap. Apropiate cu capilarele sanguine din pars nervosa, dar si in jurul
terminatiilor axonale
o Forma neregulata, cu multe prelungiri
 Prelungirile inconjoara capilarele sangvine si se interpun intre capilare si axoni
 Prelungirile intervin in activitatea secretorie a butonului terminal
o Nucleu mare, oval, eucromatic
o Filamente intermediare rezultate prin asamblarea proteinei fibrilare gliale acide (GFAP)
o Vezicule pigmentare in citoplasma
o Se recunosc in MO dupa aspectul nucleilor = voluminos si eucromatici
o Rol:
 In controlul secretiei NHF = dat rap apropiat de reteaua capilara
 Microglii
o Bogate in lizozomi
o Diferentiate prin nucleu heterocromatic
 Celule conjunctive
o Retea de capilare fenestrate
 Pars nervosa MO:

GLANDE ENDOCRINE PARTEA 1 | 2 doggos 1 hooman

 o Nuclei roz = pituicite
o Nuclei heterocromatici = microglii
 Pe langa pars nervosa, mai avem:
o Tija pituitara
 Pe langa elementele fibrilare, mai apar si artere mici si capilare de tip glomerular, ce
iriga formatiunile de la acest nivel.
 Eminenta mediana
o Este organizata in 3 straturi:
 stratul ependimar, alcatuit din tanicite (un tip particular de celule)
 stratul mijlociu, alcatuit din fibre nervoase
 stratul palisadic, alcatuit din capilar ce apartin plexul capilar primar din
sistemul port.
 Tanicitele
o au la polul apical (spre ventriculul III) un microvil.
o La polul opus au o prelungire ce vine in contact cu plexul capilar primar.
o In citoplasma sunt vizibile granule
 nu sunt vezicule ce stocheaza produs de secretie
 contin celule endocitate din LCR din ventriculul III si care prin prelungiri ajung in
plexul capilar primar.
o Exista si un sens invers pus in dicutie: descarcarea in LCR a unor hormoni preluati din
plexul capilar primar.
Glanda tiroida
 Componenta a sistemului endocrin
 In regiunea cervicala
 In raport cu laringe si trahee
 Zona centrala se afla in dreptul primelor 2-3 cartilaje traheale
 2 lobi laterali = 5 x 2,5 cm la adult
 Lobi uniti prin istm
 La 40% din pop. Lobul piramidal Lalouette
 Cea mai mare glanda endocrina = 20 – 30 grame la adult
 Exista 2 populatii celulare
o Celule foliculare
o Celule parafoliculare
 Au origine embriologica diferita
o Endodermica
o Creste neurale
 Celule foliculare = vin dintr-o prelungire a unui diverticul median pe traiectul canalului
ductului tireoglos
o Se bifurca pentru a da nastere celor 2 lobi tiroidieni
o Cel primare  celule foliculare  lobi foliculari
 Celule parafoliculare = neuroectoderm (creste neurale)
 Ductul canal tireoglos poate persista
o Structuri permanente lobul piramidal
o Tiroida ectopica

GLANDE ENDOCRINE PARTEA 1 | 2 doggos 1 hooman

  Tiroida linguala
o Chist tiroidian
 Lobii tiroidieni se ataseaza prin tesut lax de trahee si laringe
 Gl. Tiroida se dif de toate componentele sistemului endocrin = depoziteaza o cantitate mare
de substante extracelulare = coloid
o Necesarul de hormoni pentru 3 luni
 Histologic =
o Glanda incapsulata  septuri insotite in vase si nervi  compartimenteaza in lobuli
tiroidieni  organizati in foliculi tiroidieni = unitati struct si functionale ale glandei
tiroidienei
o Tesut conjunctiv interfolicular cu adipocite
o Bogata retea de capilare sangvine fenestrate si capilare limfatice
o Inervatie: fibre vegetative
 Simpatice si PS care vin in rap cu vase si cel foliculare
 Organizare MO:
o Foliculii tiroidieni = sute de mii pe o glanda = aspect de microsfere care pe sectiune:
 Epiteliu ce inchide complet o cavitate
 Ep. simplu unistratificat cu celule care variaza in rap cu activitatea glandei
o Turtite = hipo
o Cubice = normo
o Cilindrice = hiper
 Cav inchisa are o substanta inchisa, omogene, gelatinoasa = coloid
 Vacuole de resorbtie a cel. foliculare
 Au forme si dimensiuni diferite: rotunzi/ ovali – 0,2 – 1 mm
o Coloidul
 Amestec de GlyP si enzime:
 GlyP = tireoglobulina = cu G.M. mare cu multe reziduri de Tyr
 Sintetizata de cel foliculare = drept precursor si depozit de hormoni tyr iodati
 Se poate evidentia cu PAS + si coloranti acido/ bazici
 2 popularii celulare
Celulele foliculare
 Celula cu polaritate distincta a distributiei organitelor celulare = aminteste de tipul
organizarii cel. gl. Exocrine
 Rol:
o Capabila sa sintetizeze proteine
o Secreta proteine
o Sa absoarba proteine
o Sa digere proteine
 MO:
o Zona subnucleara = citoplasma bazofila
o Nucleu cu nucleol evident in celula activa
 Forma depinde de forma celulei
 MET:
o RER

GLANDE ENDOCRINE PARTEA 1 | 2 doggos 1 hooman

  Se extinde catre polul apical si cu canaliculele mult dilatate
o AG
 Localizat perinuclear apical
o MIT
 Filamentoase, dispersate in celula
o Celulele foliculare intind microvili d.p. cu gradul de activitate a celulei
o Zona apicala are vezicule:
 Mici
 Origine golgiana = produs sintetizat in cel. = continut exocitat
 Mari
 Picaturi de coloid endocitat
o Lizozomi + pic de coloid endocitat = fagolizozomi
o Complexe jonctionale
o Receptori in MB de TSH
 ROL:
o Sinteza si secretie de hormoni tiroidieni
 T3/4
o Influentata de cantitatea de iod
 Iodarea tirozinei din tireoglobulina  MIT/ DIT
 Mecanism
o 1. Sinteza, secretia si depozitarea TG
o 2. Resorbtia, difuzia si oxidarea iodului
o 3. Iodarea tirozinei din TG
o 4. Formarea hormonilor tyr
o 5. Resorbtia pic. De coloid
o 6. Secretia Hormonilor Tyr
 Schema:
o Preluarea din circulatie a precursorilor TG = aa si glicoprot – prin transport activ
o Sinteza componentei proteice prin RER
 Incepe procesul de glicozilare = Manoza
 Al 2 lea glucid = in golgi
o Formarea veziculelor de secretie
 Unele vezicule au o enzima atasata de membrana veziculei
 Enzima TPO care e implicata in oxidarea iodului si iodarea Tyr  MIT/ DIT
 Se pot sintetiza Ac = Hipotiroidism Hashimoto
o Migreaza la polul apical
o Exocitoza TG in coloid
o Se preia din circulatie iodul prin gradient asigurat de simport Na/I-
 Conc e de minim x30 mai mare ca in sange  difuzeaza pana la membrana apicala
 Transportat in coloid prin canal
o TG + I in prezenta TPO  MIT/ DIT
o MIT + DIT  T3
o DIT + DIT  T4
o Componentele sunt endocitate de lizozomi  fagolizozomi

GLANDE ENDOCRINE PARTEA 1 | 2 doggos 1 hooman

 o Eliberare la pol bazal in sange
o Mai exista o cale transepiteliala = megalina = proteina transmembranara, scurt
circuiteaza sistemul lizozozmilor
 Concluzie = procesul de secretie are:
o O etapa exocrina
o O etapa endocrina
Cel parafoliculare C
 (“C” de la “clar”, celulele avand citoplasma palida, clara, nu de la “calcitonina”, e o
coincidenta)
 Rare
 Numarul lor variaza in raport cu varsta individului
 Mai numeroase la copil decat la adult
 Regleaza met fosfo-calcic
 Sunt mai mari ca cel foliculare, nuclei voluminosi si eucromatici
 Izolate/ grup
 Localizare = pe langa foliculi/ parafoliculari sau in peretele foliculului = pe LB, dar nu intra
in contact cu coloidul
 MO:
o Citoplasma palida (celule clare)
o Nucleu mare = heterocromatic
 ME:
o Nu au polaritate distincta
o Au RER si AG dezvoltate
o Granule de secretie care au un polipeptid = calcitonina = h. hipocalcemiant
 Stim osteoclastele si demineralizarea osoasa
o Secreta 5-HT si SS
 Imunocitochimia

GLANDE ENDOCRINE PARTEA 1 | 2 doggos 1 hooman